Noul șef al Procuraturii Anticorupție va asigura investigarea cazurilor de importanță deosebită

Foto: noi.md

Victor Surugiu

În cadrul ședinței de vineri, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a ales candidatura la postul noului șef al Procuraturii Anticorupție.

Acesta este consilierul justiției de gradul doi Viorel Morari, în vîrstă de 38 de ani – șeful Direcției urmărire penală din cadrul Procuraturii generale, președintele Colegiului de calificare de pe lîngă CSP.

„Personalitățile joacă un rol important”

Postul a devenit vacant însă în 2015, după numirea șefului Procuraturii Anticorupție de atunci, Eduard Harunjen, în funcția de prim-procuror general. În prezent, interimatul funcției este asigurat de Adrian Popenco.

Concursul și circumstanțele legate de acesta au generat un interes sporit, atît din partea societății civile, cît și din partea corpului de procurori. Pe de o parte, după reformare, Procuratura Anticorupție va juca un rol-cheie printre organele de drept și de faptul cine o va conduce va depinde în mare parte succesul reformei, imaginea instituției și nivelul de independență a acesteia.

Recent, în cadrul unor dezbateri publice, șeful Misiunii UE în Moldova, Pirkka Tapiola, le-a recomandat autorităților să acorde o atenție sporită asupra faptului cine va fi ales la conducerea noilor procuraturi: „Personalitățile joacă un rol important. Trebuie de găsit oameni cu un grad înalt de integritate și de încredere în societate”. Totodată, directorul Departamentului justiție penală din cadrul Ambasadei SUA în RM Donald Caroll a chemat la asigurarea independenței procuraturilor specializate.

O atenție sporită față de concurs este determinat și de faptul că în cadrul implementării legislației modificate, numărul șefilor în procuratură se va reduce. Anul acesta, o parte dintre conducătorii structurilor procuraturii vor rămîne fără funcții.

Pînă pe 1 august, în Moldova trebuie să rămînă doar două procuraturi specializate – anticorupție și procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale. Procuraturile de pe lîngă Curțile de Apel Chișinău, Bălți, Cahul și Bender, procuraturile militate din Chișinău, Bălți și Cahul, precum procuratura în transport vor fi lichidate.

„Interceptarea” împotriva corupției

Reforma concentrează la Procuratura Anticorupție principalele pîrghii de influență, deoarece instituția se va ocupa de dosarele de importanță sporită și de materialele în care figurează mite mari. În competența acesteia au fost inclus cazurile de săvîrșire de către funcționarii publici de rang înalt, avocați, judecători, militari, angajați ai băncilor comerciale.

Dacă suma mitei sau altui tip de oferte constituie peste 100 de mii de lei, atunci de figuranții dosarului, indiferent de statutul și funcția lor, se vor ocupa reprezentanții Procuraturii Anticorupție. Celelalte dosare similare vor fi instrumentate în continuare de către Centrul Național Anticorupție.

Procuratura anticorupție își va păstra două reprezentanțe teritoriale – la Cahul și Bălți. Acest lucru va permite desfășurarea activității în toate localitățile țării.

În instituția reînnoită vor activa circa 120 de angajați. Aceștia vor fi numiți în rezultatul unui concurs ce va include trecerea testului la integritate. Totodată, șeful Procuraturii Anticorupție va selecta în mod individual ofițerii de urmărire penală, căutare și specialiștii care vor fi delegați din alte instituții pe termen de pînă la cinci ani.

Se prevede că procurorii vor fi împuterniciți să efectueze interceptări ale convorbirilor telefonice și ale corespondenței online a unui cerc larg de persoane care ar putea fi implicate în săvîrșirea infracțiunilor. Reformatorii au decis că nu e obligatoriu ca procurorii să apeleze la serviciile SIS.

