De unde începe haosul în bugetele de toate nivelurile

Foto: novostipmr.md

Dumitru Barbalat

Există oare la noi un sistem al finanţelor publice şi responsabilitatea bugetar-financiară la nivel central şi local?

Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale prevede că există (trebuie să existe) trei tipuri de bugete:

-Bugetul public naţional, ce include bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale;

-Bugetul central consolidat, ce include bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondul de asigurări obligatorii în medicină,

-Bugetul local consolidat, ce constă din bugetele locale de nivelul întîi (bugetele satelor, comunelor, oraşelor, municipiilor, cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi) şi bugetele locale de nivelul doi (bugetele raionale, bugetele municipiilor Chişinău şi Bălţi şi bugetul central al autonomiei găgăuze).

Legea prevede că Ministerul Finanţelor este obligat să ELABOREZE şi să PUBLICE periodic rapoarte privind executarea bugetului de stat, precum şi a bugetului public naţional. Subliniez:să ELABOREZE şi să PUBLICE! Şi responsabilă pentru examinarea proiectelor de lege privind bugetele anuale în parlament este Comisia economie, buget şi finanţe.

În pofida prevederilor clare ale legii, TOATE TREI bugete – public naţional, consolidat central şi consolidat local – NU AU EXISTATşi nici NU EXISTĂ!!!!

Potrivit Legii finanţelor publice, Ministerul Finanţelor şi/sau Direcţia financiară trebuiau să efectueze controale tematice ale corectitudinii elaborării şi executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Inspecţia financiară a Ministerului Finanţelor trebuia să se ocupe de inspectare. Rezultatele controalelor executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale trebuie examinate de organele reprezentative şi competente corespunzătoare, cu emiterea hotărîrilor necesare, ce urmează a fi publicate în mod obligatoriu. Unde? – nu se spune.

Însă, dacă e să pornim de la prevederile Legii privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, atunci toate actele normative se fac publice prin publicarea sau afişarea în locuri speciale, stabilite conform legislaţiei. Iar toate actele normative ale guvernului şi altor autorități ale administraţiei publice centrale (inclusiv cele ale Ministerului Finanţelor!!!), potrivit legislaţiei, sînt publicate în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova” (MO), sub răspunderea conducătorilor lor.

În „MO”, în ultimii ani, cele trei tipuri de bugete şi datele privind rezultatele controalelor executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, efectuate de Inspecţia Financiară privind executarea bugetelor unităților administrativ-teritoriale nu au fost publicate. Mai mult, în „MO” nici nu există un capitol pentru publicarea hotărîrilor organelor administraţiei publice locale.

Iar pe site-urile administraţiilor respective, bugetele şi rapoartele privind executarea lor nu sînt publicate. Nu sînt publicate nici informaţiile referitoare la executarea lor. În „MO” există un singur raport al Ministerului Finanţelor privind executarea bugetului pentru 2014 (pe 320 de pagini). Ce-i drept, pe site-ul Ministerului Finanţelor, sub formă de tabel, sînt publicate, fără nicio explicaţie, informaţii (se mai numesc şi rapoarte) privind executarea principalilor indicatori ai bugetului public naţional şi sinteza bugetelor organelor locale. Se pare că este invenţia Ministerului Finanţelor – de a publica datele privind executarea bugetelor inexistente. Or, conform legislaţiei, acestea trebuie publicate în „MO”. Şi, fiţi de acord că fără să vedeţi textele bugetelor (ele pur şi simplu nu există!), e greu să înţelegeţi cifrele din tabelele privind executarea.

Însă aceste bugete constituie BAZA dezvoltării economiei ţării, fără care este inutil să discutăm despre anumite oportunităţi de atragere a investiţilor interne şi străine, despre perspectivele businessului etc. Totodată, trebuie de explicat şi cum nu sînt respectate legile respective în partea ce ţine de termenele de elaborare şi aprobare a bugetelor.

Agenda bugetară prevede că, la nivel central, guvernul urmează să aprobe şi să prezinte parlamentului proiectele de lege ale tuturor bugetelor pentru anul următor – pînă pe 15 octombrie, iar parlamentul adoptă aceste legi pentru anul viitor – pînă pe 1 decembrie. Bugetele pentru 2015 şi 2016 au fost aprobate şi publicate cu mari întîrzieri. Bugetul pentru 2015 a fost aprobat pe 12 aprilie 2015 şi publicat pe 28 aprilie 2015. Pentru 2016 – respectiv, 1 iulie 2016 şi 26 iulie 2016.

La nivel local, consiliile locale trebuie să aprobe bugetele pentru anul următor pînă pe 10 decembrie, să prezinte consiliilor locale rapoartele anuale privind executarea bugetului pentru anul trecut – pînă pe 15 martie. Iar consiliile locale trebuie să aprobe rapoartele anuale privind executarea bugetului pînă pe 1 aprilie.

