Haznaua capitalei, gestionată conform unor interese

Foto: moldnews.md

Anghelina Taran

În cadrul primei ședințe din anul acesta a Consiliului municipal Chișinău, consilierii urmează să examineze bugetul capitalei pentru anul 2016 în lectura a doua, adică în detaliu. Deja astăzi este clar că votarea acestuia nu va fi simplă (anul trecut bugetul a fost aprobat abia în luna martie). Iar la examinarea lui apar multe întrebări referitoare la modul în care Primăria colectează banii și are de gînd să-i cheltuie.

Acoperirea deficitului e scrisă anapoda

Deficitul bugetului, deși e mai mic ca anul trecut (pentru 2015 a fost aprobat un deficit în valoare de 422 de milioane de lei), dar totuși e unul considerabil — peste 133 de milioane de lei. Primăria intenționează să-l acopere din contul vînzării proprietății municipale în valoare de 201,8 milioane de lei și a împrumuturilor externe — de 133 de milioane de lei și interne — de 90 de milioane. Precum s-a constatat în cadrul dezbaterilor publice a bugetului, sursa de acoperire a găurii financiare din contul mijloacelor obținute din privatizare nu este chiar clară. Precum a recunoscut șefa Direcției generale finanțe a Primăriei, Veronica Herța, lista obiectelor pasibile de privatizare nu a fost întocmită. Așa a fost și anul trecut.

„La fel cum în bugetul de stat în fiecare an este prevăzută suma ce urmează a fi obținută în urma privatizării și utilizată pentru finanțarea deficitului bugetar, dar aceste planuri nu se îndeplinesc pe parcursul mai multor ani, așa și în bugetul Chișinăului se repetă aceeași situație, a remarcat fostul viceministru al economiei Elena Gorelova. Pentru a fi responsabil de executarea bugetului și a include în proiectul acestuia un asemenea articol, este nevoie de lista obiectelor pasibile de privatizare și costul lor real, adică mai trebuie efectuată evaluarea proprietății. Dar nici acest fapt nu garantează că cineva va cumpăra aceste obiecte. Experiența bugetului de stat arată că patrimoniul nu se vinde”.

A doua sursă pentru acoperirea găurii financiare, în opinia Primăriei, sînt creditele. „Din an în an, administrația lui Chirtoacă s-a învățat să acopere deficitul bugetului din contul împrumuturilor, acumulînd datorii. Legislatura noastră nu a reușit să schimbe această practică și să demonstreze că luăm bani străini, dar îi întoarcem pe ai noștri. Deficitul e un lucru periculos”, consideră fostul consilier municipal Valerii Pavlov.

Potrivit Elenei Gorelova, în prezent, chiar și Ministerul Finanțelor nu-și poate permite să ia credite din băncile comerciale pentru finanțarea deficitelor de numerar, a unor capitole de cheltuieli, deoarece dobînzile deja depășesc 25%, iar achitarea acestora va însemna obligații suplimentare pentru buget.

„De aceea eu cred că bugetul local al Chișinăului se află într-o situație cu mult mai păguboasă decît bugetul țării. În anii precedenți, pînă la criza bancară și valutară, dobînzile erau de 11-15%, iar la cotele de peste 25% nici un buget nu-și poate permite o deservire atît de scumpă a creditelor. Adică, aceste două poziții de acoperire a deficitului sînt scrise cu picioarele”, susține expertul.

Ce să facem dacă nu ne ajung bani?

În aceste condiții Ministerul Finanțelor reduce cheltuielile. „Dacă știți din start că nu puteți finanța cheltuielile, ele trebuie pur și simplu micșorate, deoarece oricum nu le veți finanța. De aceea, e mai bine chiar de la început să fie planificate cifre reale, în loc ca ulterior aceste articole să fie sechestrate. Autoritățile locale promit să finanțeze ceva, însă apoi nu sînt bani nici din privatizare, nici credite”, concluzionează Elena Gorelova.

