O stabilitate vulnerabilă: despre ce vorbește ratingul Moody’s pentru Moldova

Agenția internațională de rating Moody's Investors Service (Moody's) a anunțat la 18 august, că a modificat pronosticul privind ratingul Moldovei de la unul negativ la stabil. Autoritățile republicii s-au grăbit să declare că acesta este «o contribuție semnificativă la îmbunătățirea reputației economice a țării», ce deschide perspective pentru venirea unor noi investitori.

La diapazonul inferior

Pentru început vom aminti, că Moody’s atribuie ratinguri creanțelor pe termen lung și scurt. Acestea reprezintă în sine estimări anticipate ale riscurilor de credit în cazul angajamentelor financiare emise de organizații nefinanciare, instituții financiare, entități din sectorul public sau emise în cadrul tranzacțiilor de finanțare. Adică, arată capacitatea emitentului de a-și îndeplini angajamentele financiare și probabilitatea pierderilor financiare ale investitorilor. În esență – un indicator, care permite să se înțeleagă dacă face sau nu să-ți încredințezi banii organizației sau statului.

Moody’s atribuie ratinguri în patru categorii: ratinguri de credit generale, speciale (de ramură), plafoane de țară și alte ratinguri non-credit. În acest fel pot fi urmărite creanțele a mai bine de 110 țări suverane, 11 000 emitenți corporativi, 22 000 emitenți din sectorul public și 102 000 emitenți ai titlurilor financiare structurate.

Ratingul de credit al Moldovei este В3. Litera B înseamnă că țara are creanțe speculative, supuse unui risc sporit de credit, iar modificatorul 3 indică faptul , că aceasta se află în partea de jos a categoriei generale de rating.

Oscilațiile ratingului

De la 2017 încoace ratingul Moldovei a fost stabil. Anterior, Moody’s l-a retrogradat la negativ în a. 2015, după «furtul miliardului». Următoarea retrogradare a fost în aprilie,2022 și ținea, conform agenției, de evenimentele geopolitice din regiune și de dependența semnificativă a republicii de gazele rusești.

Altă cauză numită a fost «posibilitatea ca regiunea separatistă transnistreană, sprijinită de Rusia, să devină o sursă de instabilitate ».

«Cristalizarea acestor riscuri politice, inclusiv posibila extindere a conflictului în Moldova sau întreruperile îndelungate în aprovizionarea cu gaze, va influența serios perspectivele fiscale și economice ale Moldovei. În opinia Moody’s, sporirea sprijinului financiar din partea Uniunii Europene și a instituțiilor financiare internaționale nu vor putea compensa pe deplin aceste riscuri », — spunea agenția în adresarea din aprilie.

Însă peste o jumătate de an ea a recunoscut: «Impactul asupra profilului de credit al Moldovei de la incursiunea Rusiei în Ucraina vecină a fost mai puțin sever ca cel așteptat în timpul recentei acțiuni de rating Moody's , în aprilie, 2022, chiar dacă războiul a influențat semnificativ indicatorii economici și fiscali ai țării. Moldova a obținut progrese semnificative în majorarea securității sale energetice, iar accesul la sursele noi de aprovizionare cu energie va fi deschis pînă la iarna viitoare, în ciuda faptului că se mențin factori importanți de vulnerabilitate ».

În rezultat, una dintre agențiile notorii de rating din lume a ajuns la concluzia că «riscurile de solvabilitate a Moldovei s-au echilibrat la nivelul ratingului B3».

Ce anume a asigurat sustenabilitatea sectorului energetic

De fapt, Moody's a spus că în Moldova lucrurile-s la un nivel prost în continuare. Da, la un moment dat analiștilor li s-a părut că ele ar putea sta și mai prost, dar nu a fost să fie.

«Stabilitatea energetică a Moldovei s-a dovedit a fi mai înaltă ca așteptările agenției Moody's, grație sprijinului tehnic și financiar important al organizațiilor internaționale», - a menționat agenția în argumentarea schimbării ratingului din negativ în stabil.

Drept factori pozitivi, se remarcă noile acorduri privind sursele de gaze naturale, trecerea la utilizarea păcurii pentru încălzire, majorarea rezervelor de gaze, precum și sincronizarea cu rețeaua europeană de electricitate, achiziționarea curentului electric din România, eforturile privind îmbunătățirea infrastructurii energetice și crearea unui minister aparte, care se ocupă de problemele energeticii.

