În așteptarea cererii sau Poate, cumpărați ceva?

Economia moldovenească are nevoie de un impuls. Asta ne semnalizează nu numai gaura bugetară de dimensiuni nemaivăzute, dar și nivelul de colectare a TVA. În aprilie, acesta a înregistrat o creștere negativă, da în mai a fost cu 12% mai jos ca cel de anul trecut în aceeași perioadă. Asta în timp ce inflația s-a redus cu 18% către luna aprilie. Toate acestea însemnau un singur lucru: trebuie crescut de urgență consumul. Și aici a intervenit regulatorul național.

Banca Națională a Moldovei (BNM) încearcă din răsputeri să mențină creșterea cererii. Deja de două ori, în anul curent, a redus ratele principalelor instrumente de reglementare monetară – în mai și în iunie. De fiecare dată destul de tangibil - cu 4%. În rezultat, rata de bază s-a redus la 6%, rata creditelor overnight - la 8%, la depozitele overnight - la 4%.

Dar neschimbată a rămas norma rezervelor obligatorii din contul fondurilor atrase în lei moldovenești și monedă neconvertibilă (34% din baza decontării) și norma rezervelor din contul mijloacelor atrase în monedă convertibilă (45% din baza decontării). Adică, regulatorul stimulează creditarea în monedă națională.

BNM a explicat, că în acest fel continuă șirul de măsuri de stimulare, «menite să creeze condițiile monetare necesare pentru ca inflația să revină în coridorul țintă 5% В± 1,5 puncte procentuale și menținerea ei la acest nivel pentru o perioadă medie ». Toate acestea trebuie să învioreze creditarea și consumul și să contribuie la sporirea echilibrului economiei naționale.

Conform Biroului Național de Statistică, deja în trimestrul III al anului curent activitatea economiei va crește cu 9,7%. Tendințele statistice prognozate arată o dinamică pozitivă în sfera construcțiilor la nivel de 6,7%, industria prelucrătoare - 7,6%, comerț - 10,6%.

Și totuși veniturile din vînzări își vor păstra ritmul de creștere – + 3,7%, prezic statisticile. O majorare este prevăzută doar în sfera de prelucrare – + 7,1%. Neschimbat va fi și nivelul general de creștere a prețurilor– + 9%.

«Businessul nu va putea majora prețurile, deoarece consumul în continuare are un nivel scăzut, - menționează Sveatoslav Mihalache, expert în domeniul piețelor financiare și a riscurilor. – În rezultat – mai multe solduri în depozite, iar păstrarea lor presupune tot cheltuieli. Noi stagnăm în continuare. Negativ este PIB și alți indicatori și dacă noi vom avea același nivel de consum, nu vom avea o ieșire sigură din criză ».

Recesiune totală

Iată cifrele care caracterizează situația curentă. În luna mai, în Moldova producerea industrială s-a redus cu 7,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Și asta după ce în 2022 industria a crescut cu 2,6%,comparativ cu a.2021.

Exporturile de mărfuri autohtone au scăzut în primele 5 luni ale anului curent cu 19,6% față de indicatorii din ianuarie-mai, 2022. Iar reexportul mărfurilor străine (clasic și după procesare) a sporit cu 30,9%.

Chiar și importurile lunii mai,curent au fost cu peste 8% mai mici ca cele din mai, 2022. În total, timp de 5 luni ale anului curent ele au crescut cu 3,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă doar datorită saltului din martie. Asigurat, se știe, de achizițiile excesive de resurse energetice, pe care și în prezent le suportă consumatorii.

«În Moldova consumul a scăzut din cauza tarifelor înalte la energie, - menționează Sveatoslav Mihalache. – Eu întotdeauna ram optat pentru limitarea tarifelor și împotriva compensațiilor. Pentru că 29,70 lei au și provocat inflația de cca 8 puncte procentuale».

«În trimestrul III vom fi în plus, în IV la fel, - continuă expertul. – Mai ales pentru că se așteaptă o roadă bogată de cereale: cu 40% mai mult ca anul trecut, conform prognozelor mele. Dar fermierii suportă cheltuieli foarte mari la prelucrarea terenurilor, inclusiv din cauza prețurilor excesive a carburanților. Între timp, bușelul de cereale pe piață a ajuns la 660 dolari și se ieftinește în continuare. Căci roadă foarte mare are și India, SUA, Rusia». Deci, fermierii își vor vinde mai greu marfa.

