De la București – cu condiții

Foto: europalibera.md

Xenia Florea

Noul premier Pavel Filip și-a efectuat prima sa vizită peste hotare la București.

La București, oaspetelui moldovean i s-a promis alocarea a 60 de milioane de euro din creditul de 150 de milioane de euro, promis încă în toamna anului trecut. Lista măsurilor recomandate va fi prezentată la finele săptămînii curente.

Creditul de 150 de milioane de euro solicitat de Chișinău pentru acoperirea găurilor bugetare în condițiile sistării finanțării externe a fost promis de București pe 22 septembrie 2015, în cadrul celei de-a doua ședințe a guvernelor celor două țări la Constanța.

Totodată, premierul român de atunci, Victor Ponta, a obținut imediat și susținerea Parlamentului, solicitînd în cadrul ședinței Comitetului executiv al Partidului Social Democrat al României (PSD) mandatul colegilor pentru acordarea Republicii Moldova a unui împrumut de 150 de milioane de euro pentru „plăți bugetare”.

Acordul privind împrumutul financiar a fost semnat de către ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Natalia Gherman, și de ministrul Finanțelor Publice al României, Eugen Orlando Teodorovici, pe 7 octombrie.

Parlamentele celor două țări au ratificat operativ documentul: prima tranșă, de 60 de milioane de euro, urma să ajungă în Moldova pînă la finele lunii octombrie, următoarele 50 de milioane – în martie 2016, iar cea de-a treia tranșă, de 40 de milioane de euro – în martie 2017. Însă președintele României, Klaus Iohannis, a refuzat să semneze documentul și a trimis legea privind ratificarea acordului de credit cu RM în parlament, pentru reexaminare.

Șeful statului român a considerat drept „inoportună” acordarea de bani Chișinăului, în condițiile în care, pe 29 octombrie, a fost demis Guvernul Valeriu Streleț, iar pe 4 noiembrie, pe fundalul protestelor în masă de la București, ce au urmat după tragedia dintr-un club de noapte, a demisionat Guvernul Victor Ponta.

„Nu există certitudinea continuării procesului de reforme în Republica Moldova”, se menționa în comunicatul de presă al preşedintelui României.

La baza refuzului lui Klaus Iohannis au fost alte cauze, mai profunde. Decizia privind acordarea creditului a fost adoptată de Guvernul Victor Ponta – partenerul politic al lui Vladimir Plahotniuc. Partidul Democrat din Moldova are legături strînse și durabile cu Partidul Social Democrat din România, reprezentat de Victor Ponta. Ambele partide sînt partenere ale Internaționalei Socialiste, iar în 2011, aflîndu-se în opoziție, liderul PSD, Victor Ponta, a efectuat o vizită la Chișinău, la invitația președintelui PDM, Marian Lupu.

La rîndul lor, național-liberalii români (partidul lui Iohannis) sînt parteneri politici ai PLDM, care la fel fac parte din Partidul Popular European. Liberal-democrații moldoveni l-au susținut activ pe Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale din România, în timp ce democrații făceau agitație pentru Victor Ponta.

De aceea nu este de mirare faptul că imediat ce în RM a fost demis guvernul condus de reprezentantul PLDM Valeriu Streleț, a fost arestat liderul Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat, liberal-democrații au fost scoși de la guvernare și a început distrugerea partidului, Klaus Iohannis, „brusc”, a avut îndoieli privind oportunitatea creditării Moldovei și a spiritului reformator al colegilor moldoveni.

Iar la București și Chișinău au apărut discuții precum că acordul de creditare de 150 de milioane de euro contravine principiilor FMI, iar fără acordul Fondului Monetar, România nu poate să ofere, iar Moldova să primească credite comerciale. Deși încă pe 7 octombrie, la semnarea documentului, ministrul român de finanțe, Eugen Teodorovici, afirma că nu există nicio contradicție.

„Nu cred că undeva în regulile FMI este stabilit modul de acordare a creditelor de acest fel. Este vorba despre relațiile interguvernamentale, despre acordul între două țări prietene, iar acest credit este oferit în baze legale”, a declarat ministrul român de atunci al finanțelor publice.