Mandat de cinci ani cu un nou statut

La concursul pentru postul de șef al Procuraturii Anticorupție au participat cinci concurenți, fiecare dintre care și-a prezentat programul de dezvoltare strategică a instituției și a răspuns la întrebările membrilor comisiei. Procedura de selectare a cîștigătorului concursului a fost transparentă pentru presă, precum și pentru toți doritorii, aceasta fiind transmisă online.

Printre pretendenții care au depus solicitări la CSP figurează viceprocurorul sectorului Botanica al capitalei, Roman Eremciuc, procurorul-șef al Găgăuziei, Ruslan Caraivan, procurorul adjunct al sectorului Centru al capitalei Ion Dulghieru și șeful procuraturii de transport, Ștefan Șaptefrați.

Potrivit rezultatelor evaluării efectuate în cadrul desemnării la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari i-a depășit pe concurenții săi, obținînd cel mai mare punctaj. Potrivit procedurii, decizia definitivă privind desemnarea urmează a fi adoptată de procurorul general, ale cărui obligații în prezent sînt îndeplinite de către Eduard Harunjen.

Dacă numirea va fi confirmată, Morari va obține un mandat de cinci ani și va fi prezentat oficial colectivului Procuraturii Anticorupție. După aceasta el va putea purcede la îndeplinirea funcțiilor sale de conducere. Reforma îi conferă șefului instituției statutul de adjunct al procurorului general.

Pîntea vs Morari

Viorel Morari activează în organele procuraturii din 2002. El deja a condus Procuratura Anticorupție, asigurînd interimatul funcției de șef al instituției pe parcursul a șase luni și a fost demis în ianuarie 2013. Plecarea lui a coincis cu demisia lui Valeriu Zubco, în urma scandalului în jurul incidentului de la „Pădurea Domnească” și numirea lui Andrei Pîndea drept șef interimar al Procuraturii Generale.

Aflîăndu-se la cîrma instituției procuraturii, Pîntea și-a acuzat colegul de un șir de încălcări și de activitate nesatisfăcătoare. Drept motiv principal a fost menționată dublarea numărului de dosare pierdute de Procuratura Anticorupție în instanțele judiciare. Totodată, unii experți au văzut în acest conflict afilierea candidaților la diferite grupuri politice.

În pofida pretențiilor enunțate, după plecarea din Procuratura Anticorupție, cariera lui Viorel Morari nu a fost prejudiciată. Inițial, el a fost numit conducător al unei subdiviziuni importante a Procuraturii Generale – Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV.

În decembrie 2013, el a fost ales președinte al Colegiului de calificare de pe lîngă CSP – organ ce răspunde de selectarea personalului în procuratură, evaluarea pregătirii și a potențialului profesional al cadrelor.

Dosarul privind uzurparea puterii de stat

Viorel Morari a supravegheat anchetarea unui șir de dosare penale de rezonanță, inclusiv cazurile răsunătoare cu subtext politic. Printre acestea se numără așa-zisul dosar „Antifa”, în care era vorba despre prevenirea uzurpării puterii de stat de către „gruparea criminală organizată”, inclusiv activiștii mișcării „Antifa Rezist”.

În ajunul alegerilor parlamentare, în noiembrie 2014, Morari a declarat în cadrul unei conferințe de presă despre atacurile planificate după alegeri asupra Comisiei Electorale Centrale, companiei „Teleradio-Moldova” și altor structuri. Procurorul a relatat despre desfășurarea operațiunii speciale, o serie de percheziții și armamentului, munițiilor, schemelor de acces în instituțiile publice. Ce-i drept, organele de drept nu au reușit să stabilească originea obiectelor găsite.