«Așa că ANRE va trebui să reducă tarifele care în prezent nu reflectă realitatea – subliniază S.Mihalache. - Da Energocom trebuie să fie foarte atent la achiziționarea gazelor, pentru că dacă va începe recesiunea globală, consumul de energie va scădea și prețurile hidrocarburilor – la fel. Trebuie să fim gata pentru aceste salturi. Și iarna trecută a fost un moment, în care cisternele staționau în porturi, iar gazele se vindeau în minus ».

Zigzagurile creditării

De altfel, în Moldova persoanele fizice au și început să se crediteze activ. «Ne-o arată ipoteca: în mai avem o creștere, - spune Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul. – Volumul creditelor noi s-a dublat comparativ cu începutul anului ».

Da businessul nu se grăbește cu creditarea. «Dimpotrivă, el își ține banii în bancă, - menționează Veaceslav Ioniță. – Businessul se teme se investească, se teme să producă. Există un indicator – creditarea netă a businessului. Volumul creditelor luate de business minus volumul depozitelor ținute de el în bănci. Volumul creditării nete ne permite să vedem în ce măsură băncile creditează economia. Ei bine, în a. 2013 Moldova a atins recordul la acest indicator – 18 mlrd. de lei. Acum creditarea netă este de minus 2 mlrd. Băncile nu că nu creditează economia businessul creditează băncile pentru ca acestea să crediteze oamenii ».

Expertul menționează, că «într-o economie normală oamenii duc banii la bancă, iar banca îi dă businessului. În Moldova totul este invers. În ultimii 3 ani depozitele nete ale persoanelor fizice (depozitele minus creditele) au scăzut cu 5 mlrd., pentru că oamenii au cheltuit mai mult decît au economisit ».

«Businessul lua credite pe fundalul creșterii inflației, - a adăugat V.Ioniță. – Pentru că procentul era mai mic ca rata inflației. Compania lua credit, cumpăra mărfuri și peste jumătate de an le vindea, în timp ce inflația și majorarea preșurilor era mai mare ca rata creditelor. Pentru business a fost perioada de aut. Rata procentuală reală era negativă ».

Afluxul străin

«Schimbarea priorităților întreprinderilor pentru a supraviețui în detrimentul dezvoltării, în urma numeroaselor crize, nu-i permite businessului să profite de noile oportunități, - menționează Marina Soloviova, expertă Expert Grup . – Spre exemplu, în ciuda concesiunilor Uniunii Europene (extinderea cotelor suplimentare pentru furnizarea fără taxe vamale a produselor agricole, permisiunea de a furniza carne de pasăre și ouă etc.), exporturile în UE nu au crescut semnificativ din cauza lipsei capacităților de producere și a investițiilor

În sistemele de asigurare a calității. Plus la asta, în pofida relaxării politicii monetare, finanțarea este puțin accesibilă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii ».

În același timp experta a menționat că «în a.2022a fost înregistrat un aflux net de capital din străinătate în mărime de peste 2 mlrd. De dolari SUA, din care fluxul net al ISD (investiții străine directe – nota red.) a fost de 537 mln.».

«O mare parte din acest aflux era venitul reinvestit, dar au fost și noi ISD în capitalul acționar în sumă de 156 mln. – a subliniat Marina Soloviova. – În trimestrul I al a. 2023 tendința s-a menținut și a fost înregistrat un aflux de noi ISD în capitalul acționar în sumă de 42 mln. de dolari (refluxul - 16 mln.). Se pare că investitorii străini, care nu s-au speriat de războiul din țara vecină, văd în Moldova anumite oportunități ».

«Parțial, asta se datorează restructurării și regionalizării lanțurilor de aprovizionare: în timpul pandemiei multe companii europene au înțeles că au subapreciat riscurile logisticii privind amplasarea capacităților în țările Asiei. În plus, un rol l-au avut și așteptările investitorilor în contextul atribuirii RM a statutului de țară-candidată la aderare», - opinează experta.