Apropo, despre împrumuturile primite anterior. În 2016, în proiectul bugetului sînt planificați pentru rambursarea și deservirea lor circa 147 de milioane de lei – în baza a 11 contracte. În special, chișinăuienii datorează sume mari Băncii pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, Băncii Europene pentru Investiții, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Corporației Internaționale Financiare, Agenției Internaționale pentru Cooperare Internaționale și la „Moldindconbank”. Un singur lucru ne bucură – în acest proiect măcar cursul de schimb e real, ținînd cont de sumele în euro și lei – circa 21 de lei pentru 1 euro (anul trecut calculele erau de 13,59 de lei pentru $1 la cursul BNM de peste 18 lei/$1).

Consilierul fracțiunii comuniștilor și celor fără de partid Ghenadie Botnari consideră că situația cu creditele este foarte neclară. Nu este clară situația privind dobînzile și comisioanele, perioada de amînare a plăților și unde sînt sursele de acoperire a creditelor. Deoarece aceștia sînt bani publici, oamenii trebuie să știe acest lucru. Fiecare contract de credit trebuie făcut public. În proiect se vede doar suma ce urmează a fi rambursată.

Iar socialiștii au observat că în buget nu sînt prevăzute mijloace pentru rambursarea creditelor, pe care Primăria le-a contractat recent pentru achitarea salariilor bugetarilor.

Veniturile „se poartă” straniu

La capitolul venituri (2 miliarde 958 milioane 814 mii de lei) indicatorii unor articole sînt planificați în mod straniu. Spre exemplu, la impozitul pe proprietate a persoanelor juridice. Dacă în bugetul pentru 2015 au fost planificați 4,23 milioane de lei, iar la finele anului sînt 5,5 milioane de lei, adică se atestă o creștere considerabilă, iar în noul buget au scris cu 515 mii mai puțin decît suma reală, deși taxele au rămas aceleași.

La același impozit pentru persoanele fizice diferența era de aproximativ 800 de mii de lei cu minus, iar în proiectul pentru anul 2016 a fost planificat mai puțin decît a fost colectat anul trecut, cu tocmai 4,8 milioane de lei. De ce? Asta în timp ce sînt date în exploatare multe case noi, a căror valoare este cu mult mai mare decît cea a locuințelor reevaluate, de pe timpul sovietic. Adică indicatorul nu trebuie să fie în nici un caz mai mic decît cel din 2015.

În privința colectării taxelor locale, au fost multe întrebări încă cu un an în urmă, deoarece, din cauza valorilor exagerate, unele tipuri de impozite nu au fost achitate în general de mediul de afaceri. În bugetul pentru anul 2015, au fost prevăzuți circa 210 milioane de lei din taxele locale, dar au fost colectate aproape cu 25 de milioane mai puțin. Însă pentru 2016, a fost inclusă o sumă cu 18 milioane de lei mai mare decît impozitele colectate anul trecut. Prin ce se confirmă acest lucru?

În general, este interesant că în buget a fost inclus un articol întreg din aproape douăzeci de poziții, înainte ca consilierii să voteze pentru proiectul de colectare a taxelor locale în 2016. În cadrul examinării acestuia la ședința Consiliului municipal, în decembrie, au fost adresate multe întrebări, la care șefa Direcției finanțe a Primăriei nu a putut răspunde. Proiectul a fost expediat spre reexaminare în comisia de profil.

Secretarul Comisiei municipale pentru buget, economie, finanțe, proprietate publică locală, agricultură și problemele suburbiilor, Nicolai Țîpovici (fracțiunea „Partidul Nostru”), a menționat că consilierii trebuie să voteze pentru buget fără a ști de unde vor apărea acești bani.

„Pe noi ne preocupă totul ce ține de venituri, deoarece totul merge în scădere, spune Ghenadie Botnari. Acumulările la impozitele pe imobil și plățile pentru arendă se reduc. Acest lucru nu este clar, deoarece agenții economici plătesc tot mai mult, iar veniturile se reduc. Nu e clar ce se întîmplă cu dividendele de la întreprinderile municipale. De exemplu, în anul 2015, profitul ÎM „Piața Centrală” a constituit 1,5 milioane de lei, care au fost direcționați pentru dezvoltare. Totodată, nu există nici un plan de dezvoltare nu doar a acestei întreprinderi, ci aproape a tuturor întreprinderilor, deși ar trebui să existe o direcție clară a utilizării profitului”.

