Rezultatele analizei unor fragmente de oase carbonizate descoperite la Stonehenge susţin ipoteza arheologilor potrivit căreia lespezile gigantice verticale din ansamblul cu o vechime de 4.500 de ani inclus în patrimoniul mondial UNESCO au fost aduse de la 260 de kilometri, din Ţara Galilor, potrivit DPA.
O echipă de cercetători de la universităţi britanice, franceze şi belgiene au examinat rezultatele analizei cu izotopi de stronţiu ale fragmentelor de oase aparţinînd unui număr de 25 de persoane, descoperite lîngă locul fostului crematoriu din apropierea monumentului, iar concluzia este că cel puţin 10 dintre aceştia nu au trăit în regiunea Stonehenge.
''Coroborînd acest lucru cu dovezile arheologice, sugerăm că, potrivit celei mai plauzibile ipoteze, ar putea fi originari din Ţara Galilor, regiune din care provin şi blocurile de piatră albastră ridicate în stagiile iniţiale ale construcţiei'', a spus grupul de oameni de ştiinţă, condus de experţi de la departamentul de arheologie al Universităţii Oxford.
''Rezultatele scot în evidenţă importanţa conexiunilor între diferite regiuni în ceea ce priveşte deplasarea atît a materialelor cît şi a oamenilor în procesul de construcţie şi utilizare a Stonehenge'', au explicat cercetătorii în cel mai recent număr al revistei Scientific Reports, parte din grupul editorial Nature.
Arheologii cred că cercul principal de la Stonehenge, cu un diametru de 30 de metri, a fost construit în scopuri religioase, politice sau pentru alte ceremonii.
Ciclurile anotimpurilor se pare că au inspirat oamenii din neolitic să alinieze lespezile gigantice, de 25 de tone fiecare, după mişcările soarelui.
Adăuga comentariu