Cu privire la refluxul brațelor de muncă , în opinia M.Soloviova Moldova «încă mai are a.n. «dividend demografic» (populația aptă de muncă încă mai constituie mai bine de jumătate din populație ). «Este altceva că în Moldova o parte semnificativă din populația aptă de muncă este inactivă economic (cca 45%, dublu comparativ cu UE). Adică, cca jumătate din populația adultă a Moldovei nu are un loc de muncă plătit și nu îl caută. Deseori aceasta se explică prin îndeplinirea obligațiilor de îngrijire a copiilor deoarece lipsesc locuri în grădinițele de copii, nepotrivirile dintre calificarea persoanelor și necesitățile angajatorilor, concentrarea regională neuniformă a locurilor de muncă și atractivitatea insuficientă a salariilor (în special în sectorul public și în unele ramuri).În principiul, toate aceste probleme pot fi soluționate, și statul a luat anumite măsuri în acest sens (deduceri fiscale pentru îngrijirea copilului, tichete pentru recalificarea gratuită a angajaților, etc.)», - a concluzionat experta.

Lacul de ploaie

Totuși, există un factor care influențează inflația chiar mai mult ca rata de bază. Este cursul valutar. În Moldova, forța influenței lui se explică prin dependența consumului de importuri.

«În a.2022 cota importurilor în structura PIB a atins 70%, - a menționat Galina Șelari, doctor în economie. – Și dacă avem un leu puternic, importurile devin mai ieftine. Da noi importăm produse alimentare mai multe decît producem la noi ».

«Vorbind despre cerere, în Moldova cumpărătorul de bază este populația , dar în ultimii 2 ani ritmul de creștere a consumului gospodăriilor private scad, da ritmul creșterii consumului în sectorul public crește. Asta înseamnă că populația consumă mai puține mărfuri și servicii, iar sectorul public – mai multe. Deci, completarea bugetului are loc din contul TVA la importuri, da mărfurile investiționale beneficiază de scutiri sau cota zero la TVA. Deci, veniturile bugetare văr scădea», - spune Galina Șelari.

Potrivit lui S.Mihalache, consumul va fi moderat și în anul viitor.«Nivelul de trai din a.2021 îl vom putea ajunge tocmai spre finele a. 2025. În a. 2023 reducerea inflației nu ne va fi de ajutor, da în următorul an va începe să ne ajute. Dacă acum băncile vor reduce ratele, în martie-aprilie 2024 se vor lansa anumite mecanisme, și va mai fi nevoie de 12 luni pentru a fi puse în mișcare », - prognozează expertul.

El este convins că deja în septembrie inflația de coridor va fi mai mică de 6,5%, iar cea medie la final de an va fi de cca 13% (la începutul anului era de 34%). Dar cu privire la sporirea echilibrului economiei, activitatea și creșterea ei S.Mihalache preferă deocamdată să constate scurt: «Nu văd factori de creștere, dar nici scădere nu va exista ».

Conform pronosticului Expert-Grup, în anii 2023-2027 este posibilă o creștere economică în coridor de 4-5%, cu condiția stabilizării situației în Ucraina și a lipsei fenomenelor climatice extreme de genul secetei, inundațiilor sau a iernii extrem de reci. Dar se păstrează riscurile escaladării războiului, cererii mari pentru resurse energetice, la care se adaugă posibila instabilitate a livrărilor, probabilitatea zero a recesiunii globale, care va influența cererea pentru produsele moldovenești. .

Acest punct de vedere corelează cu aprecierile Galinei Șelari. Da Veaceslav Ioniță a recunoscut că este optimist în privința creșterii economice. «La noi indicatorii macroeconomici se îmbunătățesc, inflația scade, rata procentelor scade. Deci, creditarea va fi mai activă, consumul va începe. Problema e că asta va duce la creșterea importurilor. Așa că creșterea economiei va fi din contul consumului. Iar asta este o creștere instabilă. Un lac de ploaie, care apare pe timp de ploaie și dispare dacă ploaia a încetat».

Poate, e timpul să tragem concluzii?

Vasili Chirtoca, președintele companiei DAAC Hermes, evaluează problemele economiei moldovenești drept urmare a faptului, că persoanele decidente din conducerea țării, inclusiv Banca Națională, și experții și consultanții citați adesea de mass-media, privesc dezvoltarea statului în exclusivitate prin prisma recomandărilor științei economice occidentale, care posibil că lucrează în țările dezvoltate, dar în condițiile unui stat în curs de dezvoltare, cum este Republica Moldova, îs total nepotrivite.