De altfel, au mai rămas și puncte vulnerabile, evaluate ca fiind semnificative. Este vorba, în particular, despre aceea că «Moldova primește un volum mare de electricitate de la o centrală din Transnistria separatistă, susținută de Rusia. Plus la asta, Moldova se poate confrunta cu întreruperi în livrarea electricității în cazul deteriorării infrastructurii energetice ucrainene ».

Finanțarea externă ca o necesitate

Pronosticul «Stabil» reflectă așteptările Moody's că sprijinul semnificativ, acordat în continuare de organizațiile internaționale, va contribui la refacerea economiei moldovenești, va reduce riscurile lichidităților și va contribui la reformele treptate pe fundalul problemelor economice și financiare semnificative, ce țin de războiul din Ucraina.

Se menționează, că FMI a alocat cca 371 mln. de dolari în cadrul recentului program de reforme economice, majorat la 800 mln. după începerea războiului; angajamentul UE de a mobiliza 1,6 mlrd. de euro în cadrul Planului economic și investițional, care va permite susținerea investițiilor pe fundalul instabilității provocate de războiul îndelungat din Ucraina; sporirea exporturilor în UE pe fundalul suspendării temporare a taxelor și cotelor de import pentru Moldova; precum și fluxul transferurilor bănești, care în a. 2022 au sporit cu aproximativ 8%.

În același timp, Moody's recunoaște, că activitatea este în continuare volatilă și slabă , iar creșterea PIB-ului real va reveni la nivelul potențial de cca 4% doar în a. 2024 .

Se va păstra deficitul sporit. Dat fiind, explică analiștii, că «guvernul tinde să reorienteze politica bugetar-fiscală spre atingerea scopurilor de dezvoltare. În rezultat, povara datoriei publice va spori cam cu 37% PIB în a. 2024, deși se va menține sub mediana statelor suverane cu ratingul B ».

Și rezervele monedei străine au beneficiat în urma fluxului mare de sprijin financiar internațional, care va asigura un tampon important contra riscurilor externe de vulnerabilitate.

Riscuri interne și geopolitice ridicate

Moody's așteaptă progrese în reformele structurale, după ce Moldova a obținut statutul de candidată la aderare, chiar dacă aderarea propriu zisă la UE este, de facto, o perspectivă îndelungată. «În pofida situației geopolitice foarte complicate, guvernul obține progrese în îndeplinirea celor nouă criterii necesare pentru începerea negocierilor oficiale privind aderarea la UE », - menționează agenția.

Dar iată ce limitează, în opinia ei, solvabilitatea statului moldovenesc: riscurile înalte de eșuare a reformelor din cauza intereselor egoiste și a instabilității politice interne, agravate de «intensificarea amestecului Rusiei în treburile interne ale Moldovei».

«În noiembrie, 2023 alegerile locale vor fi testul-cheie al sprijinului public pentru politica guvernului în preajma alegerilor parlamentare, care trebuie să aibă loc în a. 2025. Sondajele recente arată că în Moldova partidul guvernant se bucură în continuare de sprijinul societății, deși ritmul reformelor a provocat anumite nemulțumiri », - subliniază Moody's.

Și imediat previne: «Renunțarea la procesul aderării la UE după următoarele alegeri parlamentare va încetini progresarea reformelor și va pune în pericol accesul Moldovei la suportul de lichiditate». Ajutorul extern nu va mai veni în țară, dacă la putere vor veni forțe politice care nu sprijină procesul de integrare europeană .

Agenția numește înalte riscurile extinderii războiului în Moldova, dar recunoaște că «acțiunile militare în continuare se concentrează în estul Ucrainei », și că «Rusiei i-ar fi foarte dificil să folosească regiunea transnistreană ca un nou avanpost ».

Și totuși, de ce anime В3?

Confirmarea ratingului Moldovei la nivelul B3 reflectă instabilitatea ea economică. Din cauza bazei economice înguste, Moldova nu dispune de oportunități suficiente de absorbție a șocurilor, explică Moody's. Cu posibilități limitate de angajare și cu un nivel relativ înalt al sărăciei, crește nivelul de migrație a cetățenilor.

Unde mai pui, că țara are instituții slabe. Deși, cred cei de la agenția de rating, «cadrul instituțional se îmbunătățește treptat ca parte a procesului de aderare la UE».