Trebuie implementate recomandările Curții de Conturi

Și socialiștii au fost sceptici față de buget. În opinia lor, el nu este susținut de calcule analitice fundamentale, de aceea nu inspiră încredere. „Ce se întîmplă cu veniturile? Sau cifrele aprobate pentru bugetul 2015 au fost umflate în timpul campaniei electorale, sau în procesul executării bugetului nu au fost depuse suficiente eforturi pentru executarea lui, sau Primăria și-a asigurat „rezerve” pentru situații excepționale, susține Tatiana Cunețchi. Acum se propune majorarea veniturilor cu 3,5% sau cu 100,4 milioane de lei, față de indicatorul aprobat pentru bugetul 2015. Însă această creștere se bazează, în special, pe majorarea veniturilor publice generale, iar propriile venituri ale capitalei au fost micșorate cu 4,9%”.

Fracțiunea socialiștilor le-a propus autorilor proiectului să prezinte calcule detaliate și explicații ale fiecărei poziții de venituri și cheltuieli. De asemenea, consilierii au cerut implementarea recomandărilor Curții de Conturi din ultimii ani privind extinderea bazei veniturilor fiscale și nefiscale, inclusiv cele din arenda spațiilor, vînzarea imobilului, taxei de piață etc. Aceste venituri nu au fost luate în calcul în relațiile dintre bugetul de stat și cel municipal, pentru a stimula autoritățile locale să soluționeze problemele sociale.

Primăria nu vede diferența dintre bowling și WC

„Arenda unui metru pătrat de spațiu la subsol la Primărie este de trei ori mai mică decît prețul de piață. Adică Primăria intenționat reduce prețul arendei, însă agentul economic plătește arenda în numerar la prețul de piață. În bugetul municipal ajung 30%, iar 70% - în buzunarul funcționarilor. Deoarece energia electrică s-a scumpit, în întreaga țară au for majorate tarifele în bugetele locale cu 30-35%. Noi tot am propus majorarea taxelor. Însă liberalii, desigur, nu vor susține propunerea”, spune Nicolai Țîpovici.

Mai mult, în proiectul bugetului pentru 2016, în articolul „Plata pentru arendă” sînt planificați cu 5,2 milioane de lei mai puțin decît a fost colectat în 2015. De ce mai puțin, cînd peste tot e creștere? Aceasta înseamnă că, în realitate, prețurile neoficiale se vor majora, iar împreună cu acestea și ponderea plăților neoficiale pentru funcționari?

În general, nu este clar cum au fost stabilite taxele locale. Spre exemplu, o sală de bowling și un WC public achită cîte 3 mii de lei pe an. Dacă la bowling această sumă poate fi colectat într-o oră, atunci în WC – timp de o lună sau jumătate de an. Specialiștii de la Primărie nu au putut explica de ce aceste obiecte au fost egalate în impozite. Sau pentru hoteluri taxa este de 3 mii de lei, însă veniturile unui hotel mare diferă de zeci de ori de cele ale unui hotel mic. Pentru întreținerea cîinilor, taxa locală este egală cu zero. Acești bani ar putut fi direcționați la întreținerea unui azil pentru animale și sterilizarea lor. Anul trecut, au fost înregistrate acumulări duble față de mijloacele planificate din colectarea taxei pentru extragerea zăcămintelor, însă în proiectul bugetului a fost copiat indicatorul de anul trecut, ignorînd acest fapt. Între timp, diferența constituie peste 174 de mii de lei – nu e chiar atît de puțin.

„Deficitul bugetului ar putea fi acoperit din contul ridicării impozitelor și taxelor. Însă colegii noștri au fost împotriva. Se creează impresia că Direcția finanțe a copiat bugetul de anul trecut, ținînd cont de interesele „oamenilor săi”, a declarat Nicolai Țîpovici.

Ce va fi reparat și construit

În general, se planifică majorarea cheltuielilor pentru 2016, cu 4,6 milioane de lei față de anul trecut. Totodată, se propune reducerea cheltuielilor gospodăriei locativ-comunale – aproape cu 408 milioane de lei, pentru sănătate – cu 28 milioane de lei, pentru cultură, tineret și sport – cu 2,5 milioane. Cum se distribuie fluxul veniturilor la bugetul capitalei rămîne o taină mare.

