Protestele din Moldova: Va primi oare poliția „carte blanche”?

Foto: sputnik.md

Victor Surugiu

După Forumul Civic, desfășurat vineri, opoziția și-a luat o pauză. Pînă marți, 2 februarie, va pregăti un document, ce va sistematiza cerințele protestatarilor și propunerile înaintate la forum.

Autoritățile își exprimă disponibilitate să-l examineze în mod urgent. Totodată, liderii opoziției vorbesc despre mobilizarea tuturor cetățenilor și desfășurarea noilor proteste, în fața instituțiilor publice.

Organele de drept continuă anchetarea dosarelor penale, în care figurează activiștii și liderii protestatarilor. Deocamdată, nu au fost efectuate rețineri, însă experții consideră că, în cazul acutizării situației, oamenii legii ar putea primi undă verde pentru acțiuni mai dure.

De la ultimatum – spre noi acțiuni de protest

Protestele în masă la Chișinău au loc din septembrie anul trecut. Revendicările de bază sunt: dizolvarea parlamentului și desfășurarea alegerilor anticipate, precum și modificarea Constituției și trecerea la alegerile directe ale șefului statului.

În ajunul învestirii noului guvern condus de Pavel Filip, acțiunile de protest s-au activizat. Procesul de vot a cabinetului de miniștri a fost însoțit de un miting de amploare, organizat în fața parlamentului, cu cerința de renunțare la ideea de acordare a votului de încredere acestui guvern.

Forțele de opoziție, care acționau pînă atunci separat, s-au unit. La proteste au participat adepții opoziției de stînga – Partidului Socialiștilor al lui Igor Dodon și „Partidului Nostru” al lui Renato Usatîi, precum și cei ai platformei civice de centru-dreapta „Demnitate și Adevăr” a lui Andrei Năstase. Despre susținerea participanților la acțiunile de protest au anunțat liderul proiectului politic „Partidul acțiunii și solidarității” al Maiei Sandu și Partidul Liberal Democrat.

Imediat după alegerea guvernului, între manifestanți și polițiștii care păzeau clădirea Legislativului, s-a produs o altercație lîngă una dintre ieșirile din spate. În rezultat, zeci de protestatari au intrat cu forța în parlament. În cadrul ciocnirilor, potrivit poliției, au suferit 31 de persoane, inclusiv 27 polițiști, 11 dintre care au fost internați în spital. De asemenea, au protestatarii au agresat cîțiva deputați și miniștri.

În următoarele zile, acțiunile de protest au continuat. Opoziția le-a înaintat autorităților un fel de ultimatum oferindu-le cîteva zile pentru a examinarea cerințelor protestatarilor. Vineri, 29 ianuarie, s-a desfășurat al doilea Forum civic, la care au participat liderii opoziției, reprezentanții unui șir de ONG și ai societății civile.

În cadrul forumului au fost înaintate un șir de condiții către autorități. Printre acestea – modificarea bazei legislative în sfera bancară, adoptarea unui pachet de legi privind integritatea, desemnarea noului guvernator al Băncii Naționale, precum și demisia unui șir de conducători ai organelor de drept.

„Protestele trebuie să continue și trebuie să fie foarte bine organizate. Este necesar de creat un grup de juriști de la toate partidele, care să activeze permanent, pentru a nu admite erori juridice. Trebuie de format un grup de securitate, care urmează nu doar să depisteze eventualele provocări, dar și să le înregistreze”, a declarat directorul executiv al organizației „Transparency International Moldova”, Lilia Carașciuc.

„De săptămîna viitoare, vom începe să examinăm desfășurarea protestelor separate, în fața instituțiilor publice. Noi vă vom informa cînd și unde vom desfășura aceste acțiuni”, a declarat liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon. El și-a exprimat intenția de a se „adresa către partenerii externei, pentru a nu susține actuala guvernare”.

„Am avut multe marșuri, multe proteste, a menţionat președintele „Partidului Nostru” Renato Usatîi, luînd cuvîntul în cadrul Forumului civic. Dar cred că acum nu este momentul cînd putem continua marșul. Astăzi, țara are nevoie de mobilizarea tuturor cetățenilor, pentru ca toți să fie gata să vină la Chișinău.

