Am luat creditul ca să mîncăm înainte de alegeri?

Foto: curentul.md

Xenia Florea

Aproape toată vara, oficialitățile din România le-au promis colegilor din Moldova că iată-iată, încă puțin, și prima tranșă a creditului românesc preferențial de 150 de milioane de euro, va ajunge, în sfîrșit, în Moldova.

Despre aceasta i-a vorbit premierul României Dacian Cioloș președintelui Nicolae Timofti în culoarele celui de-al 19-lea summit al statelor și guvernelor țărilor participante la Procesul de Cooperare în Europa de Est la Sofia, la începutul lunii iunie. El a reiterat acest lucru peste o săptămînă și jumătate, în cadrul întrevederii cu președintele parlamentului moldovean Andrian Candu, în cadrul vizitei de lucru a acestuia la București. Iar ministrul român de Externe, care se afla atunci la Chișinău, Lazăr Comănescu, a numit chiar și termenul de transferare a banilor – sfîrșitul lunii iulie.

Ce-i drept, Chișinăul a avut emoții, cînd noul ambasador al României la Chișinău Daniel Ioniță, la mijlocul lunii iulie a declarat că Bucureștiul este gata să-i ofere RM prima tranșă din credit în valoare de 60 de milioane de euro, doar după ce Chișinăul va ajunge la un acord cu FMI. Iar Fondul Monetar Internațional a înaintat o nouă porție de condiții și a luat o pauză pînă în octombrie.

Însă în final, totul s-a terminat cu bine pentru Chișinău. Săptămîna trecută, Guvernul României a dat undă verde pentru acordarea RM a primelor 60 de milioane de euro din creditul preferențial de 150 de milioane de euro. Banii urmează să ajungă în țară pe 24 august.

Această decizie a Cabinetului de Miniștri este prezentată acum ca un mare succes, un indicator că Guvernul Republicii Moldova a reușit să obțină progrese la realizarea reformelor și îndeplinirea condițiilor înaintate de București, dar, de asemenea, ca un cadou, de Ziua independenței Republicii Moldova (faptul că 60 de milioane de euro nu este un ajutor nerambursabil, ba chiar foarte rambursabil, care vor fi restituite creditorului cu procente, este omis).

În același timp, experții afirmă că este vorba despre o susținere geopolitică a autorităților moldovenești. Și dacă nu ar fi existat alegerile prezidențiale în Moldova și temerile Bucureștiului că RM ar putea schimba cursul odată cu victoria „altor forțelor politice”, partea română încă mult timp nu ar mai fi acceptat alocarea creditului promis Chișinăului.

Peripețiile celor 150 de milioane de euro

Practic, pe parcursul întregului an 2015, Chișinăul „fugea” cu succes de FMI, care avea mandatul de negociere pentru noul memorandum-cadru. Imediat, ce emisarii fondului se pregăteau să vină în Moldova, la Chișinău cineva demisiona: ba premierul Gaburici, ba conducerea Băncii Naționale.

Iar pentru a cîrpi găurile bugetare în condițiile sistării finanțării externe (banii erau foarte necesari, însă autoritățile nu doreau să îndeplinească condițiile dure al FMI, mai ales, în sectorul bancar), Chișinăul a solicitat ajutor financiar Bucureștiului.

Acordul de principiu pentru alocarea creditului preferențial de 150 de milioane de euro a fost obținut pe 22 septembrie anul trecut – în cadrul celei de-a doua ședințe a guvernelor celor două țări la Constanța. Iar pe 7 octombrie, părțile au semnat un acord de creditare, potrivit căruia, 150 de milioane de euro trebuiau alocate pe cinci ani, în trei tranșe, cu 1,5%.