În programul reparațiilor figurează licee, grădinițe, spitale, fațadele clădirilor de pe arterele principale ale Chișinăului, două havuzuri din Parcul Public „Ștefan cel Mare și Sfînt”, havuzul din scuarul Operei și însuși scuarul. De asemenea, Primăria planifică extinderea cimitirului „Sfîntul Lazăr” de pe str. Doina, reconstrucția și amenajarea Cimitirului Central (în acest scop au fost alocați pînă la jumătate de milion de lei), curățarea albiei rîului Bîc în perimetrul străzilor Petru Rareș pînă la postul de pe str. Conton (1,1 milioane de lei). Pentru reconstrucția scărilor din Valea Morilor se propun cheltuieli de 4,5 milioane de lei și alți 500 de mii de lei – pentru amenajarea parcului.

Anul acesta vor fi construite, în special, rețele de canalizare, apeducte și gazoducte, patru săli sportive și clopotnița (memorialul victimelor Cernobîlului) de pe str. Trandafirilor. Este important că în buget sînt prevăzute cheltuieli pentru actualizarea Planului general al capitalei (4 milioane de lei), registrelor monumentelor de istorie de importanță națională și locală, inventarierea întreprinderilor amplasate în partea istorică a Chișinăului, cu propunerea de a le reamplasa.

În gospodăria drumurilor este planificată reparația străzilor Creangă, Columna, bd. Mircea cel Bătrîn, modernizarea și iluminatul pe bd. Dacia, construcția rondului la intersecția str. Studenților și Calea Orheiului, va fi continuată reconstrucția a șase străzi (Ștefan cel Mare, V. Alecsandri, Negruzzi, Tighina, 31 August și Alexandru cel Bun). Și este actualizat proiectul de prelungire a liniei de troleibuze pe bd. Mircea cel Bătrîn.

Diavolul se ascunde în detalii

În unele anexe la bugetul capitalei pot fi găsite multe fapte curioase. Unul dintre acestea a fost menționat de consilierul Ilian Cașu (fracțiunea „Partidul Nostru”). Deși șefa Direcției finanțe, Veronica Herța, a calificat proiectul bugetului pentru 2016 drept unul auster, pentru Asociația „Spații Verzi” au fost planificați 370 de mii de lei pentru plantarea trandafirilor. Iar pentru trandafiri încă 971,3 mii de lei, adică, în total, 1 milion 341 mii 300 de lei. „Dar trandafirii sînt plante multianuale și de aceea e imposibil de stabilit cînd au fost sădiți. De exemplu, lîngă Ministerul Sănătății, pe str. Pan Halipa, aceștia au fost plantați în 1986-87. Aceasta este, practic, spălare de bani”, susține consilierul.

Potrivit lui, cu o parte dintre mijloacele prevăzute pentru trandafiri ar fi putut fi amenajat parcul din scuarul Catedralei, unde de pe timpul sovietic se înalță un grad de lemn (pentru păstrarea inventarului „Spațiilor verzi”), stricînd imaginea din centrul capitalei. Fiți atenți la inventarul angajaților acestei întreprinderi – toamna ei strîng frunzele pe peliculă, cu ajutorul măturilor făcute de ei. Directorul a recunoscut că au fost cumpărate mături, însă acestea au dispărut, de aceea, o dată pe lună, angajații se duc în pădure, unde își taie singuri crengi și împletesc mături. Acest fapt amintește de situația din romanul „12 scaune”, unde șeful de gospodărie din casa nr.2 – un hoț ordinar – fura tot ce găsea.

În afara procurării trandafirilor, Primăria își permite să cheltuie 300 de mii de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate a construcției noii clădiri a Primăriei. „Dorin Chirtoacă s-a inspirat din clădirile de sticlă ale Primăriei în stilul Microsoft din Riga și Vilnius. El vrea să vîndă încăperile unde sînt amplasate serviciile Primăriei și să le amplaseze într-o nouă clădire. Astfel, primarul și anturajul său vor avea posibilitatea să fure de două ori – la vînzare și în cadrul construcției”, concluzionează Ilian Cașu.

