Televiziunea digitală în Moldova: o nouă reîmpărțire a pieței media?

Foto: nuhvatit.ru

Victor Surugiu

Portalul NOI.md continuă să-și informeze cititorii despre noutățile și documentele publicate în ultimele ediții ale „Monitorului Oficial”.

Parlamentul a stabilit data limită a trecerii la televiziunea digitală terestră: 31 decembrie 2017. Pînă atunci, în Moldova va fi sistată transmisiunea TV în format analogic.

Trecerea la noul format poate fi comparat cu apariția televiziunii în culori în locul celei în alb-negru. Televiziunea digitală asigură o imagine mai calitativă față de cea analogică, iar nivelul necesar de recepție a semnalului este cu mult mai scăzut. Acolo unde televiziunea analogică este „mîncată” de deficiențe, cea digitală rămîne clară.

Totodată, experții amintesc că trecerea la formatul digital a devenit surprinzător de lungă și dureroasă pentru întreaga lume, iar Moldova nu va fi o excepție. Pe de altă parte, există temeri că regulile insuficient de transparente le vor permite jucătorilor politici interesați să mențină și să sporească controlul pe piața de publicitate și cea media.

Intrarea în formatul digital

Setul de modificări la Codul audiovizualului asigură introducerea televiziunii digitale terestre în Moldova. Spre deosebire de cel analogic, în formatul digital, pe banda unui post de televiziune pot fi transmise cîteva emisiuni ale diferitor radiodifuzori. Diferențele tehnice semnificative au necesitat o nouă reglementare legislativă.

Pînă în prezent Codul prevedea eliberarea licenței de emisie doar pentru televiziunii analogice după schema „un canal – un emițător”. Modificările împuternicesc Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) cu dreptul de a elibera licențe pentru utilizarea multiplexului digital terestru (rețeaua transmisiunii digitale). Totodată, procedura de eliberare a licenței nu se schimbă.

Precum au menționat surse din cadrul Ministerului Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor (MTIC), tranziția ar putea avea loc înaintea termenului indicat. Însă era necesar un „punct de delimitare”, iată de ce în lege a apărut o dată concretă.

Pentru a asigura adaptarea treptată a populației și de a oferi posibilitatea canalelor de a trece la transmisiunea în format digital, procesul va dura cîțiva ani. În această perioadă, vor funcționa rețele ce vor transmite atît semnale analogice, cît și digitale.

Televiziunea devine interactivă

„În primul rînd, odată cu trecerea la transmisiunea digitală, se va îmbunătăți semnificativ calitatea imaginii și a sunetului în întreaga zonă de recepție”, comentează pentru NOI.md surse din cadrul Direcției analiză, monitoring și evaluare a politicilor MTIC. Vor apărea un număr mare de canale de televiziune accesibile, sunetul stereo și posibilitatea de a privi emisiunile cu cîteva benzi de sunet sau subtitrare în cîteva limbi, precum și un șir de servicii suplimentare.

În al doilea rînd, formatul digital va permite dezvoltarea televiziunii ca o rețea interactivă. Altfel spus, telespectatorul va putea participa la concursuri televizate, la sondaje sau voturi, apăsînd un buton de pe telecomandă. În al treilea rînd, acest format va permite pe viitor economisirea banilor publici, care astăzi sînt cheltuiți pentru transmisiunea semnalului televizat în regim analogic.

Televiziunea digitală este cu mult mai ieftină la transmisiune față de cea analogică, este o tehnologie de conservare a energiei. Desigur, tranziția necesită cheltuieli majore, însă acestea sînt unice și repede se răscumpără. Un alt avantaj al televiziunii digitale este nivelul de securitate înalt. Lansarea în eter a unui semnal televizat nelicențiat va deveni imposibilă chiar teoretic”.

SDTV vs НDTV

În Codul audiovizualului au apărut noi noțiuni specifice. În particular, acesta împarte distinge televiziunea cu claritate standard (SDTV) de cea cu claritate înaltă (HDTV). În ambele cazuri este vorba despre formatul digital, însă HDTV asigură generarea imaginii de o calitate și claritate mai înaltă.

Autorii modificărilor consideră că introducerea televiziunii digitale terestre va permite menținerea a 5 radiodifuzori naționali și circa 30 regionali și locali. Totodată, alți radiodifuzori care astăzi emit prin satelit, rețele TV prin cablu și alte metode își vor putea transmite emisiunile cu ajutorul multiplexelor digitale terestre. Noul sistem va asigura transmisiunea pe o singură frecvență a circa 15 posturi de televiziune.

Autorii Legii au decis să nu majoreze numărul membrilor CCA, considerînd că el va face față concursurilor de eliberare a noilor licențe pentru emisie. Potrivit estimărilor lor, în perspectivă, datorită capacității multiplexelor, se va majora doar numărul de cîștigători ai concursurilor, iar numărul pachetelor de documente examinate de CCA va rămîne același.

