«Dosarul Șor»: O nouă sentință după opt ani

În iunie, 2023 se fac patru ani din ziua în care Ilan Șor, șeful partidului politic «Șor», condamnat în dosarul fraudei bancare, a părăsit Moldova ocolind controlul vamal și cel de frontieră. El se ascunde de justiția moldovenească în Israel, dar în același timp participă activ la proiectele politice și organizează acțiuni de protest.

În același timp, în luna mai s-au împlinit 8 ani de la învinuirea lui Șor pe unul dintre episoadele fraudei bancare de proporții. Zilele trecute Curtea de Apel Chișinău a publicat verdictul motivat împotriva oligarhului fugar, prin care termenul pedepsei a fost majorat de două ori comparativ cu verdictul primei instanțe – 15 ani privațiune de libertate. În el se menționează, că ancheta și instanța au putut găsi dovezi ale legăturii stabile între Șor și companiile implicate în «jaful secolului».

Pentru perfectarea sentinței irevocabile, pe 228 de pagini, a fost nevoie de o lună și jumătate. Activele condamnatului în sumă de 5,3 mlrd. de lei, urmează să fie confiscate în folosul statului. În același timp, Ministerul justiției a cerut Israelului să grăbească examinarea solicitării de extrădare, iar parlamentul l-a lipsit pe Șor de mandatul de deputat. Procuratura anticorupție investighează și alte dosare împotriva lui Șor.

Judecătoria Chișinău: 7,5 ani pentru infracțiuni cumulate

În noiembrie, 2014 din Banca de Economii (BEM), Banca Sociala și Unibank a fost scos cca 1 mlrd. de dolari. Mai devreme, cu zile numărate, din bugetul de stat băncilor le-a fost acordat un ajutor fără precedent – un credit în mărime de 9.5 mlrd.de lei. Banca Națională a RM a estimat valoarea prejudiciului la acel moment în mărime de cca o treime din toate activele bancare ale Moldovei. Prin diverse scheme gri și tranzacții ilegale, băncile controlate de Șor au alocat credite neperformante în această sumă, care atinge 15% din PIB.

În mai, 2015 lui Șor i-a fost înaintată acuzația de escrocherie în mărime deosebit de mare și spălare de bani. Cercetat fiind, el a reușit să devină primar de Orhei și să depună mărturii în alte dosare privind «jaful secolului», în care erau acuzați afaceristul Veaceslav Platon și ex-premierul Vlad Filat. În ambele cazuri mărturiile lui Șor au stat ulterior la baza sentințelor de condamnare.

În prima instanță dosarul lui Șor a fost examinat între august, 2016 –iunie, 2017. În rezultatul audierilor judecătorul Judecătoriei Chișinău Andrei Niculcea l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 196 p. (4) și art. 243p. (3) p. b) din Codul Penal. În acest episod este vorba despre cauzarea BEM a unui prejudiciu de cinci miliarde de lei. Pe primul articol incriminat Șor a fost condamnat la trei ani privațiune de libertate, pe al doilea – la șase. Pentru infracțiuni cumulate, pedeapsa finală a fost de 7,5 ani de pușcărie în penitenciar de tip semiînchis, deși procurorul a cerut ca el să fie condamnat la 19 ani de pușcărie.

Dar Șor așa și nu a ajuns după gratii. Instanța i-a permis să fie liber pînă Curtea de Apel se va pronunța asupra cazului. Măsura de reținere în formă de arest la domiciliu a fost înlocuită cu aflarea sub control judiciar, pînă la pronunțarea unei sentințe definitive. Șor a fpst eliberat din arest în sala de judecată, cu condiția că va respecta un șir de restricții, inclusiv ne părăsirea teritoriului RM. Fiind la libertate, el și-a continuat activitatea politică și chiar a fost ales în parlament. Ilan Șor și-a păstrat fotoliul de deputat după alegerile din a. 2021. Asta chiar dacă nu a fost prezent la nici una dintre ședințele actualului parlament.

În a. 2019, după schimbarea guvernării și plecarea Partidului democrat din guvern, Șor a părăsit Moldova. Atunci Procuratura Generală a declarat că el a ieșit ilegal din țară prin Aeroportul Internațional Chișinău, pe care îl controla. Ulterior deputatul fugar a fost anunțat în căutare internațională, în mai, 2022 și-a pierdut pentru a doua oară imunitatea parlamentară. Anul trecut Șor a recunoscut că se află în Israel. El apare în numeroase spoturi video, plasate pe pagina sa de socializare, susține discursuri online despre situația din Moldova și organizează acțiuni de protest împotriva actualei puteri.