Dacă vorbim despre idei, atunci cred că ar fi corectă idea participării cu toată țara la următoarea ședință a parlamentului. Acum, soluția problemei, cum să obținem alegeri anticipate, este demisia guvernului Filip. Cînd deputații vor pune la vot inițiativa privind demisia Cabinetului de miniștri, noi vom veni cu toată țara la Parlament și vom asigura dreptul poporului de a participa la ședință. Dacă această ședință va fi anulată, atunci poporul va putea participa la ședința guvernului, aceasta la fel este o idee bună”.

MAI dispune de informații privind provocările

Odată cu impulsionarea acțiunilor de protest, organele de drept au trecut la activitatea în regim de alertă. A fost majorat numărul echipajelor mobile ale poliției de patrulare și a itinerarelor de patrulare. Iar rutele grupurilor de patrulare se intersectează.

Pentru asigurarea ordinii publice a fost mobilizat întreg efectivul poliției moldovenești. la Chișinău au fost aduși polițiști din raioane. Totodată, sunt implicați ofițerii Serviciului Pază de stat, precum și angajații Serviciului de Informații și Securitate.

În timpul mitingurilor, poliția încercuiește toate clădirile administrative din centrul Chișinăului, inclusiv Reședința șefului statului, guvernul și parlamentul. În perimetrul clădirilor sunt plasate cordoane din sute de polițiști. În celelalte zile și pe timp de noapte, autobuze și microbuze pline cu angajații organelor de drept stau de serviciu în centrul capitalei.

Conducerea MAI a anunțat că dispune de informații privind pregătirea unor provocări și tentative de a degenera acțiunile în violență. Totodată, reprezentanții ministerului evită să ofere detalii privind așa-zisele dezordini planificate. „Informația se studiază. Se efectuează ancheta, sunt verificate datele, de care dispune poliția”, așa au comentat sursele din cadrul MAI pentru Noi.md declarația conducerii ministerului privind posibilitatea unor provocări.

Ministrul de interne Alexandru Jizdan a declarat că organizatorii protestelor trebuie să-și controleze activiștii și să fie responsabili de respectarea legii. El le-a propus să studieze legile și să evite încălcările ordinii publice. Ministrul a anunțat despre disponibilitatea poliției de a interveni prompt în cazul unor acțiuni ilegale ale manifestanților sau a unui comportament violent din partea lor.

Dosarul penal privind dezordinile în masă

Primul dosar penal a apărut imediat după acțiunile de protest, ce au însoțit votul pentru guvernul Filip. Dosarul a fost intentat pe faptul dezordinilor în masă, înregistrate la sediul parlamentului. Pentru investigarea acestuia procurorul general Corneliu Gurin a creat un grup special de anchetă.

Procuratura generală afirmă că în incinta organului legislativ au fost distruse bunuri, au fost deteriorat sau sustras echipamentul a zeci de polițiști. Potrivit unor estimări prealabile, protestatarii au adus prejudicii clădirii parlamentului în valoare de 750 de mii d elei. De asemenea, a fost deteriorat echipamentul polițiștilor, în valoare de 275 de mii de lei.

Organele de drept au început să lucreze în clădirea parlamentului imediat după eliberarea încăperilor de către protestatari. În primul rînd, a fost preluate înregistrările video din camerele de supraveghere, au fost audiați polițiștii ce păzeau clădirea, precum și martorii.

Sub anchetă au ajuns cîteva zeci de suspecți cu vîrste cuprinse între 25 și 50 de ani, care au participat la violențele din timpul protestelor – au provocat ciocniri, cu aplicarea forței politice față de polițiști, au forțat ușile de la intrarea în parlament. Identitatea celor mai mulți dintre ei a fost stabilită cu ajutorul înregistrărilor video.

Au blocat străzile fără autorizația primăriei

După acțiunile de protest de pe 24 ianuarie, Inspectoratul General de Poliție și-a exprimat intenția de a-i trage la răspundere penală pe liderii opoziției unite pentru blocarea intenționată a căilor de comunicare (art. 271 CP). Totodată, în opinia reprezentanților MAI, organizatorii manifestațiilor și protestatarii au încălcat un șir de articole ale Codului contravențional, adunîndu-se fără autorizația primăriri și blocînd circulația rutieră.

