Poisic: Fără acces la granturi, Moldova va avea dificultăți financiare serioase

Foto: noi.md

Într-un interviu pentru "Infotag", doctorul în economie Mihail Poisic a relatat că Guvernul ştia despre situaţia de la Banca de Economii (BEM) cu şase ani în urmă, dar nu a reacţionat, explicînd de ce FMI şi altor donatori din Vest nu le este pe plac viaţa autorităţilor Republicii Moldova "fără reguli".

"I": Donatorii externi, la mijlocul verii, au suspendat complet finanţarea bugetului Moldovei. Drept cauză este invocată nu atît absenţa unui guvern, cît lipsa unui memorandum cu FMI. Cu ce condiţii poate fi semnat Programul de cooperare al guvernului moldovenesc cu Fondul?

M.P.: Precedentul memorandum cu FMI-ul s-a încheiat în 2013. Lipsa unui nou program este un semnal pentru toţi, în primul rînd, pentru donatorii occidentali, că în ţară nu se respectă regulile de comun acceptate ale lumii civilizate. Dar aici avem un alt factor negativ, despre care deschis, cu dezamăgire, au început să vorbească mulţi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, inclusiv experţii Băncii Mondiale, - corupţia în creştere şi care devine excesivă, care a pătruns în toţi porii societăţii şi puterii de stat.

"I": Ce poate include Memorandumul cu FMI?

M.P.: În cazul tuturor vizitelor trecute experţii Misiunii FMI și-au planificat detaliat tema pe acasă, la finele căreia Memorandumul poate fi semnat. Aceste puncte sînt cunoscute şi vizează reducerea cheltuielilor bugetare şi o serie de reforme. Dar autorităţile deocamdată mai mult vorbesc despre aceasta decît fac ceva real.

"I": Poate "componenta bancară" să devină principala condiţie a Memorandumului cu FMI, cînd Fondul va înainta cerinţe obligatorii privind lichidarea celor trei bănci problemă, managementul corporativ transparent al băncilor moldoveneşti?

M.P.: Aceasta este doar una dintre condiţii. Misiunea FMI la începutul anului 2013 a avertizat: "Situaţia financiară a BEM s-a înrăutăţit la mijlocul anului 2009 (adică cu şase ani în urmă - M.P.) în urma creditării frauduloase cu participarea auditului extern şi a secţiilor juridice ale BEM, precum şi în urma abordării disfuncţionale a Consiliului administrativ al BEM". Însă reacţia la această mustrare, după cum a arătat situaţia, a fost zero.

Iar în loc să fie condamnate persoanele implicate în furtul miliardelor de lei, se creează doar vizibilitatea că se caută banii. În particular, au început aresturi "răsunătoare" pe alte episoade frauduloase, mult mai mici. În toate aceste istorii bucură un singur lucru, că amploarea acţiunilor de corupţie, care nu sînt observate de autorităţi, în sfîrşit a fost conştientizată şi de partenerii externi de dezvoltare ai Moldovei.

"I": Va deveni oare deficitul mare al bugetului de stat critic pentru economia RM şi pentru semnarea unui nou memorandum cu FMI?

M.P.: Deficitul este enorm – de 4 miliarde de lei, fiind planificate venituri de 30,5 miliarde de lei. Trebuie să se ia în calcul şi faptul că în partea de venituri a bugetului de stat sînt prevăzute resurse financiare ale Occidentului. Doar granturi în sumă de 2,8 miliarde de lei, o parte din care a fost suspendată. Astfel, deficitul real este şi mai mare.

"I": Care poate deveni cifra deficitului bugetului recomandată în noul memorandum cu FMI?

M.P.: Aceasta, desigur, va fi obiectul negocierilor. Cel puţin deficitul nu trebuie să depăşească 3% din PIB, care, apropo, în anul curent, în urma recesiunii, s-a redus cu 2%.

"I": Memorandumul cu FMI va semnifica finanţare directă a bugetului sau nu va conţine componentă financiară?

M.P.: Pentru Moldova este principială nu atît finanţarea din partea FMI, cît semnarea Memorandumului, ceea ce oferă acces atît la creditele ieftine ale altor organizaţii financiare, cît şi la diverse granturi, fără de care Moldova va avea dificultăţi financiare serioase.