Alegerile prezidențiale: dacă nu pot fi cîștigate, pot fi anulate

Foto: unimedia.info

Xenia Florea

Dacă în Moldova exista un totalizator politic, casele de pariuri ar fi colectat activ mizele: va anula/va transfera coordonatorul executiv al coaliției de guvernate Vladimir Plahotniuc alegerile prezidențiale, preconizate pentru 30 octombrie.

Discuțiile pe această temă au apărut din nou în ultimele zile. Și nu întîmplător.

Fondul informațional

La începutul acestei săptămîni, a avut loc o serie de consultări (deocamdată separate și neoficiale) ale liderilor partidelor de opoziție privind înaintarea unui singur candidat la postul de președinte. Iar miercuri, președintele Partidului Platforma DA, Andrei Năstase, s-a adresat către colegii de opoziție activă cu apelul „de a purcede imediat la negocieri deschise privind unirea forțelor împotriva regimului lui Plahotniuc și înaintarea unui candidat unic”.

Platforma „Demnitate și adevăr” propune desfășurarea discuțiilor pe 20 iunie: pînă atunci opoziția, cel puțin, trebuie să încheie un „pact antioligarhic” și să creeze un „front antioligarhic”. Iar în varianta ideală – să stabilească candidatura președintelui.

Cu o lună în urmă, cu un apel similar a venit liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, în a cărui opinie un candidat unic din partea opoziției de dreapta și de stînga ar putea acumula în primul tur cel puțin 75-80% din voturi și să nu lase șanse pentru manipulări din partea autorităților.

Adică acum se întreprind tentative active de a închega acea opoziție unită, care în ianuarie a speriat pînă la moarte noii miniștri și deputații din majoritatea parlamentară, care au încercat să fugă din parlamentul asediat, dar care s-a destrămat după hotărîrea Curții Constituționale din 4 martie privind revenirea la alegerile directe ale președintelui. Pentru că atunci toți liderii forțelor de opoziție au dorit să devină președinte.

Atunci Vladimir Plahotniuc și analiștii lui au jucat strălucit, nu doar băgînd zîzanie în interiorul mișcării de protest, dar și evitînd referendumul, lipsind Platforma DA de una dintre inițiativele ce i-ar fi sporit popularitatea, eliminînd motivele opoziției de a organiza manifestații și pretextul pentru dizolvarea Parlamentului în cazul nealegerii președintelui, se spune că această combinație a fost desfășurată nu fără ajutorul Washingtonului: decizia ilegală (în opinia majorității specialiștilor în drept) a Curții Constituționale privind alegerile directe ale președintelui a fost adoptată a doua zi după vizita la Chișinău a adjunctului asistentului secretarului de stat al SUA Brigitte Brink.

Data de 20 iunie nu a fost aleasă întîmplător de Platforma DA: opoziția activă are tot mai puțin timp pentru a ajunge la o înțelegere și de a-și realiza scopurile pe termen mediu.

Atît Platforma DA, cît și socialiștii, dar și „Partidul Nostru” pledează pentru desfășurarea simultană pe 30 octombrie a alegerilor prezidențiale și a alegerilor parlamentare anticipate. Pentru că altă variantă de a obține alegeri anticipate (candidatul unic al opoziției devine președinte, pregătește terenul pentru dizolvarea parlamentului, îl dizolvă și semnează decretul privind desfășurarea alegerilor) s-ar putea întinde pe cel puțin 4-6 luni după alegerea șefului statului. Totodată, aceasta va necesita un brainstorming pentru a asigura baza juridică a dizolvării parlamentului și comportă riscul ca majoritatea parlamentară să înainteze o moțiune de cenzură împotriva noului președinte – din cauza depășirii atribuțiilor de serviciu și „uzurpării puterii”.

„Pentru a impune coaliția să desfășoare pe 30 octombrie simultan cu alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare anticipat, trebuie să se facă presiuni deja acum. Iulie și august este perioada concediilor. Iar în septembrie deja va fi tîrziu pentru adoptarea unei decizii privind comasarea alegerilor. De aceea, manifestațiile în masă trebuie reluate acum, în iunie, dacă dorim să obținem ceva”, a declarat pentru NOI.md vicepreședintele Partidului Platforma DA Alexandru Slusari.
Așa că reluarea discuțiilor pe tema „Plahotniuc ar putea anula alegerile prezidențiale din 30 octombrie” creează un anumit fundal informațional, tensionează atmosfera pentru încheierea cu succes a negocierilor liderilor opoziției, crearea unui „front antioligarhic” unic și reluarea protestelor în masă.

În așteptarea încheierii Comisiei de la Veneția

Autoritățile singure oferă motive pentru dezinteresul lor în desfășurarea alegerilor prezidențiale pe 30 octombrie. Potrivit prevederilor valabile ale Codului electoral, deja peste o lună urmează a fi lansată perioada electorală, iar „infrastructura” pre-electorală încă nu e gata.