Curtea de Apel: 15 într-o pușcărie de tip închis

Sentința a fost atacată la Curtea de Apel de ambele părți – Procuratura anticorupție și avocații, a fost audiat și lichidatorul Băncii de Economii. Inițial, în a. 2018., dosarul urma să fie examinat de Curtea de Apel Chișinău. Însă judecătorii cărora le era repartizată cauza, sub diverse pretexte o refuzau și se autorecuzau. Ion Pleșca, președintele de atunci al Curții de Apel Chișinău, a cerut Curții Supreme de justiție să transfere dosarul în altă instanță de același nivel.

Astfel, dosarul Șor a fost trimis, pentru mai mulți ani, la Curtea de Apel Cahul, unde ședințele de judecată s-au tot amînat. În vara lui 2021 avocații au obținut ca dosarul să fie întors spre examinare la Curtea de Apel din capitală. Procuratura Generală a anunțat că la acel moment audierile erai aproape de final. Transmiterea materialelor într-o altă instanță însemna că judecătorii vor avea nevoie de timp suplimentar pentru a se familiariza cu toate detaliile. La Chișinău, bătăliile judecătorești au durat pînă la mijlocul lunii aprilie, 2023. În acest răstimp în instanță acuzarea era prezentată de șase procurori, apărarea – de cinci avocați, componența completului de judecată se tot schimba.

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a calculat că în cadrul cauzei s-au desfășurat 60 de ședințe de judecată, dintre care 12 au fost amînate la cererea avocaților sau în rezultatul recuzării componenței judecătorilor de către apărare. Alte cca 10 ședințe au fost amînate din diverse motive, inclusiv din imposibilitatea de a forma completul de judecată, a neprezentării avocaților sau a imposibilității chemării martorilor. Dragalin crede că dosarul a fost tergiversat intenționat prin toate mijloacele. Potrivit ei, procuratura va veni cu propunerea de a introduce amendamente la Codul Penal în vederea prevenirii acestor practici.

Într-un final, colegiul format din trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău prezidat de Ion Bulhac, după două zile de dezbateri judiciare, la 13 aprilie l-a recunoscut pe Șor vinovat și l-a condamnat la 12 ani de pușcărie pentru fraudă în proporții deosebit de mari și la 6 ani pentru spălare de bani. Sentința cumulată a constituit 15 ani și prevede ispășirea pedepsei într-o închisoare de tip închis ci lipsirea d3e dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar timp de 5 ani. Termenul privațiunii de libertate se va calcula din momentul reținerii, inclusiv perioada aflării în arest. Acțiunea civilă a Băncii de Economii a fost recunoscută în volum deplin: Șor urmează să achite cca 5,3 mlrd. de lei.

Prin decizia sa, Curte de Apel a respins plîngerile avocaților ca fiind neîntemeiate. În același timp, au fost admise recursurile procurorilor și ale reprezentantului Băncii de Economii. Dacă alocuțiunea finală a procurorului în instanță a durat cca 5 minute, apărarea și-a citit poziția timp de 18 ore.

Decizia Curții de Apel poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de justiție. Avocații politicianului și afaceristului fugar au și declarat că vor face asta. În plus, ei intenționează să conteste condamnarea la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. «Noi am găsit peste 570 de încălcări la examinarea cauzei», - susține apărarea.

Autoritățile insistă pe extrădarea urgentă

Ilan Șor crede că noua sentință este ilegală și susține că judecătorii «au emis-o sub presiune ». Ca răspuns la pedeapsa mai dură, el a declarat că nu se va conforma deciziei judecătorești: «Pe mine această decizie nu mă deranjează absolut, nu-mi pasă deloc». Șor a scris pe rețelele de socializare că cei trei judecători l-au condamnat nu pe el, ci pe ei înșiși. Și a amenințat că pentru decizia luată judecătorii vor ajunge la pușcărie.

Consiliul Superior al magistraturii (CSM) a calificat aceste declarații drept amenințări și a îndemnat judecătorii care au emis sentința să informeze organele competente în caz că vor exista presiuni din partea lui Șor sau a reprezentanților lui. «CSM va lua toate măsurile necesare pentru a asigura independența și securitatea judecătorilor intimidați și a exclude orice acțiuni capabile să influențeze actul justiției», - a declarat Ion Guzun, membru al Consiliului.