Parlamentele celor două țări au ratificat operativ documentul, deși unii politicieni de la București s-au îndoit de capacitatea de plată a părții moldovenești, după scandalul bancar și „furtul secolului”.Era preconizat că prima tranșă, de 60 de milioane de euro, să ajungă în Moldova la finele lunii noiembrie 2015, următoarele 50 de milioane – în martie 2016, iar a treia tranșă de 40 de milioane – în martie 2017. Însă președintele României Klaus Iohannis a refuzat să semneze decretul și a remis Parlamentului spre reexaminare Legea privind ratificarea acordului de creditare cu Republica Moldova.

Klaus Iohannis avea cîteva motive pentru un asemenea pas. În primul rînd, crizele guvernamentale din ambele țări: pe 29 octombrie, în Moldova a fost demis Guvernul lui Valeriu Streleț, iar pe 4 noiembrie, pe fundalul protestelor în masă de la București, după tragedia dintr-un club de noapte, a demisiona și Cabinetul de Miniștri al lui Victor Ponta.

Al doilea motiv – politic. Decizia de alocare a creditului a fost luată de Guvernul lui Victor Ponta – partenerul politic al lui Vladimir Plahotniuc și al Partidului Democrat din Moldova. Iar Partidul Național Liberal (partidul lui Iohannis) erau partenerii politici ai PLDM, pe care PDM, după arestarea lui Vladimir Filat și demisia Guvernului lui Valeriu Streleț, l-a eliminat de la conducere și a început să-l distrugă metodic.

De aceea nu e de mirare că Klaus Iohannis „brusc” s-a îndoit de oportunitatea creditării Moldovei, de spiritul reformator al colegilor săi moldoveni și de îndeplinirea de către partea moldovenească a obligațiilor privind implementarea Acordului de asociere RM-UE.

Însă cel mai important motiv al schimbării poziției Bucureștiului în problema creditului, se pare că a devenit pericolul de a se certa serios cu FMI. Acordul de creditare dintre guvernele celor două țări a încălcat un șir de prevederi ale statutului Fondului Monetar Internațional: fără acordul FMI România nu avea dreptul să ofere, iar Moldova să ia credite comerciale.
Refunzînd împrumutul pentru Chișinău, Bucureștiul a ținut foarte mult timp distanța față de noua coaliție de guvernămînt din Moldova, încropită de democrați. Iar în toiul crizei guvernamental din RM, cînd președintele Timofti a respins candidatura lui Vladimir Plahotniuc la funcția de premier și a semnat decretul privind numirea secretarului general al administrației sale Ion Păduraru drept candidat la postul de premier, Klaus Iohannis și-a anunțat sprijinul total al acțiunilor președintelui RM, „îndreptat spre soluționarea situației politice complicate din Moldova”.

Însă tocmai atunci a avut loc turneul european al asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, care în cadrul vizitei la București s-a pronunțat pentru susținerea majorității parlamentare și a guvernului, formate în Moldova, sub egida PDM, și retorica Bucureștiului oficial s-a înmuiat semnificativ.

„Cele șapte puncte ale lui Cioloș”

Cînd la finele lunii ianuarie curent, noul premier al Moldovei Pavel Filip a efectuat prima sa vizită oficială la București, colegii români i-au promis totuși să acorde 60 de milioane de euro din creditul total de 150 de milioane de euro, însă cu anumite condiții.

Aceste condiții au fost numite „Cele șapte puncte ale lui Cioloș”. Bucureștiul i-a cerut Chișinăului asigurarea priorității planului de implementare a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană și îndeplinirea lui întocmai, reluarea negocierilor cu FMI privind noul Acord-Memorandum, asigurarea desemnării transparente a conducerii Băncii Naționale, elaborarea pachetului legislativ pentru ameliorarea mediului de afaceri, elaborarea planului de implementare a legislației în sectorul bancar, cu date concrete și pași concreți, adoptarea planului de reformă a justiției și luptei anticorupție, precum și desfășurarea consultărilor și colaborării cu societatea civilă pe toate aceste probleme.

Precum a declarat secretatul de presă al Guvernului României Dan Siciu, numai după ce autoritățile moldovene își vor demonstra „voința spre schimbare”, Moldova va primi prima tranșă din ajutorul financiar.

