Cum economisind 150 milioane de lei, pierdem 1,5 miliarde?

Foto: newsmoldova.md

Sau despre decizia secretă a Guvernului privind moratoriul angajărilor în posturile bugetare vacante.

Dumitru Barbalat

Guvernul a anunțat, zilele acestea, un moratoriu pentru angajarea în posturile de muncă bugetare vacante în structurile de stat și instituțiile publice. Din contul acestora, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, pînă la finele anului curent, vor putea fi economisite 150 de milioane de lei.

Ce stă în spatele acestei decizii secrete? Ce ascund autoritățile? De ce asemenea hotărîre a fost elaborată și adoptată în secret de opinia public?

Cum a fost adoptată hotărîrea secretă?

Reieșind din reacția unor miniștri în cadrul discutării propunerii Ministerului Finanțelor, în cadrul ședinței de Guvern privind moratoriul pentru angajarea în posturile de muncă bugetare vacante în structurile de stat și instituțiile publice, proiectul a fost pregătit în secret. Despre acest proiect nu a fost comunicat nimic pe pagina Web a Ministerului Finanțelor. Evident, nu au fost purtate consultări cu nimeni.

Prezentînd proiectul, ministrul Finanțelor a menționat unele cifre, destul de sărace. În total, în prezent sînt peste 4,6 mii de locuri de muncă bugetare vacante, inclusiv, în sistemul Ministerului Educației – peste 1000 de locuri.

Dacă ne uităm pe portalurile celor 16 ministere și al Cancelariei de Stat, atunci vedem că aceste structuri nu au probleme cu cadrele. În total, la ministere sînt 13 locuri vacante (din totalul de 2250 (!) conform statelor), pentru care în unele instituții, la sfîrșitul lunii iulie și la începutul lunii august, au fost anunțate concursuri. Pe site-urile a 7 ministere rubrica „locuri vacante” lipsește, în general. În structurile publice, subordonate ministerelor, e aceeași situație. Acestea, de asemenea, nu au nevoie de cadre.

Astfel, reiese că moratoriul secret va lovi doar în instituțiile bugetare. În primul rînd, acest lucru va afecta structurile publice din medicină și educație. Acțiunea anunțată a spulberat toate speranțele tinerilor medici și profesori, care au absolvit anul acesta instituțiile de învățămînt. Ei nu vor vedea locuri de muncă în țară. Și asta după ce Ministerul Sănătății, deocamdată, doar pe hîrtie, a decis să majoreze salariile angajaților în medicină, inclusiv, pentru tinerii specialiști, pentru a-i determina să lucreze în țară, dar să nu plece peste hotare.

Cu greu, dar vom crede că ministrul Finanțelor a anunțat despre o mie de locuri vacante în sistemul educației. Însă cu cifra totală de 4,6 de mii el a greșit. Doar în sistemul medical, anul trecut, deficitul de medici și personal medical a constituit 15,7%, inclusiv, în instituțiile medicale raionale – 19%. În cifre absolute aceasta constituie 10,7 mii de locuri de muncă.

Totodată, unii „oficiali” ar trebui să-și amintească că, în comparație cu 1993, la finele anului trecut, erau de peste două ori mai puțini medici și personal medical – de la 63,2 mii numărul lor s-a redus pînă pe 31,9 de mii. Și dacă adunăm numărul locurilor vacante doar în educație și medicină: 1 mie + 10,7 mii = 11,7 mii, ceea ce e de 2,5 ori mai mult decît datele, anunțate de ministru.

La Ministerul Finanțelor lucrează 540 de finanțiști/contabili. Oare încă nu au învățat să calculeze? Cu atît mai mult că în structura aparatului ministerului sînt și subdiviziuni specializate: două secții pentru finanțe în domeniul educației și două secții de finanțe în medicină.

De la ce ar fi trebuit să înceapă, dacă într-adevăr vor să facă economii?

Primul pas. Reducerea „armatei” șefilor de toată mîna și funcționari cu statut special.

Trebuiau revizuite cerințele hotărîrii de Guvern nr. 1001/2011, în partea ce ține de normele subdiviziunilor structurale ale organelor administrației publice. Începînd cu anul 2011, în baza acestei hotărîri, organelor administrației publice li s-a permis să aibă în state pînă la 40% de funcții de conducere, inclusiv, funcții de demnitate publică, adică, la TREI angajați – DOI șefi.

Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor au depășit această normă – acestea au cîte 45% de șefi, fiind urmate de Ministerul Muncii – 39%, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor – 38%, Ministerul Culturii și Ministerul Agriculturii – cîte 37%, Ministerul Sănătății – 36%, Ministerul Transporturilor – 32%. Astăzi, în ministere sînt în medie circa 30% șefi de diferit rang, adică circa 750 de șefi.

În ceea ce privește funcțiile de demnitate publică, tuturor celor 55 de șefi, după lege, li s-a permis să aibă propriile cabinete. Odată cu adoptarea în 2010 a Legii privind statutul persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, numărul lor a crescut brusc – de la 1056 pînă la 2512. Totul din cauza că, potrivit legii, componența cabinetului, care poate avea statut de direcție generală sau direcție, constă din șeful cabinetului, consilieri/consilieri, asistent/asistenți și secretat, adică cel puțin patru persoane. Iar dacă împărțim 2512 la 4, atunci reiese că 630 de șefi au propriile aparate.

Totul poate fi înțeles, că președintele, premierul, președintele Parlamentului, miniștrii și alți demnitari trebuie să aibă propriile aparate. Însă că în același timp, adjuncții președinților de comisii parlamentare, președinții de fracțiuni, miniștrii adjuncți, cei nouă membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cei cinci directori ai Agenției pentru Reglementare în Energetică, toți membri ai Curții Constituționale, toți membrii Comisiei Naționale pentru Piața Financiară și, în sfîrșit, chiar și agentul guvernamental la CEDO, ar avea atîta nevoie de propriile aparate, se pare că nimeni și niciodată nu mă va putea convinge de raționalitatea legii adoptate de Parlament.

Deși pentru unii este chiar o problemă importantă, deoarece în lista funcțiilor cu demnitate publică timp de cinci ani au fost operate 16 (!) modificări și completări, ea fiind extinsă.

Dacă vom face ordine în privința limitei pentru șefi, să o reducem de la 40% pînă la 12-15% și vom proceda la fel și cu lista funcțiilor de demnitate publică, cărora li se cuvine propriul cabinet, atunci, conform unor calcule modeste, putem economisi:

- circa 250-300 milioane de lei din contul reducerii șefilor de la ministere și din toate structurile subordonate lor.
- și circa 50 de milioane de lei din contul reducerii listei funcționarilor cu statut special, cărora li se cuvine propriul cabinet. În total – 300-350 de milioane de lei.

Pasul 2. Finalizarea chestiunii privind organele de control

La începutul anului, la propunerea premierului, a fost elaborată, apoi adoptată Legea privind moratoriul la toate tipurile de controale ale agenților economici de către organele controlului de stat. Inițial, pentru trei luni, apoi încă pentru trei luni. Apoi a fost anunțat că din 74 de organe de control vor rămîne doar 14.

Toate organele de control, în special, îndeplinesc (trebuie să îndeplinească) două funcții de bază – implementarea politicii ministerelor de ramură și acordarea serviciilor contra plată (uneori fără plată) agenților economici.

Trebuie să amintim că, potrivit Regulilor de elaborare și cerințelor unice față de documentele de politici (hotărîrea Guvernului nr. 22/2007), documentele de politici constituie un set „concepția + strategia + programul + planul”.

Pînă în prezent, toate ministerele de resort nu au elaborat și nu au adoptat 70 de documente de politici în diferite ramuri, prevăzute de regulamentele lor. Astfel, una dintre funcțiile de bază ale organelor de control – implementarea de politici – cade.

Rămîn doar serviciile contra plată, care timp de un an îi costă pe agenții economici circa 1,5 miliarde de lei. Iar dacă a fost soluționată problema cu renunțarea la nenumăratele verificări, atunci cred că nu va fi o problemă de a renunța și la „serviciile” similare pentru agenții economici din contul lor.

Spun toate acestea pentru că acțiunea începută cu organele de control trebuie adusă la bun sîrșit. Și dacă vor rămîne doar 14 organe de control, cum au promis, atunci economiile vor fi FOARTE semnificative. Or, astăzi, în aceste structuri activează circa 30 de mii de persoane! Reducerea a doar 2/3 dintre ei, ar aduce o economie anuală de 1,2 miliarde de lei.

Pasul 3. Trebuie clarificate lucrurile cu un șir de structuri de stat ineficiente

În ierarhia structurilor de stat există unele create formal. Sau în regulamentele lor sînt scrise doar atîtea și asemenea funcții, încît cu statele lor ele nu le pot îndeplini teoretic. Deci, trebuie luată o decizie în privința lor: sau să li se ofere posibilitatea de a-și îndeplini sarcinile, ceea ce va necesita cheltuieli suplimentare, sau să fie lichidate.