Un alt „detaliu” interesant, menționat de consilier – din fondul de rezervă al municipiului sînt achitate 50% din serviciile comunale ale cetățenilor de onoare ai Chișinăului. De exemplu, Nicolae Botgros, în perioada rece, primește din acest fond circa 5 mii de lei pe lună. Însă una e compensația pentru o persoană ce locuiește la apartament, și alta să asiguri din contul chișinăuienilor o viață de lux a cuiva. Trebuie să existe un normativ care stabilește o limită pentru asemenea plăți. Pentru comparație: cheltuielile medii anuale pentru o familie pentru compensații la resursele energetice pentru 2016 sînt stabilite în mărime de 1,78 de mii de lei. Ținînd cont de faptul că sezonul de încălzire durează 5 luni, din contul cheltuielilor pentru un cetățean de onoare ar putea fi oferite compensații pentru 14 familii vulnerabile.

„Sînt foarte multe pretenții față de acest buget. Nu ne place procesul de elaborare a lui, deoarece este unul „bizantin”, adică este scris în niște cabinete, fără a fi discutat cu fracțiunile Consiliului municipal, însă primarul dorește ca noi să votăm pentru el. Noi nu am votat pentru acest buget în prima lectură și nu vom vota nici în lectura a doua”, a spus Ilian Cașu.

Terenurile agricole din Chișinău sînt împărăginite

Fracțiunea comuniștilor nu va vota pentru proiectul bugetului, dacă nu vor fi luate în considerație propunerile ei. În special, aceasta propune reflectarea în buget a cheltuielilor legate de soluționarea problemelor de utilizare a deșeurilor, curățarea apelor pluviale, cheltuielile legate de proiectele privind Piața Centrală, de reorganizarea site-ului Primăriei, de crearea direcției dezvoltare economică a municipiului, care s-ar ocupa de relațiile dintre întreprinderile municipale și celelalte întreprinderi aflate în municipiu.

„Totodată, noi considerăm drept necesară alocarea mijloacelor pentru crearea direcției turism, deoarece această direcție nu este dezvoltată deloc și nimeni din Primărie nu se ocupă cu atragerea turiștilor în Chișinău, a menționat Botnari. Este important să fie prevăzute cheltuieli pentru ocrotirea mediului și restabilirea rîului Bîc, care curge prin capitală. Cei aproape 568 de mii de lei alocați pentru ocrotirea mediului sînt prevăzuți doar pentru salarii. Conform aceluiași principiu sînt alocate și mijloacele pentru gestionarea terenurilor arabile. Între timp, în municipiu sînt circa 50 ha de terenuri agricole. Trebuie să existe o strategie, o concepție de dezvoltare a lor, însă Primăria nu are nimic. Sînt necesare cel puțin niște planuri și o viziune clară ce trebuie de făcut”.

În legislatura precedentă a Consiliului municipal, fracțiunea comuniștilor, de asemenea, a ridicat în repetate rînduri problema terenurilor agricole ale municipiului. „Avem o suprafață de terenuri arabile comparabilă cu un raion mediu din republică, de exemplu, Orhei sau Călărași. În municipiul Chișinău, aceste terenuri prezintă un cîmp nearat, ele nu sînt prelucrate, poluează mediul și le creează probleme vecinilor. Trebuie să ne ocupăm de eficiența acestor terenuri: sau să le vindem, sau să le dăm în arendă, sau să le utilizăm cumva pentru aprovizionarea Chișinăului cu produse alimentare. Anterior, producția crescută pe aceste terenuri era vîndută la iarmaroace, ce se organizau în cartierele rezidențiale ale capitalei. Anul trecut, Chirtoacă a transferat Direcția agricultură în Direcția economie în calitate de secție și cu asta totul s-a terminat”, menționează fostul consilier comunist Valeri Pavlov.

Apropo, din arenda terenurilor agricole în buget nu este planificat nici un ban, adică acolo continuă să crească buruienile.

***

Deocamdată, din toate fracțiunile, doar liberalii au anunțat că vor vota bugetul. Ei nu au întrebări și propuneri, deoarece documentul a fost elaborat de colegii lor de partid. Fracțiunea blocului Partidului Popular European al lui Iurie Leancă intenționează să-și expună poziția față de bugetul pentru 2015 în cadrul unei conferințe de presă, în zilele apropiate.