Vlah: Relaţiile dintre Chişinău şi Comrat trebuie resetate

Foto: rg.ru

Başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, consideră că "relaţiile dintre Chişinău şi Comrat necesită resetare". Șefa autonomiei găgăuze și-a exprimat această opinie la conferinţa "Minorităţile şi construcţia societăţii incluzive: Moldova, Ucraina şi practica internaţională", desfăşurată miercuri la Comrat.

Potrivit ei, în Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, adoptată în decembrie 1994, "nu au fost stipulate la modul cuvenit nici delimitarea atribuţiilor între centru şi regiune, nici mecanismele de participare a Găgăuziei la viaţa socio-politică a Moldovei".

"Legea s-a adoptat în anumite circumstanţe istorice. De atunci multe s-au schimbat, viaţa a demonstrat că acest document necesită completări. Legea trebuie supusă unei revizii profunde cu participarea deputaţilor APG, ai Parlamentului Moldovei, cu sprijinul experţilor OSCE şi ai Consiliului Europei", a subliniat Vlah.

Ea a adoptat decizia Parlamentului de săptămîna trecută privind formarea Comisiei parlamentare pentru armonizarea legislaţiei moldoveneşti şi găgăuze.

"Din partea noastră există un interes mare de a trece de la discuţiile politice la cooperare constructivă în domeniul legislativ. Sperăm că acest interes este reciproc", a spus Vlah.

Başcanul a menţionat că Comratul este gata să delege reprezentanţi în comisie. Potrivit spuselor sale, reprezentanţii Găgăuziei vor insista ca autonomiei să-i fie acordată o cotă de cinci deputaţi în Parlament, care se vor alege în baza circumscripţiilor uninominale, şi acordarea başcanului a statutului de vicepremier al Moldovei.

"De asemenea, Găgăuzia cere o repartizare justă a finanţelor publice, a creditelor externe şi granturilor, precum şi reprezentare în organele centrale ale puterii şi misiunile diplomatice ale Moldovei. Toate acestea vor contribui la "implicarea eficientă a locuitorilor autonomiei în procesele social-politice din Moldova, precum şi vor transforma Găgăuzia într-un model atractiv de reglementare a conflictului transnistrean", a menţionat Vlah.

În opinia ei, "găgăuzii din Moldova nu sînt o minoritate naţională, ci unul dintre popoarele ce formează statul".

"Nicidecum nu pot accepta noţiunea de «minoritate»faţă de poporul găgăuz. În 1994,găgăuzii au renunţat la formarea propriului stat şi au acceptat statutul de autonomie largă în componenţa Republicii Moldova. Astfel, găgăuzii sînt unul dintre popoarele constitutive ale Moldovei. Ruşii, ucrainenii, bulgarii, polonezii şi alte popoare din ţara noastră au "Patrie mamă". Însă găgăuzii nu au o altă patrie decît Moldova", a subliniat Vlah.