Sînt o mulțime de asemenea structuri, dar noi ne vom opri doar la cîteva dintre ele.

а) Inspectoratul de Stat Pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice de pe lîngă Ministerul Agriculturii.

Inspectoratul a fost creat în 1995. În prezent, statul Inspectoratului constă din 8 unități: șeful și adjunctul lui, secretarul, contabilul, șeful singurei secții și doar trei inspectori. În același timp, Inspectoratul este obligat să efectueze controlul și supravegherea activității tuturor agenților economici ce produc alcool și producție alcoolică; producției, păstrării și comercializării producției vitivinicole; producția, plantarea și tăierea plantațiilor de vie; păstrarea și comercializarea angro a berii.

Nu e greu de înțeles că pentru trei inspectori este o sarcină peste măsură și ei nu au îndeplinit-o și nu o vor îndeplini niciodată. Totodată, pe parcursul unei perioade îndelungate, nu poate fi selectat un specialist pentru funcția de șef de secție.

b) Agenția Națională Antidoping de pe lîngă Guvern.

Agenția este chemată să elaboreze, să promoveze și să implementeze politici în domeniul prevenirii și luptei la nivel național cu fenomenul de doping. Agenția are 6 unități de personal. În structura acestuia este directorul general (numit de Guvern),adjunctul directorului general și patru servicii.

E greu de înțeles cui îi aparține idea, ca la 6 unități să fie un directorul general, vicedirectorul lui și patru slujbe. Este împotriva logicii. Or, directorul general poate fi numit doar dacă are în subordine cîțiva directori.
În plus, agenția mai are și un Consiliu de Administrație din care fac parte directorul general al agenției, doi reprezentanți ai Ministerului Tineretului și Sportului și cîte un reprezentant în domeniul farmacologiei și în domeniul medicinii sportive, numiţi de Ministerul Sănătății.

с) Agenţia de Inspectare si Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova, subordonate Ministerului Culturii

Agenția este obligată să inspecteze monumentele ocrotite de stat, organele centrale și locale. Să supravegheze lucrările de restaurare și conservare a monumentelor. În același timp, agenția are doar 7 angajați.

Potrivit ultimului raport de activitate pentru 2011 (!?), angajații instituției au inspectat, timp de un an, 372 de biserici, 853 de monumente și au vizitat 423 de localități din țară. O mică aritmetică - (372 + 853 + 423) : 7 angajați= 235. Oare era posibil (nemaivorbind de finanțe), ca fiecare angajat să inspecteze în fiecare zi câte un obiect? Or, chiar și acest raport vechi de 5 ani, este o minciună totală! Dar cu ce s-au ocupat ei în următorii ani - din 2012 până în prezent? Și cine ne mai supraveghează?

d) Agenţia Națională Arheologică, subordonată Ministerului Culturii

Agenția este obligată să implementeze politica statului în domeniul ocrotirii și explorării patrimoniului arhitectural, să organizeze și să exercite, în limitele competențelor, controlul și supravegherea în numele statului respectării legislației în vigoare în domeniul protecției patrimoniului arhitectural; să efectueze cercetări fundamentale de depistare, instituire și delimitare a zonelor ocrotite de stat, ce fac parte din patrimoniul de stat; să elaboreze planurile de management al monumentelor de arhitectură; să gestioneze monumentele arheologice ale Moldovei; să exercite inspecția arheologică la nivel național; să întocmească, să administreze și să dezvolte Registrul și Cadastrul Arheologic (la ce bun registru și cadastru?) și să efectueze inventarierea patrimoniului arheologic. Totodată, statul agenției constă din 16 unități. Structura ei constă din directorul general (iarăși directorul general?) și cinci servicii.

e) Agenţia de Stat pentru Protecţia Moralităţii de pe lângă Ministerul Culturii

Agenția trebuie să participe la elaborarea politicii de stat pentru protecția culturii și moralității; să exercite controlul asupra respectării legislației în vigoare și a convențiilor internaționale în domeniul protecției culturii și moralității; să elibereze autorizații (în baza expertizei) persoanelor fizice și juridice, care oferă servicii de difuzare a producției editoriale, a casetelor audio și video cu caracter erotic, precum și pentru cei care oferă programe de divertisment cu elemente de striptease în locuri publice, inclusiv „sex-shop”-uri și să analizeze activitatea consiliilor de creație a teatrelor, rețelei cinematografice, televiziunii prin cablu și eter, radiodifuziunii.