Viorel Morari a declarat că gruparea „Antifa” a fost creată sub pretextul protecției drepturilor omului, însă în realitate pregătea acțiuni de destabilizare în perioada de pînă și după alegeri, precum și intenționa să uzurpe puterea în Republica Moldova prin violență. În prezent, avocații activiștilor arestați afirmă că în curînd dosarul se va destrăma definitiv, iar procurorii vor fi chemați la răspundere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Între timp, în țară și peste hotare au început să vorbească despre apariția în Moldova a primilor deținuți politici. Iar fostul procuror general interimar Andrei Pîntea, care a plecat de la Procuratura Generală, a declarat că aceste dosare au fost inițiate cu încălcarea gravă a procedurii și subordonării. „Potrivit legislației, conform ierarhiei, eu trebuia să fiu anunțat în privința acestor dosare. Însă, probabil, ei au hotărît că eu nu trebuie să știu prea multe”, spune Pîntea.

De la Dodon pînă la Usatîi

E semnificativ că Morari i-a invitat în repetate rînduri la procuratură pe liderii opoziției – Igor Dodon și Renato Usatîi. Președintele PSRM, ce are un statut procesual de martor în acest caz, a depus mărturii, însă a refuzat să se prezinte cu regularitate pentru a participa la acțiunile de anchetă. Totodată, Dodon i-a acuzat pe oamenii legii de tentativa de a face legătură între Partidul Socialiștilor și figuranții dosarului penal. Renato Usatîi era așteptat la Procuratura Generală pentru a depune mărturii în diferite dosare penale, iar pe numele lui au fost expediate chemări în judecată. În special, Viorel Morari a comunicat despre statutul de suspect conferit lui Usatîi în dosarul privind introducerea ilegală în Moldova a 40 de mii de dolari. Amintim că în perioada campaniei electorale din 2014, cu cîteva zile pînă la alegeri, partidul lui Usatîi a fost scos din cursă, din cauza suspiciunii de încălcări financiare, care ulterior nu s-au confirmat.

Un alt dosar de rezonanță instrumentat de procurorul Morari a fost inițiat în privința lui Nicolai Țîpovici, unul dintre adepții apropiați ai lui Renato Usatîi. Lui i s-a incriminat „pericolul violenței aplicate unei persoane publice”. Drept motiv pentru acuzarea și arestul lui Țîpovici a devenit o conversație de pe Viber, publicată pe Internet.

Apartamente, automobile, afaceri

Dacă pornim de la informația inclusă în ultimele declarații de venit și proprietate, Viorel Morari primește un salariu de 135 de mii de lei anual și are unele venituri din activitatea pedagogică. În documentele privind situația financiară și patrimonială este introdusă cu regularitate ajutorul material în mărime de circa 30 de mii de lei, acordat anual de către părinții procurorului.

Totodată, el declară două apartamente de 49 și 99 m.p., pe care le deține în baza unui contract de locațiune, precum și patru automobile: Skoda Octavia, Volvo XC 90 și două Land Rover Freelander. Toate acestea au ajuns în proprietatea lui Viorel Morari în 2013, în baza contractelor privind utilizarea mijloacelor de transport. În 2014, procurorul a obținut două credite în valoare de 15 mii de euro fiecare, pe termen de 15 ani, cu o dobîndă de 0%.

În diferite perioade, faţă de Viorel Morari au apărut diferite întrebări legate de veniturile și patrimoniul rudelor lui. În 2013, mama lui, Eugenia Morari, a fondat firma „Irarom-Grup”, cu un capital social de 3,9 milioane de lei și cu adresa juridică în satul procurorului – Țaul, raionul Dondușeni.

Întreprinderea deține o stație PECO în sat, administrată de fratele procurorului Oleg Morari. El este, de asemenea, proprietarul unui apartament din Chișinău, cu suprafața de 49 m.p., procurată în 2005.

Totodată, jurnaliștii au depistat că Eugenia Morari a lucrat în calitate de profesoare, iar în prezent este pensionară. Tatăl procurorului, Gheorghe a plecat la muncă peste hotare. Părinții lui Viorel Morari dețin două apartamente în Chișinău, procurate pe parcursul ultimilor ani: în 2010 (88,9 m.p.) și 2012 (33 m.p.). Procurorul neagă implicarea lui în procurarea imobilelor și în afacerile de familie.