Însă opoziția moldovenească și experții încă atunci au pus la îndoială faptul că Chișinăul va îndeplini minuțios recomandările colegilor de peste Prut și că Bucureștiul va verifica minuțios ce și cum a făcut Chișinăul. „Cred că autoritățile vor declara despre îndeplinirea acestor cerințe, dar în realitate le vor îndeplini pe jumătate”, a declarat în februarie, la București, în cadrul prezentării raportului anual de analiză și prognoze EFOR-2016, ex-ministrul Educației Maia Sandu.

Acum, persoanele oficiale din statul vecin, explicînd decizia privind alocarea tranșei de 60 de milioane de euro, spun că Guvernul României a monitorizat modul de îndeplinire a condițiilor și va continua să monitorizeze implementarea planului și că progresul este evident, însă rămîn încă foarte multe de făcut.

Experții din Moldova, între timp, menționează că la implementarea „condițiilor lui Cioloș”, la fel ca și a cerințelor altor parteneri externi, Chișinăul a pus mai degrabă accentul pe efectele vizuale și PR (anunțarea noii reforme regulatorii, reducerea numărului de documente necesare pentru desfășurarea afacerii, crearea Consiliului Parlamentar pentru integrare europeană, arestările de rezonanță pe marginea dosarului băncilor, noul plan de acțiuni pe termen mediu (pînă în 2018), cu noi obligații, decît pe realizarea în practică a cerințelor partenerilor de dezvoltare.

Asupra restanțelor semnificative ale autorităților moldovenești, în special, în sectorul financiar-bancar, a indicat și misiunea FMI. Experții Fondului Monetar, care s-au aflat la Chișinău în perioada 5-15 iulie, i-au recomandat Consiliului Directorilor FMI să reia creditarea Moldovei, sistată cu trei ani în urmă, însă doar dacă pînă în octombrie, autoritățile RM vor îndeplini condițiile prealabile convenite cu misiunea, de exemplu, în problema transparenței proprietarilor reali ai băncilor. Iar pentru partea moldovenească aceasta este o chestiune foarte incomodă.

„Personal, cred că Guvernul și Parlamentul s-au apropiat formal de îndeplinirea condițiilor, înaintate de către partea română pentru obținerea primei tranșe a asistenței financiare promise, a declarat pentru NOI.md președintele Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari. Însă dacă Bucureștiul consideră altfel, atunci partea română ar trebui să aștepte cel puțin pînă în octombrie – pînă la ședința Consiliului Directorilor FMI, pentru a vedea ce va spune Fondul Monetar”.

Și mai logic ar fi să aștepte jumătate de an ca să vadă cum sînt realizate în practică legile și hotărîrile adoptate de partea moldovenească. Pentru că la noi sînt adoptate multe legi și programe bune, dar efectul lor e zero, deoarece nimeni nu se grăbește să le implementeze.

„Iar așa, dacă pe 24 august, prima tranșă din România va ajunge în Moldova, aceasta va fi un avans foarte mare pentru autoritățile moldovene, deoarece efectul deciziilor adoptate, asupra căruia au insistat românii, deocamdată nu se vede”, a declarat Alexandru Slusari.

Cum să mîncăm creditul înainte de alegeri?

Analistul politic Valeriu Ostalep e convins: „Bucureștiul, în orice caz, i-ar fi oferit Moldovei prima tranșă a creditului preferențial de 150 de milioane de euro, indiferent de faptul dacă Chișinăul a îndeplinit sau nu condițiile și cît de calitativ.

Este vorba despre susținerea geopolitică a autorităților moldovenești în condițiile alegerilor prezidențiale. Bucureștiul se teme că Moldova ar putea schimba cursul, dacă la alegeri vor învinge alte forțe. De aceea, pe ultima sută de metri înainte de cursa prezidențială, Guvernul României a adoptat o asemenea decizie, deși reprezentanții FMi au spus: „haideți să așteptăm pînă în octombrie. Dacă nu am fi avut alegeri, românii nu ne-ar fi dat nimic, în pofida tuturor înțelegerilor obținute anterior”, consideră expertul.