Iar statul agenției sânt doar 5, unități. Agenția este condusă de directorul general (și aici director general), numit în funcție de Ministerul Culturii. Pe lângă agenție este creat Consiliul de Experți pentru Protecția Culturii și Moralității. Salariile celor 9 membri ai consiliului sânt stabilite de Guvern. Cine sânt în prezent membri ai Consiliului nu se știe, deoarece componența acestuia nu a fost reînnoită din 2001. De aceea, nu e greu să presupunem, cine și cu ce se ocupă în Consiliul pentru Cultură și Moralitate de pe lîngă Ministerul Culturii.

Doar din informațiile succinte prezentate despre cinci agenții putem să afirmăm cu certitudine și să concluzionăm fără echivoc că același haos și dezordine este în activitatea multor structuri subordonate unor ministere. În acest scop, sânt cheltuiți anual bani din buget, iar efectul din existența lor este zero. Faptul că în această analiză printre structurile menționate aici, trei sînt pe lângă Ministerul Culturii, este o coincidență. Nu am avut nicio intenție să desconsiderăm acest minister.

Iar acum să facem un mic bilanț

Ministrul Finanțelor a asigurat Guvernul că în urma moratoriului angajărilor în structurile de stat și cele bugetare, vor fi economisiţi 150 de milioane de lei.

În analiza prezentată se vede că un șir de multe măsuri serioase și importante vor da un efect de 300 de milioane de lei + 1,2 miliarde de lei. Adică, de 10 ori mai mult (!!!) decît au estimat în baza propunerilor lor ministrul Finanțelor și angajații lui.


Epilog

Despre situația privind numărul excesiv de șefi în structurile de stat încă anul trecut a fost convins fostul ministru Chiril Gaburici, care în discursul său cu ocazia a 100 de zile de activitate a declarat că o clarificare a numărului de șefi în structurile de stat va deveni una dintre prioritățile Guvernului. Nu a reușit. Peste cîteva zile el a demisionat. Peste o anumită perioadă, la această temă a fost publicat un articol pe NOI.md – „Cîți șefi sînt la ministere sau de ce a fost demis Gaburici”.

În septembrie trecut, l-am felicitat pe ministrul Economiei cu Ziua Economistului și i-am transmis analize și propuneri mai detaliate pe aceeași temă. Ministrul a apreciat și a promis că se va ocupa neapărat de problemă. A implicat un ministru adjunct și secretarul de stat al ministerului. Însă nu a urmat nicio acțiune.

Pe 22 iunie, pe NOI.md a apărut încă un articol „În ce constă greșeala Guvernului în intenția de a lichida o parte dintre organele de control”. Astfel, au fost întreprinse tentative de a sesiza Guvernul și prin intermediul mass-media.

La începutul anului curent, am transmis personal aceleași analize și propuneri actualului ministru al Economiei. Același rezultat. În aprilie curent, prin intermediul consilierului său, aceleași analize și propuneri au fost transmise și actualului ministru al Finanțelor, i-am oferit telefonul și adresa electronică, precum și disponibilitatea de cooperare în caz de necesitate. În zadar.

Apoi i-am propus să se ocupe de problemă unui ministru adjunct al Justiției, după ce am simțit că Ministerul Justiției, devenind inițiatorul Legii cu privire la moratoriu și control, precum și a altor inițiative, s-ar fi putut include și în soluționarea acestei probleme. Am fost refuzat, spunîndu-mi-se că aceasta nu ține de domeniul lor. Și asta, în pofida faptului că Ministerul Justiției cu moratoriul său a intrat în domeniul Ministerului Economiei.

Însă cu toate acestea, eu sînt mai mult decît convins că, propunîndu-și proiectele privind moratoriul la angajarea în structurile de stat și instituțiile publice, ministrul Armașu știa cu siguranță despre complexitatea problemei și despre variantele soluțiilor. Știa și tăcea. Mai mult, el a prezentat o informație eronată privind starea lucrurilor și cu totul alte soluții. Or, în locul economiei de 150 de milioane de lei, el putea propune acțiuni concrete pentru economia a 1,5 miliarde de lei!

Trageți singuri concluziile, cine și ce merită pentru activitatea sa și căre dintre probleme ar urma să intre în atenția conducerii Guvernului în timpul apropiat, dar și în perspectivă.