Cel mai „sărac” partid planifică reîmpărţirea „patrimoniului forestier”

Foto: moldnews.md

Xenia Florea

În guvernul lui Valeriu Streleţ sînt puţine feţe noi, persoane noi – în special acestea sînt reprezentanţii Partidului Liberal, care a revenit la putere. Mihai Ghimpu nu a stat mult pe gînduri să aleagă la funcţiile obţinute specailişti-profesionişti, ci pur şi simplu le-a oferit cîte un minister camarazilor săi credincioşi. Celor, care au rămas cu el în timpul sciziunii PL şi a suportat „greutăţile” opoziţiei temporare.

Unul dintre cele mai „bănoase” ministere din ierarhia instituţiilor publice – Ministerul Mediului – i-a revenit vicepreşedintelui PL Valeriu Munteanu. Însă noul ministru nu s-a mulţumit doar cu gospodăria ecologică. Practic, cu o oră înainte de învestirea Guvernului Streleţ, Parlamentul, cu voturile deputaţilor PDM, PLDM şi PL au transferat Agenţia Moldsilva din subordinea directă a Guvernului în gestiunea Ministerului Mediului, precum şi a limitat atrobuţiile acesteia.

Este semnificativ faptul că documentul a fost scris şi prezentat chiar de Valeriu Munteanu, care la moment era deja candidat la funcţia de ministru.

Aceasta este o dovadă clară a interesului personal şi a existenţei unui conflict de interese. Dar cînd oare partidele puterii s-au jenat de încălcarea legilor, adoptate inclusiv de ele înseşi?

Sursa de venit pentru cel mai „sărac partid”

Versiunea oficială a rocadei efectuate în expunerea autorului arată astfel:

1) „Acest proiect este îndreptat spre ameliorarea interacţiunii dintre structurile publice şi sporirea eficienţei în domeniul mediului. Practica internaţională arată că asemenea structuri de stat ca „Moldsilva” sînt subordonate ministerului de profil”.

2) „Din păcate, Agenţia „Moldsilva” şi gospodăria silvică a Moldovei erau privite pînă în prezent în calitate de subiecţi economici, iar aspectele protecţiei mediului au fost puse pe planul doi. Ramura se împotrivea acestei reforme, iniţiate cu zece ani în urmă”.

Dar! Conform Acordului de crearea a AIE-3, „Moldsilva” şi aşa a trecut în gestiunea liberalilor. Împreună cu Agenţia Rezerve Materiale, Seviciul Arhivă de Stat şi AGEPI. S-ar părea că – luaţi şi reformaţi. Însă PL, obţinînd susţinerea aliaţilor, iniţial a preferat să monopolizeze acest sector, precum s-a exprimat deputatul comunist Sergiu Stati.

În realitate, din punctul de vedere al liberalilor, o asemenea concentrare a puterii şi a fluxurilor financiare într-un minister aparte este un pas destul de logic şi raţional. În primul rînd, PL s-a asigurat astfel de trădarea din partea aliaţilor.

În AIE-2 „Moldsilva” deja a aparţinut liberalilor. Însă în primăvara anului 2013 s-a produs criza guvernamentală: guvernul lui Vladimir Filar a fost demis pentru „abuz, trafic de influenţă, contrabandă şi corupţie”. Liberalii atunci s-au împotrivit şi aliaţii, dezbinînd preventiv PL, s-au aşezat la masa de negocieri cu „reformatorii” lui Ion Hadîrcă.

Pentru „reformatori” trebuiau eliberate funcţiile ocupate de reprezentanţii Partidului Liberal. Anume la începutul lunii mai 2013, fracţiunile PLDM şi PCRM au aprobat modificările la Legea cu privire la Guvern, potrivit cărora premierul interimar a obţinut dreptul de a înainta propuneri privind numirea sau demiterea din funcţie a miniştrilor şi directorilor de agenţii. Fapt de care a profitat premierul interimar de atunci Iurie Leancă.

Primul dintre funcţionarii liberali a „zburat” directorul agenţiei „Moldsilva” Ion Ciobanu. Iurie Leancă nici nu a ascuns faptul că motivul demiterii este politic: „Această persoană a fost numită în această funcţie publică din motive politice, de aceea, conform unei decizii politice, dl Diobanu acum este demis”.

În ajunul alegerilor parlamentare din 30 noiemrbie 2014, PDM şi PLDM au scăpat în mod similar de reprezentantul liberalilor reformatori Ştefan Chitoroagă.

Motivul oficial al demisiei lui din funcţia de director general al „Moldsilva” au fost „încălcările repetate a disciplinei din partea funcţionarului, încălarea regulilor de utilizare a automobilului de serviciu –acesta a fost utilizat în scopuri personale; precum şi un şir de demersuri oficiale din partea structurilor subordonate agenţiei „Moldsilva” cu plîngeri de exercitarea presiunii politice din partea conducerii agenţiei”.

Obţinînd după învestirea noului guvern a conducerii agenţiei „Moldsilva”, liberalii s-au protejat astfel şi de propriii reprezentanţi. Cu acest caz ei deja s-au confruntat.