Participanții la acțiunile de protest au format coloane și au pornit în marșorganizat, fără a anunța în prealabil itinerarul acestuia în cererea depusă la primărie. Reprezentanții poliției afirmă că marșul opoziției a creat incomodități participanților la traffic și agenților economici.

În tota, potrivit poliției, protestatarii, pe parcursul săptămînii, au blocat mai multe străzi ale capitalei, fără a coordona acest lucru cu primăria și poliția. Circulația transportului a fost îngreunată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, Grigore Vieru și Cantemir, străzile. Columna, Bănulescu-Bodoni, Lăpușneanu, 31 August, Sfatul Țării, Leh Kacinski, Pan Halippa, Pușkin, Maria Cebotari, A. Corobceanu, Calea Ieșilor, Liviu Deleanu, I. Creangă, precum și șoseaua Hîncești și Balcani.

Intenția poliției de a-i trage la răspundere pe protestatari și liderii lor a fost susținută de ministrul Justiției Vladimir Cebotari. Potrivit lui, aceste acțiuni au depășit limitele unui protest pașnic și în aceste cazuri Curtea Europeană a Drepturilor Omului este de partea statului.

Totodată, liderul „Partidului Nostru” Renato Usatîi a declarat că oamenii susțin protestele. „Cînd am blocat intrarea în Chișinău, majoritatea șoferilor ne salutau și ne chemau să nu cedăm. Ei erau gata să aștepte pe ger și 48 de ore, doar ca de data aceasta să se schimbe ceva”.

Plîngerea „părții vătămate”

La baza dosarului penal ar putea sta plîngerea expediată la Procuratura Generală după ce reprezentanții Partidului Socialiștilor au publicat datele din istoria bolii unuia dintre participanții la protest. În baza acesteia, procurorii verifică declarația privind dezvăluirea ilegală a datelor personale.

Este vorba despre cazul cînd socialiștii și cei de la „Partidul Nostru” s-au certat din cauza reportajului pus pe post de „Publika TV”, în care unul dintre protestatari afirma că Renato Usatîi le plătește tuturor participanților la manifestații cîte 50-200 de lei. Ulterior, Usatîi a publica un material video cu același protestatar acuzînd PSRM de cooperare cu democrații.

Socialişti, la rîndul lor, au făcut public un document, ce indica să protestatarul suferă de o boală psihică. În document era indicată diagnoza și alte informații confidențiale. Apoi, partidele au anunțat pace, iar ulterior, la procuratură a fost expediată o plîngere de la reprezentantul „părții vătămate”.

Un alt dosar penal este legat de declarația privind atacul asupra unui jurnalist, căruia unul dintre manifestanți i-a deteriorat camera în cadrul protestelor din 20 ianuarie. Organele de drept au recepționat un demers de la operatorul unui site de știri, în baza căruia inspectoratul de poliție al sectorului Buiucani au inițiat o urmărire penală.

Undă verde pentru arestări

Liderii manifestanților recunosc că protestele pașnice ar putea ieși de sub control: „Noi abia îi putem reține pe oameni. Am făcut tot posibilul ca protestele să se desfășoare pașnic. Însă oamenii sunt foarte înfuriați. Mă tem că nu vom putea menține gloata sub control”, a declarat unul dintre liderii Platformei Civice „Demnitate și Adevăr” Nicolae Josan.

„Organele de drept instrumentează un șir de dosare penale, în care figurează activiștii și liderii opoziției, menționează unul dintre experții NOI.md. Aproape toți cetățenii, care au fost identificați, au fost informați despre inițierea urmăririi penale și despre acuzațiile ce li se aduc.

Acesta este un fel de factor de reținere, pentru ca oamenii să se gîndească. Activiștii protestatari sunt invitați la poliție și li se face aluzie că cei vinovați de organizarea și participarea la dezordinile în masă riscă pînă la 8 ani de pușcărie. În alte cazuri, ar putea fi aplicate amenzi mari – pînă la 20 de mii de lei.

Însă, deocamdată, nu au fost efectuate rețineri, deși șeful MAI nu exclude probabilitatea unui asemenea scenariu. Arestările nu sunt necesare, atîta timp cît situația nu a ieșit de sub controlul autorităților. Dacă va apărea un asemenea risc, există o mare probabilitate că organele de drept vor obține undă verde pentru o reacție mult mai dură”.