Analiștii menționează volumul mare al proprietății publice, riscurile sociale sporite (care reflectă situația în domeniul sănătății și educației), profilul slab al administrării, precum și vulnerabilitatea climatică și ecologică – nu doar din lipsa apei, ci și din cauza administrării proaste al capitalului natural.

Ce poate influența sporirea ratingului? Dovada unor progrese semnificative în realizarea reformelor structurale, consolidarea substanțială a instituțiilor și profilurilor administrării, îmbunătățirea climatului de afaceri și extinderea bazei economice. Iar ca factor-cheie a fost numită continuarea interacțiunii active cu partenerii internaționali, inclusiv progresele în procesul aderării la UE.

Ratingurile Moldovei pot fi reduse, dacă se vor cristaliza riscurile politice ce țin de invazia prelungită a Rusiei în Ucraina, extinderea conflictului militar asupra Moldovei, șocul energetic, ce nu poate fi atenuat prin sprijinul tehnic și financiar al partenerilor internaționali, dovezile volatilității politice interne sporite, inclusiv slăbirea angajamentului față de procesul de aderare la UE, menționează Moody's.

Dificultăți de interpretare

Citită atent, concluzia agenției de rating este văzută mai mult ca un avertisment: Moldova a fost ajutată să evite cele mai drastice urmări ale războiului din vecinătate, dar în interiorul țării situație este în continuare extrem de nesatisfăcătoare. Mesajul nici nu pomenește despre atractivitatea investițională, ceea ce este explicabil în condițiile unui număr așa de mare de riscuri și vulnerabilități. Există doar recomandări privind depunerea unor eforturi maxime pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, dezvoltarea businessului și stoparea refluxului de populație aptă de muncă. Dar autoritățile au înțeles total diferit concluziile Moody's .

«Este o noutate importantă, deoarece marii investitori străini folosesc aceste ratinguri pentru a aprecia intrarea în țară. Îmbunătățirea perspectivelor contribuie mult la reputația economică a țării », - a scris pe o rețea de socializare Radu Marian, președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

El a numit schimbarea ratingului de la negativ la stabil ”un pas spre un rating și mai mare”. «Următorul scop e să-i convingem să schimbe perspectiva noastră pe cea «pozitivă», ceea ce va însemna o perioadă intermediară spre atingerea ratingului В2», - a subliniat el.

Un scop destul de îndoielnic, din garnitura unui participant tinerel la ștafeta ”Mai tare, mai sus, mai repede”. Unde mai pui, că în țara noastră recitativul oficial privind potențialul investițional a devenit o rutină monotonă, deși răsună pe fundalul reducerii constante a volumului de investiții. În a.2022 reducerea lor a fost de 11,6% comparativ cu a. 2021, da în ianuarie - martie, -2023 căderea a depășit 7% comparativ cu aceeași perioadă a a.2022. Așa spune statistica oficială privind dinamica investițiilor în activele fixe. Investițiile în orice altceva-s doar speculații, cum se știe .

Mai există un indicator indirect, că businessul nu investește în Moldova. Conform totalurilor a. 2022, moldovenii s-au situat pe poziția 2 în ratingul investitorilor în România. Asta chiar dacă un an mai înainte ei ocupau poziția 38 .

De altfel, guvernul a găsit o formulă comodă de răspuns la întrebarea de ce nu vin în Moldova investitorii promiși. «Investitorii mari nu iau decizii peste noapte. Nici măcar timp de două luni», - a menționat recent într-o emisiune televizată Dumitru Alaiba, ministrul economiei, care a recunoscut că negociază cu investitorii și va continua să o facă pînă îi va aduce în republică.

O strategie dubioasă

«Mereu vorbim despre investițiile străine, - a amintit doctora în economie Galina Șelari. – Toți așteptau băncile străine, și iată - acum băncile-s străine, și noi nu le mai putem influența. Așa că, dacă vor veni investitorii străini, e foarte îndoielnic că noi vom trăi mai bine».

«De foarte mult timp noi beneficiem de sprijin pentru dezvoltarea proiectelor investiționale , - a menționat Șelari. - Spre exemplu, avem mai bine de o duzină de proiecte de sporire a competitivității agriculturii. Ne-am extins noi exporturile? Nu. De ce? Că doar nu este problema donatorului. La noi nu se lucrează eficient. De ce?».