De ce la nivel legislativ pentru unele bugete termenele de prezentare şi aprobare sînt, respectiv, pînă pe 15 octombrie şi 1 decembrie, iar pentru cele locale – 10 decembrie şi 15 martie NU E CLAR ŞI NU E LOGIC! Despre transferurile din bugetul de stat, lor li se comunică în august, în cadrul pregătirii proiectului bugetului de stat. Însă acesta nu e temei pentru a deplasa datele de prezentare şi aprobare a bugetelor locale. Singurul lucru ce poate fi – după publicarea bugetului de stat, autorităţile locale, la necesitate, fac rectificări la bugetele lor. Însă pentru aceasta nu era necesar să li se prelungească termenul tocmai pînă pe 15 martie. Iată de ce consider că Parlamentul nu a stabilit logic termenele respective de prezentare şi aprobare a bugetelor.

NU EXISTĂ nici date accesibile care ar permite să stabilim cum se respectă Lega finanţelor publice de către autorităţile locale.

CINE ATUNCI VA RĂSPUNDE PENTRU ACEST HAOS?

Dacă Ministerul Finanţelor ar fi elaborat, aşa cum prevede legea, documentul sub denumirea „Bugetul public naţional” (cel de stat + asigurările sociale + asigurările în medicină), atunci ar fi adunat datele din tabel, care ar permite să analizăm veniturile şi cheltuielile la toate nivelurile şi în general pe ţară. Deocamdată, nu putem aduna componentele bugetelor transferate şi stabili în general indicatorii privind veniturile şi cheltuielile bugetului public naţional, deoarece trebuie să luăm corect în calcul veniturile bugetelor asigurărilor în medicină, asigurărilor sociale şi a administraţiilor locale din transferurile de la bugetul de stat. Însă şi aşa putem să ne închipuim cum ar arăta bugetul public naţional, în venituri şi cheltuieli.

Milioane de lei

Denumirea bugetelor	2015 г.			2016 г.
	Venituri, inclusiv transferurile din bugetul de stat	cheltuieli	deficit	Venituri, inclusiv transferurile din bugetul de stat	cheltuieli	deficit
Bugetul de stat	29152,4	32724,7	3572,4	31378,9	35561,7	4182,8
Bugetul asigurărilor sociale	13619,7 2150,5	13670,6	50,9	14945,7 4738,2	14976,1	30,4
Bugetul asigurărilor în medicină	5160,1 2234,6	5261,0	100	5838,5 2571,9	5838,5	-
Bugetele administraţiilor publice locale	11526,6 1250,7.	12777,3	1250,7	Nu există date	Nu există date.	Nu există date

La toate acestea nu pot să nu precizez un moment. În cadrul studierii problemei despre bugete şi pregătirea acestei mici analize, am apelat, desigur, la ajutorul Ministerului Finanţelor. În special, la cabinetul ministrului Finanţelor, apoi nemijlocit la Direcţia generală sinteză bugetară. Am vrut să precizez dacă există bugetul consolidat şi cel public naţional şi cum putem găsi bugetele respective publicate, deoarece în „MO” nu am găsit nimic.

De la funcţionara publică cu statut special din cabinetul ministrului nu am putut afla nimic. Ea nu cunoaşte situaţia. Iar specialistul din cadrul Direcţiei sinteză bugetară a Ministerului a încercat iniţial să-mi explice inexplicabilul (se pare că a crezut că are de a face cu un diletant). Însă cînd a înţeles că nu se va putea eschiva de la răspuns, m-a rugat să-l sun mai tîrziu, iar între timp va încerca să afle cum să-mi răspundă. Însă eu şi fără el deja ştiam că ei nu au nimic la această temă, deşi totul e prevăzut prin lege. Eu doar trebuia să mă conving că nici Ministerul Finanţelor nu controlează situaţia. Şi bănuielile mele s-au adeverit.

Despre faptul ce salarii din buget se acordau anterior şi s-au dat anul acesta

Pe 26 iulie, „MO” a publicat Legea bugetului pentru 2016. Se pare că au aşteptat comunicatul multaşteptat de la FMI, despre posibilitatea de semnare a unui nou acord cu guvernul nostru. Şi comunicatul a venit la timpul potrivit, tocmai în ajunul examinării votului de neîncredere împotriva Guvernului. Din cauza numărului enorm de cifre, vom examina doar ce cheltuieli erau preconizate şi sînt planificate pentru finanţarea personalului structurilor de stat.

Voi menționa că, potrivit standardelor unice în contabilitate, noţiunea de finanţare (cheltuieli) a personalului include:

- sumele achitate pentru lucrările îndeplinite;

- ajutorul material;

- compensaţiile şi adaosurile la salariu;

- indemnizaţia unică la eliberare pentru concediile anuale şi suplimentare plătite;

- contribuţia la fondul social;

- contribuţia pentru asigurările obligatorii în medicină.