În opinia sa, este imposibil să administrezi prin aceleași metode economia statelor, care secole în șir au construit capitalismul, au capitaluri private enorme , o bază materială puternică de bunuri imobiliare, creditare bancară nelimitată, o piață financiară dezvoltată, companii exportatoare mari (globale), care dețin capitaluri solide, branduri și sisteme manageriale (SUA, Canada Europa de Vest …), și economia unui stat , distrusă de reformele post-socialiste extrem de nereușite, care nu dispun de ceea ce au țările capitaliste dezvoltate.

«Probabil, e timpul să includem propria rațiune și să analizăm situația nu prin prisma luptei mitice cu inflația, da din punct de vedere ce trebuie să facem pentru a dezvolta economia, industria, agricultura, pentru a dezvolta provincia și a înlocui importurile, - crede șeful DAAC Hermes. – Trebuie să ne detașăm de dogmatism și să începem a soluționa sarcini concrete, principală fiind «dezvoltarea economiei» în condițiile date și reacționarea operativă la problemele care apar. Este evident, că principala sarcină în soluționarea acestei probleme este asigurarea accesului la o finanțare de calitate a businessului și a familiilor ».

- Oare lupta cu inflația să fie principala sarcină în dezvoltarea țării ? – se întreabă Vasili Chirtoca. – Evident, nu. Căci principala sarcină este dezvoltarea economiei și crearea locurilor de muncă. Da inflația, care în țări ca Republica Moldova în mare măsură este adusă de peste hotare , este un fenomen secundar, care depinde de prețurile pieței mondiale pentru materiile prime importate, mărfurile de larg consum și energie, precum și de nivelul de dezvoltare a propriei economii, capabile să ofere multe mărfuri competitive.

«Însă, - constată omul de afaceri, - acești factori nu îngrijorează pe nimeni în conducerea Republicii Moldova - țara în care consumul întotdeauna a fost mic, dezvoltarea businessului și a familiilor simte lipsa catastrofală a finanțării accesibile, și pe parcursul multor ani se observă plecarea peste hotare a brațelor de muncă ».

- În aceste condiții BNM, probabil la recomandarea FMI, majorează brusc ratele și rezervele obligatorii în sistemul bancar, și reduce catastrofal consumul și creditarea. În paralel, independent de acțiunile BNM, cresc prețurile pentru importuri, din cauza scumpirii banilor în interiorul țării. Consumul scade și mai mult , economia descrește, se reduc veniturile bugetului… Și în aceste condiții, BNM consolidează leul, astfel lovind odată în plus economia. Guvernul este nevoit să împrumute bani pe piața internă la rate noi (cca 22% anual), și bagă bugetul în datorii enorme. Numai pentru deservirea lor, în acest an se vor cheltui mai multe miliarde de lei. Beneficiază doar băncile și «investitorii» străini, care și-au convertit dolarii și euro în lei , au cumpărat valori mobiliare de stat, spre exemplu la cursul de 20,3 lei pentru 1 euro, da le-au comercializat apoi la cursul de 19,1 lei pentru 1 euro, și au obținut un profit dublu – procentul la obligațiuni și diferența de curs. Așa administrează sistemul bancar și de creditare ori neprofesioniștii, ori cei care evident muncesc nu pentru statul lor. Oare nu e timpul ca guvernarea să tragă niște concluzii, mai ales că anume acest gen de acțiuni și inacțiunea funcționarilor monetari în a. 2022 au dus la problemele, pe care le avem în economia în a. 2023? – spune Vasili Chirtoca.

Și ce trebuie să facă în prezent și pe viitor conducerea țării, care preferă doar să urmeze recomandările străinilor, în timp ce aceștia, cum se vede, nu prea înțeleg ce trebuie noi să facem. Noi.md se va strădui să publice, în cel mai scurt timp, opiniile experților capabili să analizeze complex situația economică în țară și peste hotarele ei, și în baza acestei analize să facă recomandări pentru economia în dezvoltare a Moldovei.

Natalia Uzun