La începutul anului 2013, Mihai Ghimpu a propus biroului politici al Partidului Liberal să fie rechemat din funcţie directorul general al „Moldsilva” Ion Lupu. Pentru presă a fost declarat că Lupu nu a comunicat partidului despre incidentul de la vînptoarea din rezervaţia „Pădurea Domnească”. Însă ulterior Ghimpu, totuşi, a confirmat zvonurile, potrivti cărora directorul general al „Moldsilva” nu se prea împărţea cu conducerea PL. „Noi am numit în funcţii de conducere oameni, care profită şi trăiesc ca boierii. Aşa nu va merge”, a declarat atunci Ghimpu.

Trădarea candidaților este cu atît mai dureroasă, deoarece resursele forestiere sînt un adevărat Klondike. Chiar și în condițiile Republicii Moldova. În RM peste 360 de ha din teritoriu (aproape 11%) sînt acoperite de păduri. Dintre acestea, peste 300 de ha (8,9%) se află în gestiunea agenției „Moldsilva”.

Vara trecută, la o conferință de presă, organizată de mișcarea Antimafie, un șir de angajați ai „Moldsilva” au relatat despre ilegalitățile și tarifele stabilite în gospodăria silvică a țării. Potrivit lor, la „Moldsilva” este aplicată o schemă de colectare a banilor pentru conducerea agenției. De exemplu, taxa pentru angajarea în calitate de pădurar este 5 mii de euro. Iar după angajare, pădurarul trebuie să achite lunar cîte 10 mii de lei pentru un hectar de pădure.

Însă principala sursă de îmbogățire la „Moldsilva” este tăiere copacilor. Potrivit informației oficiale, plasate pe site-ul agenției „Moldsilva”, anual, sectorul silvic asigură economia națională cu 400-500 de mii de metri cubi de lemn, „obținute în rezultatul unor lucrări silvice complexe (lucrările de menținere și îngrijire, tăiere și restabilire, reconstrucție ecologică etc.)”. Veniturile acumulate anual în economia națională din silvicultură, se arată în comunicat, constituie 0,5-0,6% din PIB.

Veniturile neoficiale sînt mai mari de zece ori. În opinia specialiștilor, tăierea ilicită a pădurilor în Moldova depășește de trei ori cea legală – în gospodăria silvică se spală milioane. Numai în 2011 și 2012 au fost tăiate ilicit circa 8 mii de metri cubi de lemn, prejudiciul fiind evaluat la peste 1,3 milioane de lei.

Suprafețele pentru defrișare, de regulă, sînt oferite în cadrul licitațiilor – acesta este încă un element cu componentă de corupție pentru funcționari. E clar că „cel mai sărac partid parlamentar și noul ministru al Mediului Valeriu Munteanu nu puteau scăpa din mîini o asemenea gospodărie profitabilă.

Partidul Liberal a fost etichetat drept „cel mai sărac din Parlament” de același Valeriu Munteanu. La începutul anului curent, într-un interviu pentru portalul tribuna.md el a declarat că PL „a fost și, desigur, rămîne în acest statut și nu cred că va devenit vreodată un partid bogat”. Însă reieșind din rezultatele negocierilor de formare a coaliției, distribuirii funcțiilor între partidele AIE-3 și „abilitatea de gospodar” a noului ministru al mediului, PL deja a început să-și îndrepte situația.

Prezentînd în parlament inițiativa legislativă privind subordonarea agenției „Moldsilva”, Valeriu Munteanu nu și-a ascuns planurile de viitor – în gospodăria silvică se planifică „redistribuire proprietății”.

„Eu îi salut pe cei care au acaparat ilegal pădurile și vreau să le spun că degrabă ne om întîlni și vom verifica patrimoniul acaparat”, a spus el. Motiv pentru viitoarea redistribuire ar putea fi scrisoarea deschisă adresată guvernului în mai de către președintele Mișcării Ecologiste din Moldova Alecu Reniță.
Ecologistul cerea de la puterea executivă să anuleze regulamentul aprobat încă pe timpul lui Vasile Tarlv, care permite darea în arendă a fondului național silvic pentru 49 de ani. Și a declarat că statul pierde peste 1 miliard de lei, oferind pădurile în arendă la prețuri mici.

Fondurile ecologice

Dar și fără agenția „Moldsilva” Ministerul Mediului este unul dintre cele mai „rentabile” din ierarhia instituțiilor publice. Acesta gestionează Fondul Ecologic Național (FEN), care operează anual cu sute de milioane de lei.

Anul acesta, FEN va finanța 125 de proiecte. Majoritate sumelor alocate depășesc 1 milion de lei. Cel mai mare beneficiar al mijloacelor financiare este raionul Cimișlia, pentru care pentru managementul complex al deșeurilor menajere din Fondul Ecologic Național vor fi alocate 5 119 812 lei.

FEN, ca și orice alt fond specializat este o sursă destul de comodă, atît pentru îmbogățirea personală, cît și a partidului. În februarie curent, Procuratura Generală a intentat șapte dosare penale pe faptul delapidării mijloacelor din Fondul Ecologic Național. Au fost depistate cheltuieli contrar destinației, cazuri de abuz de putere, precum și cheltuirea banilor pentru proiecte falimentare din start.

