Opinie: "Probabilitatea unui eșec al referendumului privind aderarea la UE este foarte mare"

Probabilitatea ca referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, planificat să se desfășoare în țară la 20 octombrie la inițiativa președintelui Maia Sandu, să sufere un eșec este foarte mare, ținînd cont de experiența plebiscitelor anterioare organizate concomitent cu alegerile.

O astfel de opinie a exprimat Alexandru Berlinschi, care a demisionat din funcția de secretar al Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova.

El a amintit experiența celor două referendumuri - constituțional și consultativ - organizate la 5 septembrie 2010 și 24 februarie 2019.

Primul plebiscit, care ar fi schimbat constituția pentru a permite alegerea președintelui de către popor, a eșuat din cauza unui partid de opoziție care avea patruzeci de deputați, căruia i s-a opus o coaliție de patru partide din Alianța pentru Integrare Europeană, aflată la putere la acea vreme. Referendumul a eșuat din cauza prezenței scăzute la vot, de 30,29%.

Al doilea referendum privind reducerea numărului de deputați, deși a avut loc în aceeași zi cu alegerile parlamentare, a înregistrat o prezență la vot de 39,72%, deși aproape jumătate dintre alegători au luat buletinele de vot pentru alegerea deputaților. În ciuda prezenței ridicate la alegerile parlamentare, plebiscitul a fost aproape de eșec chiar și în absența unei campanii de boicotare.

După cum s-a anunțat anterior, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a dat aviz pozitiv petiției de inițiere a referendumului republican privind revizuirea Constituției.

Conform proiectului, referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar trebui să aibă loc la 20 octombrie. Întrebarea propusă pentru referendum va fi: "Sînteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?".

Noi.md amintește că la sfîrșitul anului trecut, președinta Maia Sandu a solicitat organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Parlamentul a modificat și Codul Electoral, astfel încât acesta să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Intenția de a organiza referendumul în același timp cu alegerile prezidențiale a fost aspru criticată în societate, unii experți în drept considerînd că aceasta ar putea duce la o unirea ilegală a două interese contradictorii: interesul general – în cadrul referendumului; interesul de partid – în cadrul alegerilor generale.