Valeriu Ostalep a numit „lacrimi” tranșa de 60 de milioane, așteptată pe 24 august la Chișinău, deoarece în actualele condiții financiar-economice în care se află acum Moldova, aceasta e o picătură în mare: „Locuitorii Republicii Moldova nu vor simți vreun efect de la primirea acestor 60 de milioane, la fel cum nu au simțit nici primirea celor 2 miliarde, alocate anterior Moldovei de Uniunea Europeană”.

Un alt interlocutor (un fost funcționar public) este convins că alocarea tranșei de 60 de milioane de euro este o decizie colectivă, și nu independentă a Bucureștiului.

„Încă nu demult, ambasadorul României în Moldova spunea că prima tranșă o vom primi doar după ce Chișinăul va conveni cu Fondul Monetar Internațional privind un nou memorandum, iar ulterior Bucureștiul își schimbă decizia. Cred că situația în Moldova este destul de critică și Bucureștiul a primit undă verde de la partenerii occidentali, inclusiv de la FMI.

Pe de o parte, 60 de milioane de euro nu sînt bani mulți, iar pe de alta este ca o mînă de ajutor: FMI nu poate relua finanțarea Moldovei fără ședința Consiliului Directorilor, iar găurile din bugetul nostru, practic, nu avem cu ce le acoperi. Doar în prima jumătate a anului, deficitul bugetar a depășit 2 miliarde de lei, iar astăzi, ministrul Finanțelor vorbește deja despre 4 miliarde de lei. De aceea, Bucureștiul a primit undă verde. 60 de milioane de euro sau 1,2-1,3 miliarde de lei îi vor permite Guvernului să reziste pînă la primirea mijloacelor de la alți creditori (dacă decizia FMI va fi pozitivă) și să efectueze plățile curente – să achite salariile, pensiile, precum și să acopere cheltuielile comunale ale organizațiilor bugetare”, a menționat sursa.

Despre faptul că partea română „într-o măsură bine cunoscută a acționat cu acordul Uniunii Europene și SUA” vorbește și politologul Victor Ciobanu: „Premierul Pavel Filip poate să spună cît vrea că Guvernul a început să facă ordine în sistem, a stabilizat economia, a obținut o anumită majorare a pensiilor și salariilor, dar noi cu toții vedem ce se întîmplă în realitate. Iar recenta decizie a Guvernului privind bugetarii – privind moratoriul statelor de personal în organizațiile bugetare – este un semnal foarte serios”.

De aceea, potrivit expertului, a și fost luată o „decizie politică forțată” de alocare de către București a tranșei de 60 de milioane de euro, pentru a salva cumva situația în ajunul alegerilor prezidențiale. „Nu știu dacă aici este prezent vreun element de presiune. Probabil, totul va fi prezentat drept un gest simbolic, însă un oarecare element de presiune aici, cel mai probabil, este”, consideră Victor Ciobanu.

Ministerul Finanțelor a anunțat deja cum va cheltui cele 60 de milioane de euro, care urmează să ajungă de la Guvernul român. Precum a declarat ministrul Finanțelor Octavian Armașu, acești bani vor acoperi deficitului bugetar și cheltuielile bugetare de bază: salariile, pensiile, proiectele de dezvoltare. Însă experții se îndoiesc că măcar o parte din aceste mijloace creditare va fi folosită pentru investiții.

„Cheltuirea mijloacelor creditare pe salarii și pensii – nu e o soluție economică, e o soluție din disperare – să iei un credit, chiar și cu o dobîndă mică și să-l direcționezi spre consum. Însă ei trebuie să salveze cumva situația în ajunul alegerilor prezidențiale”, spune Victor Ciobanu.