De ce Republica Moldova ar avea nevoie de o Lege privind sancţiunile imternaţionale?

Foto: europarl.europa.eu

Xenia Florea

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a elaborat și a publicat pentru dezbatere proiectul de lege privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale.

În numele „păcii în lume, întăririi democrației, drepturilor și libertăților omului și a securității internaționale”, Republica Moldova, potrivit proiectului, este dispusă să rupă relațiile diplomatice, sistarea contractelor internaționale, introducerea embargoului, sistarea totală sau parțială a relațiilor economice, înghețarea conturilor, introducerea interdicției pentru intrarea sau survolarea teritoriului, anunțarea persoanelor non grata, boicotarea evenimentelor sau anularea vizitelor oficiale.

Este o tendință salutabilă, dacă acest document nu ar fi apărut anume acum, în perioada escaladării globale. Cînd o putere globală determină țările dependente de ea să izoleze o altă putere mare de restul lumii și să-i lege economic mîinile.

„Mazochismul” politic

Primul scandal al sancțiunilor a apărut în Moldova în martie. În principiu, societatea civilă nu ar fi aflat, dacă nu s-ar fi scăpat cu vorba baroneasa britanică Catherine Ashton. Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externe a anunțat presei la Bruxelles că la primul pachet de sancțiuni față de funcționarii ruși și ucraineni au aderat și țările nemembre ale Uniunii Europene. În special, Muntenegru, Islanda, Albania, Lihtenshtein, Norvegia și Moldova.

„Din declarația înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitatea Catherine Ashton am aflat că unele stat au decis să adere la sancțiunile UE împotriva Rusiei. Precum a menționat Doamna Ashton, printre aceste țări figurează și Republica Moldova. Ne interesează cine a adoptat această decizie? Această problemă nu a fost discutată nici la guvern, nici la Parlament”, a ridicat atunci întrebarea deputatul comunist Grigore Petrenko. El a cerut să fie invitați în Parlament pentru explicații premierul Iurie Leancă și ministrul Afacerilor Externe, Natalia Gherman.

A cerut explicații pe rețelele de socializare și vicepremierul FR, președintele comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru relații comercial-economice, Dmitri Rogozin, numele căruia figura în primele liste de sancțiuni ale UE și SUA. „Aș dori să obțin de la conducerea moldovenească niște comentarii, pentru a ne determina cu relațiile noastre”, a scris Rogozin pe contul său de Twitter, pe 23 martie.

Chișinăul s-a grăbit imediat să dezmintă mărturiile baronesei Ashton. Inițial, ministrul adjunct de Externe Valeriu Chiveri, în cadrul ședinței deschise a Parlamentului, iar ulterior, și ministrul de Externe Natalia Gherman a declarat la un post de televiziune au anunțat că Moldova a aderat la sancțiunile UE, parțial. Exclusiv „împotriva funcționarilor ucraineni și atît …”. Acesta a fost un „gest simbolic de susținere a partenerilor noștri de la Kiev și un gest de susținere politică a eforturilor partenerilor europeni de stabilizare a situației în Ucraina”.

Decizia privind „gesturile simbolice” nu a fost coordonată cu Parlamentul. Dar nici la guvern nu a fost discutată. Precum s-a scăpat cu vorba dnul Chiveri, decizia privind aderarea la sancțiunile UE a fost adoptată personal de premier: MAEIE a adoptat această decizie, care a fost coordonată doar cu Iurie Leancă.

Iar mai departe „masochismul politic” al Republicii Moldova a luat amploare cu viteza unei avalanșe. În luna mai, structurile de forță au percheziționat în Aeroportul de la Chișinău un avion rusesc, în care a sosit, într-o vizită la Tiraspol, vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Aceștia au examinat avionul și au confiscat cutiile cu semnăturile transnistrenilor pentru unirea cu Rusia.

Guvernul FR a reacționat dur la acest incident. „Acțiunile inamicale ale autorităților moldovene împotriva delegației guvernamentale rusești, conduse de vicepremierul Dmitri Rogozin, se vor reflecta asupra relațiilor economice dintre Moscova și Chișinău”, a avertizat șeful cabinetului de miniștri al FR, Dmitri Medvedev.

La începutul lunii iulie, Comitetul Coordonator al Audiovizualului a interzis emiterea postului de televiziune „Rossia-24” pentru „necorespunderea programelor canalului cu codul Audiovizualului din Moldova”. Iar posturile ce retransmit în RM canalele rusești NTV, Pervîi kanal, RTR și REN TV au fost amendate.

Tot la începutul lunii iulie, Parlamentul a adoptat legea, ce obligă cinematografele să difuzeze filme în limba originalului, cu titre în limba de stat. „În cinematografele din Moldova au fost interzise filmele în limba rusă”, astfel a calificat acest pas Federația Rusă, reieșind din faptul că toate filmele dublate în limba rusă erau procurate, în special din Rusia.

În general, toată primăvara și vara, Chișinăul, cu o insistență maniacală, căuta măsuri de răspuns, în loc să stea liniștit în perioada escaladării globale. Și acestea au nu au întîrizat să apară, alimentate de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Inițial, FR a introdus restricții la livrările de carne din Moldova. Pe 18 iulie a fost introdusă interdicția la importul conservelor din fructe și legume. Pe 21 iulie – de fructe, iar din 1 septembrie, Rusia a introdus taxe vamale la importul de carne, legume, cereale, zahăr, bere, vin, mobilă din RM – în total, 19 poziții tarifare.