Încă înainte de pronunțarea sentinței Curții de Apel, anul trecut împotriva lui Șor și a fostului lider PDM Vlad Plahotniuc au fost anunțate sancțiuni din partea SUA li a Marii Britanii. Acestea prevăd interdicția de a intra pe teritoriul Statelor Unite ca imigranți sau8 cu alt statut. Recent, Consiliul UE a decis să introducă sancțiuni împotriva lui Șor, Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc , Marina Tauber și rusul Igor Ceaica. Este prevăzută înghețarea mijloacelor, aflate în UE, și interzicerea călătoriilor. La începutul lunii iunie, la sancțiuni s-au alăturat Canada și Norvegia.

La două săptămîni după decizia Curții de Apel, Șor a rămas fără mandatul de deputat. Pentru asta au votat 56 de deputați. Locul lui în parlament este declarat vacant, el aparține partidului «Șor».Pe post de candidat de rezervă în lista de partid este Vladimir Vitiuc, care a figurat în dosarul privind coruperea celor 14 deputați din Partidul comuniștilor. El a părăsit PCRM în a. 2015, peste doi ani a aderat la PDM, da în a. 2020 a intrat în partidul «Șor». În ianuarie, curent cauza penală a fost închisă, dat fiind că procurorii nu au reușit să adune dovezi, iar pro9ncipala martoră a acuzării Elena Bodnarenco a decedat.

Dar procuratura continuă cercetările privind îmbogățirea ilicită a lui Vitiuc și a altor colegi ai lui. Partidul «Șor» s-a pronunțat împotriva preluării mandatului de către candidatul de rezervă, și a făcut trimitere la ilegalitatea lipsirii liderului săi de fotoliul de deputat. Formațiunea crede că lipsirea ilegală de mandat se va solda cu o numire ilegală. CEC a respins solicitarea partidului «Șor» în chestiunea dată.

Însușii Ilan Șor, după pronunțarea verdictului Curții de Apel, ar fi putut merge direct la pușcărie pentru 15, dacă s-ar fi aflat la Chișinău. Decizia acestei instanțe este obligatorie spre executare, chiar dacă inculpatul o va recuza la CSJ. Reieșind din faptul că Șor se ascunde în Israel, autoritățile au două variante: să insiste din nou asupra extrădării, sau să obțină trimiterea lui într-o pușcărie israeliană.

Autoritățile moldovene au adresat deja Israelului rugămintea de a accelera examinarea solicitării în privința lui Ilan Șor. «Noi am cerut extrădarea urgentă. Deocamdată solicitarea nu a fost acceptată, nu avem un răspuns, îl așteptăm. Am primit confirmarea cu solicitarea noastră a fost primită. Ce vom face în continuare, depinde de decizia Israelului», - spune Veronica Mihailov-Moraru, ministra justiției.

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, crede că decizia Curții de Apel sporește șansele de extrădare a lui Șor și permite confiscarea activelor sale din străinătate. Din spusele sale, faptul că condamnatul deține și cetățenia israeliană nu înseamnă că el nu poate fi extrădat.

«La fel ca noi, autoritățile Israelului au așteptat să vadă ce va fi. Dacă Curtea de Apel l-ar fi achitat, extrădarea nu ar fi avut sens », – menționează Dragalin. Potrivit ei, decizia judecătorească oferă posibilitatea de a depune cereri de confiscare a proprietăților lui Șor, aflate peste hotare. Procurora subliniază, că există procedura de conlucrare cu colegii din alte țări,dar rezultatul nu poate fi obținut într-o singură zi.

Ex-premierul Ion Sturza menționează că dovezile în dosarul lui Ilan Șor fiind așa de evidente, comunitatea internațională demult aștepta o decizie definitivă. În opinia sa, autoritățile israeliene-s gata să-l extrădeze pe politicianul fugar, dar cu respectarea tuturor procedurilor juridice. «Mulți spun că Israelul în apără. Nu, Israelul este gata să-l extrădeze conform legii, și asta va fi direcționarea dosarului sau decizia finală. Conform legislației israeliene, condamnatul este în drept să aleagă unde vrea să-și ispășească pedeapsa: în Israel sau în Republica Moldova», - spune Sturza.

În timp ce Ilan Șor se ascunde peste hotare, lista dosarelor penale în care figurează el s-a extins semnificativ. Anul trecut procuratura a anunțat că în lipsa lui îi înaintează nouă capete de acuzare noi, inclusiv faptul că fiind primar de Orhei nu a indicat în declarația de venituri bunurile deținute de soția sa.

Victor Surujiu