O parte dintre modificări asigură concordanța noilor reguli cu Legea cu privire la comunicațiile electronice. De asemenea, Legea obligă CCA să adopte măsuri pentru neadmiterea lichidării radiodifuzorilor. În special, vor fi elaborate recomandări detaliate privind trecerea la televiziunea digitală.

Eforturi întîrziate

Mulți experți nu împărtășesc entuziasmul faţă de introducerea în Moldova a noului format televizat, menționînd întîrzierea acestui pas și existența multor deficiențe. Potrivit lor, televiziunea digitală în Moldova este introdusă cu mare întîrziere: astăzi, peste hotare sînt răspîndite alte tehnologii și forme de semnal.

Țările europene, pe care Moldova vrea să le ajungă din urmă, treptat renunță la TV digitală și încep să închidă multiplexurile, trecînd la fibra optică (utilizarea concomitentă a internetului, telefonului și a TV interactive).

Totodată, pentru vizionarea emisiunilor televizate în format digital, cetățenii care nu au televizoare moderne trebuie să aibă un decoder special, cu prețul cuprins între 600 și 1500 de lei. Cu ajutorul acestui dispozitiv, semnalul va putea fi recepționat și de televizoarele vechi analogice.

În asemenea condiții, e puțin probabil că statul va reuși să-i convingă pe telespectatori să treacă la televiziunea digitală, mai ales în localitățile rurale, unde mulți nu-și permit să cumpere televizoare sau decodere noi. Astăzi, în buget nu sînt bani, pentru ca, după exemplul altor țării, persoanelor vulnerabile să le fie compensate cheltuielile pentru instalarea decoderelor.

Riscurile și factorii de reținere

„După introducerea definitivă în exploatare a primului multiplex al televiziunii digitale, CCA se va ocupa de distribuirea, în bază de concurs, a timpilor de antenă între radiodifuzori, menționează expertul NOI.md, unul dintre foștii conducători ai MTIC. Deja astăzi, la concurs pot fi expuse poziții din primul multiplex, ce are posibilitatea de a transmite pînă la 15 complexe de emisiuni TV.

Este remarcabil faptul că modificările la Codul Audiovizualului nu indică criteriile după care va avea loc distribuirea. Există un risc sporit că suprafața de acoperire a unor radiodifuzori indezirabili se va reduce semnificativ, iar unii dintre ei vor rămîne să emită doar prin cablu. În rezultat, persoanele interesate și canalele subordonate lor, cel mai probabil, își vor întări pozițiile și vor obține un flux suplimentar de bani din publicitate.

Un alt factor de reținere a radiodifuzorilor ar putea deveni costul emiterii în cadrul multiplexului. Potrivit estimărilor preliminare, este vorba despre suma de 20-30 de mii de euro lunar. În aceste condiții, transmisiunea în format digital va fi rentabilă doar pentru cîteva canale, precum „Moldova 1”, „PRIME” și „CANAL 2”.

Pe scurt

Săptămîna trecută, președintele Nicolae Timofti le-a conferit distincții de stat unor angajați ai Serviciului de Informații și Securitate. Decretul este semnat cu formularea „pentru executarea impecabilă a datoriei de serviciu, aportul în asigurarea securității de stat și înaltul profesionalism”. Decretul se deosebește de celelalte documente privind decorarea prin faptul că numele și funcțiile ofițerilor serviciilor speciale au fost atribuite secretului de stat și sînt secretizate.

În Legea cu privire la protecția mărcilor comerciale a fost introdusă noțiunea de „agent sau reprezentant al deținătorului mărcii comerciale”. În acest rol poate fi atît persoana, cît și compania care au încheiat cu proprietarul mărcii comerciale un acord privind cooperarea comercială, ce permite crearea unor relații amiabile.

A fost publicată hotărîrea Curții Constituționale privind cazul excepțional de neconstituționalitate a unei norme din Codul de procedură penală. Este vorba despre reluarea urmăririi penale sau a procesului penal, cînd ulterior se constată că pentru aplicarea acestor măsuri nu au existat temeiuri. În urma sesizării Curții Supreme de Justiție, această regulă a fost declarată neconstituțională.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat concursul de suplinire a 20 de locuri vacante în diferite judecătorii din Moldova: de la Curtea Supremă de Justiție pînă la instanțele raionale. Totodată, CSM așteaptă solicitări de la doritorii de a deveni președinți ai judecătoriilor din Cimișlia și Ceadîr Lunga sau vicepreședinți în judecătoriile din Cahul, Comrat, Florești, Hîncești, Strășeni și Sîngerei.