Unele cifre din bugetele de stat pentru 2012-2016 şi comparaţia lor:

- Deficitul bugetului de stat a crescut de la 4,41% în 2012 pînă la 13,32% în 2016, adică de trei ori,

- cheltuielile pentru personal în 2016 în medie au fost majorate faţă de anul 2012 cu 29,4%, inclusiv în 2014 – cu 8,76%, în 2015 – cu 10,74% şi în anul curent – cu 9,3%.

Cheltuielile bugetului de stat pentru personal în anul curent (mil. lei) şi raportul lor faţă de cheltuielile totale pentru personal în anul trecut sînt prezentate în tabelul de mai jos:

Anul	Cheltuielile pentru personal în anul curent, mil. lei	Raportul cheltuielilor pentru personal în anul curent faţă de cheltuielile din anul trecut, %
2010	3085	Nu există date
2011	3117	(+) 1
2012	4063,7	(+) 30,3
2013	3938,9	(-) 3,05
2014	4345,0	(+) 8,76
2015	4811,45	(+) 10,74
2016	5258,7	(+) 9,3

Despre faptul cui şi ce cheltuieli pentru personal au fost aprobate în 2016, faţă de 2012, în 2016 faţă de 2015.

Structurile de stat

Denumirea instituţiei	Cheltuieli pentru personal în 2016 faţă de 2012,%	Cheltuieli pentru personal în 2016 faţă de 2015,%
MAEIE	365	353
Ministerul Agriculturii	56,7	52,6
Ministerul Apărării	30,4	11,4
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor	26,2	20,5
Ministerul Construcţiilor	24	15,4
Ministerul Culturii	23	13,2
Ministerul Finanţelor	21,5	16,2
Ministerul Economiei	20,5	16,8
MAI	19	3,6
Ministerul Transporturilor	17,7	37,7
Ministerul Mediului	17,7	10,8
Ministerul Tineretului şi Sportului	17,6	5,8
Ministerul Sănătăţii	15,7	33,7
Ministerul Muncii	13,8	5,6
Ministerul Justiţiei	11,8	17,3
Ministerul Educaţiei	7	14,7
Biroul Naţional de Statistică	22,1	16,7
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA)	17,1	20
Cancelaria de Stat	16,1	10,5

Structurile, subordonate Parlamentului

Denumirea instituţiei	Cheltuieli pentru personal în 2016 faţă de 2012,%	Cheltuieli pentru personal în 2016 faţă de 2015,%
Secretariatul Parlamentului	19,7	15
Curtea de Conturi	19	13,3
Consiliul Concurenţei	45,1	33,7
Centrul Anticorupţie	30,9	5,8

Cine poate explica pentru ce merite diplomaţilor li s-au majorat lefurile de 3,5 ori – cu 365%? Or, Parlamentul, în toţi aceşti ani, a ratificat doar 1/3 dintre acordurile bilaterale semnate de aceştia. Randamentul acestora este puţin mai mare decît al unei locomotive.

Şi celor de la Ministerul Agriculturii pentru ce merite din ultimii cinci ani li s-au majorat lefurile cu 57%? Iar profesorilor doar cu 7%?

Aceeaşi întrebare – Centrului Anticorupţie şi Consiliului Concurenţei. Lor pentru ce li s-au majorat salariile cu 31% şi, respectiv, 45%?

Cine şi după care criterii a stabilit cheltuielile pentru personal cu asemenea diferenţe majore între instituţii – de la 7% pînă la 365%, în timp ce majorarea medie în toţi aceşti ani a fost de 29,4%?

Dacă Guvernul şi Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe sînt responsabile pentru examinarea la timp a proiectelor de lege privind bugetele anuale, atunci cum anume aceste instituţii răspund pentru nerespectarea legislaţiei privind finanţele publice la nivel central şi local?

Codul contravenţional şi Codul penal, deocamdată, nu au articole concrete ce ar prevedea o pedeapsă pentru neexecutarea legislaţiei bugetare. Acolo poţi găsi tot ce vrei, însă pedeapsa pentru o asemenea încălcare serioasă lipseşte. Se pare cătuturor trebuie să le fie clar de ce nu există articolul respectiv. Cine se va pedepsi pe sine însuşi?

Totuşi, de dragul echităţii, trebuie să menţionăm că există art. 329 – Neglijenţa de serviciu. Din cauza neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor sale, în urma atitudinii neglijente sau neoneste faţă de acestea, ce au condus la prejudicii intereselor comunitare în proporţii deosebit de mari, se prevede o amendă în mărime de pînă la 500 de unităţi convenţionale (o pedeapsă destul de blîndă) sau privaţiune de libertate pe un termen de pînă la 2 ani.

Pentru aceleaşi acţiuni cu consecinţe grave (iar la noi e tocmai aceasta situaţie) – pedeapsa cu închisoare de la 2 pînă la 6 ani, cu interdicţia de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 5 pînă la 10 ani. Dar pentru neexecutarea pe parcursul mai multor ani de către mulţi funcţionari publici a cerinţelor din legislaţia respectivă, în consecinţă, aceştia nu au fost traşi la răspundere. DE CE? De ce Procuratura Generală nu ia măsuri?