FEN este condus de un consiliu de administrație, format din șapte oameni. Iar președintele lui este ministrul mediului. Așa că accesul la finanțare din Fondul Ecologic Național se deschide, în primul rînd pentru cei „care vor găsi un limbaj comun” cu Consiliul de Administrație al fondului. Precum și pentru firmele sau localitățile „lor”.

Potrivit datelor privind distribuirea mijloacelor Fondului Ecologic Național în 2011-2012 cele mai multe mijloace le-au obținut primarii de la Partidul Liberal (ministrul mediului pe atunci era candidatul PL Gheorghe Șalaru). Adică, de fapt avea loc o finanțare ascunsă a acestei formațiuni politice.

Familia fostului ministru al mediului de asemenea s-a „hrănit” binișor din contul mijloacelor fondului ecologic. În 2012, asociația obștească „EcoCim” din Cimișlia (fondată de fiul lui Gheorghe Șalaru – Andrei, iar formal condusă de membrul activ al Partidului Liberal Andrei Prisăcaru) a primit din FEN 1,5 milioane de lei pentru organizarea procesului de pregătire, promovare a principiilor dezvoltării durabile și participarea la conferința ONU privind dezvoltarea durabilă „RIO +20”, desfășurată în Brazilia.

Ex-ministrul a patronat și o altă organizație din Cimișlia – „Protejăm Mediul Împreună”, condusă de frații Ciornîi – nepoții fostului ministru. Iar în total, potrivit experților, rudele lui Gheorghe Șalaru au primit de la structurile de mediu circa 20 de milioane de lei.

Who is Valeriu Munteanu?

Iată o așa gospodărie profitabilă, conform acordului de coaliție, iarăși i-a revenit Partidului Liberal. Și aceasta va fi condusă de Valeriu Munteanu.

Noul ministru al mediului este o personalitate destul de pitorească. El este autorul proiectului de lege privind introducerea amenzii de $165-500 pentru clienții prostituatelor (astfel Valeriu Munteanu propunea să luptăm cu turismul sexual) și privind castrarea chimică a pedofililor.
A cerut introducerea interdicției la sărbătorirea zilelor de naștere în cabinetele funcționarilor și de stat și a demnitarilor, precum și excluderea PSRM din campania electorală și din registrul partidelor politice pentru că Partidul Socialiștilor era „finanțat de Rusia”.

A promis să dezvolte conceptul eliberării definitive a Moldovei de comunism. A cerut ieșirea RM și CSI, deoarece „Moldova nu poate fi concomitent cu Iisus (UE) și satana (CSI)”. Și a devenit „geniul rău” al ex-premierului Chiril Gaburici.

Anume Valeriu Munteanu, timp de două luni, a bombardat cu interpelări ministerul educației și alte instituții, încercînd să afle, unde și ce studii a obținut Gaburici. Și a publicat pe rețelele de socializare informația că ex-premierul a devenit student al universității în baza unui atestat fals.

Totuși, și însuși noul conducător al instituției ecologice a fost în centrul atenției colegilor săi deputați. În 2012, Valeriu Munteanu și-a construit din bani publici drumul de acces către propria casă, menționînd că este drumul de acces spre viitoarea școală. Drumul de 300 de metri în satul natal al lui Munteanu – Floreni, Anenii Noi, a costat bugetul peste 800 de mii de lei.

Deputatul comunist Veaceslav Bodnari, adrstînd o interpelare la procuratură privind verificarea acestui fapt a declarat că drumul construit spre școala inexistentă „nu se știe de ce s-a terminat chiar lîngă casa dlui Munteanu”. Însuși deputatul în cadrul unei emisiuni televizate a declarat că drumul spre conacul său a fost construit de către autoritățile locale, la propria lor inițiativă și că el personal nu a rugat pe nimeni nimic.

Casa cu două etaje a noului șef de la mediu, cu suprafața de 220,4 metri pătrați de asemenea a ajuns în istorie. Pînă la începutul carierei sale politice, VAleriu Munteanu nu era nici om de afaceri, nici manager. În 2003 el a absolvit Universitatea Valahiei din orașul Tîrgoviște, România. În 2003-2007 a fost juristul Asociației presei electronice și concomitent active în proiectele Fondului Soros în Moldova și ale Corpului Păcii. Își redacta propriul program la radio și conducea o organizație oștească de tineret în satul natal. În 2007, a fost ales primar al satului Floreni, în calitate de candidat independent. Iar în noiembrie 2009 a fost ales deputat al Partidului Liberal.

Întrebat de unde are o asemenea casă impunătoare de 220 de metri pătrați, care nu poate fi construită din salariul de primar sau de deputat, Valeriu Munteanu a răspuns modest că casa a fost construită pe banii, dăruiți la nuntă.

Un alt detaliu picant din biografia noului ministru al mediului – anume el se afla în mașină cu Dorin Chirtoacă, cînd în drum spre București, pe traseul Chișinău –Leușeni, automobilul a provocat un accident, lovind un cal.