«Al doilea aspect al problemei, în care s-au investit numeroase mijloace, și se vor mai investi – dezvoltarea regională. Sarcina de bază este reducerea decalajului dintre regiuni și capitală, dar el persistă și chiar sporește pe alocuri. Activitatea economică oricum este concentrată la Chișinău», - spune experta.

«Același port Giurgiulești, despre care mereu se vorbește ca despre un punct de creștere. Dar ce fel de punct de creștere este acesta? Giurgiuleștii nu au nici măcar un hotel decent , în care să se poată caza experții sau investitorii. Acolo nu există o șosea de centură. Deși portul are mai bine de 10 ani. Unde mai pui, că adresa juridică a companiei este la Chișinău», - exemplifică Șelari administrarea irațională.

«Noi nu avem soluții pe termen scurt. Mai ales pentru că există numeroase incertitudini, și noi nici nu bănuim că le putem rezolva de sine stătător, - insistă Galina Șelari. – În încercarea de a proceda la fel ca majoritatea țărilor UE, Moldova își supraapreciază posibilitățile. Cu statut de candidată la aderare, Moldova suportă toate urmările negative, aceleași efecte ca și țările regiunii, inclusiv care țin de lipsa unei piețe mari. Și acțiunile guvernării nu calmează incertitudinea, da o sporesc, căci deciziile economice se iau reieșind din oportunitatea politică».

Despre măsurile punctuale, piețe și ramuri - campioane

Guvernul insistă că, plus la realizarea reformelor de bază, atenția lui principală este îndreptată spre sprijinirea businessului moldovenesc. În realitate, lucrurile arată altfel.

«Statul ia măsuri în domeniul politicii fiscale (cum ar fi scutirea de impozitare a profitului nerepartizat și alte înlesniri propuse recent) sau programele de sprijinire a întreprinderilor, accesibile prin intermediul Organizației pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Dar trebuie să spunem, că aceste măsuri punctuale se iau în lipsa unei viziuni la nivelul stabilirii scopurilor strategice, - menționează Marina Soloviova, directoare de programe la Expert Grup. – Așa și nu a fost adoptat Programul național de dezvoltare a antreprenoriatului și competitivității pentru anii 2023-2027, deși este elaborat de mult timp, imediat după expirarea precedentei Strategii de dezvoltare a businessului mic și mijlociu pentru anii 2012-2020. La moment, din motive necunoscute nu există o strategie funcțională ».

«Businessul nu atestă o creștere, - adaugă Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul. – Toți spun - corupția. Prostii! Nu există legătură. Exemplu: cel mai corupt sector în Moldova este cel de construcție, dar el se dezvoltă cel mai rapid. Transportul – mite permanente, care depășesc costul licențelor, da dezvoltarea există. Pentru că există cerere ».

«Unica problemă a businessului este piața, - susține expertul. - Investitorii vin de pe piața de desfacere, da investițiile-s doar o soluție tehnică.

Luați zonele economice libere, acolo există investiții enorme, însă ele se fac în condițiile, în care companiile dispun de cerere pentru marfă, și-și amplasează producerea în Moldova. Da noi întoarcem totul cu susul în jos: vor fi investiții, va fi producere. Nu! Va fi piață de desfacere, va fi necesitatea producerii, va veni și investiția. Așa că noi avem probleme nu cu investițiile, da cu înțelegerea piețelor ».

Azi în Moldova lipsește o viziune coerentă a dezvoltării economice, o gîndire economică, apreciază în cor experții. Anume de aceste calități are nevoie guvernarea, pentru ca în țară să apară ramuri-campioane. Cum este, de exemplu, sectorul IТ, care a început cu un volum de export de 20 mln. de dolari, iar acum atinge 480 de milioane. Sau ramura constructoare de mașini, care nici nu exista în Moldova, iar azi are un volum de export de cca 600 mln. de dolari. Anume ramurile-campioane trebuie să devină scopul, și doar atunci putem aștepta nu fluctuația ratingurilor țării în limitele diapazonului de jos al solvabilității, da dezvoltarea stabilă și de calitate a sectorului real al economiei și sporirea nivelului de trai în țară, adică – factorii de protejare eficientă împotriva consecințelor riscurilor și șocurilor

Natalia Uzun