„Rusia se răzbună pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, ea a procedat inamical, iar noi ne vom adresa la NATO pentru ajutor în soluționarea problemelor comerciale cu FR”, s-a supărat Chișinăul. Iar premierul Iurie Leancă a declarat că „nu există motive, ce ar determina revizuirea de către Rusia a obligațiilor comerciale cu Moldova”. De parcă nimic din acțiunile conducerii RM, descrise mai sus, nu ar fi avut loc.

Cine nu e cu noi, e împotriva noastră

La începutul lunii august a devenit cunoscut faptul că structurile oficiale ale Uniunii Europene i-au propus Chișinăului să adere la toate pachetele de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Apelul respectiv față de țările terțe a fost publicat în „Jurnalul Oficial” al UE.

„Pentru a spori la maxim acțiunea măsurilor în această privință (sancțiunile economice), UE cheamă țările terțe să adopte măsuri restrictive, similare cu cele prevăzute aici”, se arată în declarația oficială a Uniunii Europene.

Potrivit informațiilor noastre, asupra Chișinăului exercită presiune și Washingtonul, care cere de la Moldova, în pofida neutralității, să adopte poziția lui geopolitică.

În prezent, între Washington și Moscova are loc o confruntare principială. Și SUA cere de la partenerii săi politici să se aprecieze de partea cui sînt. Se pare că a fost lansată o nouă sarcină – Chișinăul trebuie să adere la sancțiunile anti-rusești. Însă RM nu are cadrul legal pentru aceasta. Proiectul de lege elaborat de către MAEIE privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale anume vine să-l creeze.

Documentul reglementează modul de introducere, aplicare și anulare a sancțiunilor internaționale și a altor restricții, stabilite de rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, membru al căruia este RM, sau introduse la propria inițiativă a RM.

Sancțiunile pot fi introduse împotriva guvernelor diferitor state, organizații neguvernamentale, persoane fizice sau juridice. Totodată, proiectul de lege prevede, inclusiv, așa-zisul regim simplificat de aplicare a sancțiunilor. Adică cînd MAEIE nu trebuie să consulte opinia guvernului sau parlamentului – e suficientă coordonarea cu premierul sau cu „organele competente de stat”. Care sînt acestea, nu se precizează.

De exemplu, astfel, Ministerul de Externe poate adopta decizia privind anularea unor vizite oficiale sau boicotarea evenimentelor internaționale; înghețarea mijloacelor sau a resurselor economice; limitarea survolării; anunțarea persoanelor străine sau a apatrizilor drept persona non grata; limitarea intrărilor pe teritoriul RM.

Decizia privind ruperea sau sistarea relațiilor diplomatice, anularea sau sistarea acordurilor internaționale, privind sistarea totală sau parțială a relațiilor economice, introducerea embargoului sau a restricțiilor la import, export, tranzit, servicii, comunicații, potrivit documentului, pot fi adoptată doar prin deciziile președintelui, parlamentului sau guvernului.

Grebla favorită

Reieșind din proiectul dat, Chișinăul continuă să calce insistent pe aceeași greblă. Iar ulterior, funcționarii moldoveni fac ochi mari și vorbesc cu indignare despre faptul că Moldova a fost ofensată.

Proiectul de lege al MAEIE privind aplicarea sancțiunilor a apărut anume în perioada, cînd reprezentanții comisiei interguvernamentale ai RM și FR intenționează să examineze la Moscova, pe 25-26 septembrie, problema interdicțiilor la exportul produselor moldovenești în FR. Atunci, negociatorii moldoveni vor trebuie să poarte tratative cu „Gazprom”-ul privind prelungirea livrărilor de gaze pentru anul viitor.

Ce înseamnă aceasta – miopie politică sau acutizarea intenționată a relațiilor? Moldova este o țară mică și slabă, iar principiul ei de bază al politicii externe trebuie să arată aproximativ așa: nu trebuie să se bage. Dacă există posibilitatea să tacă și să nu declare ceva în public, atunci aceasta trebuie utilizată 100%. Pentru ca apoi să nu suporte consecințe dureroase.

Fără îndoială, Moldova este presată acum de sponsori și partenerii de politică externă. Dar trebuie oare o țară, care se află la hotarul a două civilizații ce se confruntă între ele, să joace jocuri străine, confruntîndu-se regulat cu probleme comercial-economice, așa cum s-a întîmplat de mai multe ori în ultimul deceniu în relațiile cu Rusia? Poate nu ar fi cazul ca Chișinăul să se avînte atît cu atîta zel să îndeplinească sarcinile politice ale Washingtonului și Bruxelles-ului?

Poate are sens ca aceste sarcini să fie discutate cu prietenii (iar anume așa sînt poziționate țările occidentale de cître actuala conducere a RM), invocînd argumentele sale, încercînd să-și apere interesele țării și în Est? Prietenii adevărați vor înțelege și nu-și vor pune partenerii în situația de lider al turmei, ce-și duc oile la abator.