Iar mai departe, în „cazul celor 150 de milioane de euro” și atitudinea Bucureștiului față de evenimentele politice din Republica Moldova, se atestă perioada „pînă la Victoria Nuland” și „după Victoria Nuland”.

Pînă la Nuland, reprezentanții Bucureștiului au declarat că prima tranșă a creditului de 150 de milioane de euro va fi acordată doar după finalizarea cu succes a negocierilor Republicii Moldova cu FMI. Iar Klaus Iohannis, pe 15 ianuarie, și-a anunțat susținerea deplină a acțiunilor președintelui RM, Nicolae Timofti, îndreptate spre soluționarea situației politice complicate din țară: Timofti tocmai respinse candidatura lui Vladimir Plahotniuc la funcția de premier și semnase decretul privind desemnarea drept candidat la funcția de premier a secretarului general al administrației sale, Ion Păduraru.

Însă aici (13-22 ianuarie) a avut loc turneul european al asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa și Eurasia, Victoria Nuland, care, în cadrul vizitei sale la București, s-a pronunțat pentru susținerea majorității parlamentare și a guvernului, create în Moldova sub egida Partidului Democrat.

După asta, retorica oficială a Bucureștiului a devenit mai moale. MAE român a chemat forțele politice din RM să susțină Guvernul Pavel Filip.

Președintele Iohannis a calificat numirea noului guvern „proeuropean” din Moldova drept „un pas important în calea depășirii crizei politice” și a promis să-i acorde sprijin. Guvernul României a calificat învestirea Guvernului Filip drept un pas important în consolidarea stabilității politice din RM, fără a se axa pe acțiunile antiguvernamentale masive de la Chișinău. Iar „în cazul celor 150 de milioane de euro”, precum s-a constatat recent, Bucureștiul deja nu mai cere de la Chișinău finalizarea negocierilor și semnarea unui nou memorandum cu FMI.

„Prima tranșă va constitui 60 de milioane de euro. Alocarea acestor mijloace depinde de votarea în parlament și ratificarea de către președinte. Noi nu așteptăm semnarea unui acord cu FMI, dar așteptăm prima vizită a reprezentanților FMI în Republica Moldova. Noi sperăm să vedem angajamentele concrete ale Guvernului Filip”, a declarat premierul român, Dacian Cioloș, după întrevederea cu omologul său moldovean.

Angajamentele concrete vor fi prezentate sub forma unui pachet de măsuri recomandate, pe care Bucureștiul le va elabora și le va expedia Chișinăului în timpul apropiat. Autoritățile moldovene, precum a spus Dacian Cioloș, trebuie să demonstreze prin fapte concrete că „sînt gata de reforme”.

Opoziția proeuropeană și proromânească speră că aceasta va fi o listă cu cerințe suficient de dure. Spre exemplu, depolitizarea urgentă a Procuraturii Generale, numirea unui procuror general din rîndul societății civile, invitarea în Moldova a unei misiuni internaționale de judecători etc. Iar înainte de a aloca creditele, partea română va „oferi regimului oligarhic un termen de 1-2 luni pentru realizarea condițiilor înaintate și coordonate”.

Pentru partenerii occidentali acum s-a creat o situație dintre cele mai favorabile, pentru ca să determine Chișinăul să înceapă acțiuni concrete și reforme. Deoarece majoritatea „proeuropeană” din RM are, pe de o parte, acțiuni de protest, ce ar putea degenera în fază activă, iar pe de alta – un buget gol.

Guvernul spera că prima tranșă de 60 de milioane de euro din creditul românesc de 150 de milioane va ajunge în țară încă în noiembrie anul trecut. Ministrul de atunci al Finanțelor, Anatolie Arapu, le spunea deputaților că Ministerul Finanțelor contează foarte mult pe aceste mijloace, deoarece „fără acest ajutor, finanțele publice vor ajunge într-o situație catastrofală”.

Noul ministru de finanțe, Octavian Armașu, acum tot mizează pe creditul românesc, deoarece situația cu bugetul, potrivit lui, este una critică, iar în februarie, „posibil, deja nu vor mai fi rezerve necesare pentru plăți ritmice”.