Nu a fost numită noua componență a Comisiei Electorale Centrală, care pînă atunci nu doar trebuie să intre în esență, dar și să lucreze intens asupra pregătirii alegerilor prezidențiale generale.

Nu a fost adoptat bugetul de stat pentru 2016, în care sînt prevăzuți 100 de milioane de lei pentru desfășurarea alegerilor. Iar, cel mai important lucru, nu au fost adoptate în lectură finală amendamentele la Codul electoral ce țin de procedura alegerii și demiterii președintelui, precum și a principiilor desfășurării campaniei electorale.

În martie, cînd hotărîrea Curții Constituționale privind revenirea la alegerile directe ale președintelui deja a fost adoptată, însă parlamentul nu stabilise încă data lor, reprezentantul democraților, Andrei Volentir, care exercita interimatul secretarului CEC (apropo, se spune că el ar putea fi noul președinte al CEC), a declarat că, ținînd cont de revenirea la alegerile directe ale șefului statului, Parlamentul trebuie să introducă modificările de rigoare în Codul electoral „NU MAI TÎRZIU DE LUNA MAI”.

Documentul respectiv a fost aprobat în prima lectură la mijlocul lunii aprilie. El prevede că toți candidații la funcția de președinte, indiferent dacă sînt înaintați de partide sau independent, trebuie să colecteze de la 15 pînă la 20 de mii de semnături sau cîte 600 de semnături în fiecare din peste 50% din unitățile teritorial-administrative de nivelul doi. Campania electorală trebuie să dureze 60 de zile. Înaintarea candidaților poate începe cu cel mult 60 de zile pînă la alegeri și se încheie – cu 30 de zile înaintea zilei scrutinului. Și un șir de alte momente de procedură.

În calendar e mijlocul lui iunie, perioada electorală urmează a fi lansată de curînd, iar cadrul legislativ privind organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale încă nu a fost adoptat.

Parlamentul așteaptă încheierea Comisiei europene pentru democrație prin justiție, cunoscută mai mult drept Comisia de la Veneția. Pachetul modificărilor la Codul electoral, adoptat de Parlament în prima lectură, a fost expediat încolo pe 17-18 aprilie.

Ședința Comisiei de la Veneția privind „problema moldovenească” va avea loc la sfîrșitul acestei săptămîni. Vineri, la Veneția va pleca președintele interimar al CEC Iurie Ciocan. Însă una dintre concluziile „venețienilor” este evidentă: aceasta a figurat nu o dată în încheierile comisiei. Structurile europene în domeniul dreptului electoral nu salută modificarea „regulilor jocului” cu șase luni înaintea alegerilor preconizate. Iar Parlamentul Moldovei deja a depășit această barieră.

Și deși încheierile Comisiei de la Veneția poartă un caracter de recomandare, autoritățile deja au un motiv de a nu desfășura alegerile prezidențiale pe 30 octombrie, ci, de exemplu, să le transfere pentru primăvara anului 2017 sau să revină la varianta alegerii președintelui în parlament (ce-i drept, nu e clar cum va fi posibil).

„Autoritățile pot face tot ce vor”

Analistul politic Alexei Tulbure, care în perioada 2002-2006 a ocupat postul de reprezentant permanent al RM pe lîngă Consiliul Europei, nu exclude că hotărîrea Curții Constituționale din 4 martie privind revenirea la alegerile prezidențiale directe în general ar putea fi anulată în baza încheierii negative a Comisiei de la Veneția. Și astfel, autoritățile ar putea reveni la procedura alegerii președintelui în Parlament.

Expertul în domeniul dreptului constituțional Nicolae Osmochescu este convins că alegerile prezidențiale directe nu pot fi anulate .

Analistul politic Igor Boțan spune că pe el nu-l poate surprinde nimic: „Autoritățile pot face tot ce doresc, fapt ce l-au demonstrat în repetate rînduri, deși orice gen de manipulare cu alegerile ar putea lovi în relațiile cu partenerii de dezvoltare, pe care Chișinăul încearcă acum să le restabilească”.

Însă oricare ar fi presupunerile experților, ar fi naiv să credem că, soluționînd în martie problemele politice de moment, dezechilibrînd opoziția, reducînd la zero mișcarea de protest și acceptînd alegerile directe ale președintelui, Vladimir Plahotniuc și analiștii lui nu au calculat variantele indezirabile și nu au prevăzut soluții pentru neutralizarea lor.

E clar că au calculat însă nu toate variantele, autoritățile ar trebui să treacă demult de la manipulări politice și tematica electorală la fapte concrete. Aceasta este singura variantă pentru actualii guvernanți să se fixeze pe o perioadă destul de lungă. Însă dacă negocierile cu FMI (care, apropo, se încheiau întotdeauna cu pierderi pentru țară) și activitatea obișnuită de la guvern și parlament ar putea fi numite acțiuni concrete, atunci opoziția, care caută motive pentru proteste, ar putea avea șanse reale.