Coaliția majoritară: trei într-o barcă, fără a mai socoti și…

Foto: noi.md

Xenia Florea

Procesul de creare a coaliției a demarat. Deocamdată, la nivel local. Prima coaliție regională a fost creată la Telenești. La prima ședință a Consiliului raional, cu voturile a 26 de consilieri, președinte al raionului Telenești a fost aleasă Diana Manoli (PLDM). Adjunctul ei a devenit un reprezentant al Partidului Democrat.

În zilele apropiate vor începe și negocierile privind crearea „marii” coaliții. În urma negocierilor la nivelul liderilor, desfășurate după turul doi al alegerilor locale, PLDM și PDM le-au propus liberalilor să se așeze la masa de negocieri. Și au început să aștepte decizia finală a organului de conducere a Partidului Liberal – Comitetului politic executiv.

Luni, în cadrul conferinței de presă, liderul democraților, Marian Lupu, a dat de înțeles că partenerilor de dialog, în special, Partidului Liberal, nu le-ar strica să manifeste mai multă flexibilitate. Or, Mihai Ghimpu trebuie să întoarcă „avansul” – victoria garantată a lui Dorin Chirtoacă la Chișinău.

Liberalii nu și-au dezamăgit potențialii aliați. Comitetul politic al PL a decis să purceadă la negocierile cu PLDM și PDM. Mihai Ghimpu a declarat că Partidul Liberal este gata să facă parte din guvernul de coaliție. Cu anumite condiții. În primul rînd, niciun fel de comuniști și legături cu Kremlinul. Negocieri în prezența presei.

Liberalii nu mai insistă asupra procurorului european. Ei acum se mulțumesc doar cu o candidatură „independentă”, coordonată cu Uniunea Europeană. Iar în calitate de viitor premier, ei văd o „persoană onestă și un bun politician, care să nu fie slugă a partidului sau a liderului de partid”.

Despre dorința de a adera la „marea” coaliție proeuropeană a anunțat și Partidul Popular European al lui Iurie Leancă. În declarația privind rezultatele alegerilor locale, europenii populari, enumerîndu-și realizările din 14 și 28 iunie, au dat de înțeles că „partidele proeuropene trebuie să respecte alegerea cetățenilor și să creeze urgent o majoritate parlamentară stabilă și să ofere țării un guvern funcțional”.

Portalul Tribuna.md, citînd sursele sale, i-a numit în calitate de potențiali candidați la funcția de premier pe vicepreședintele PLDM Valeriu Streleț, ministrul Educației, Maia Sandu, și directorul Centrului de Guvernare Electronică, Stela Mocanu. Asta în cazul în care PLDM își va păstra dreptul de a înainta candidaturile la postul de premier și potențialii aliați nu vor dejuca schema de distribuire a funcțiilor.

Disonanță cognitivă

După publicarea rezultatelor preliminare ale alegerilor locale, partidele de guvernămînt și-au anunțat victoria la alegerile locale generale, dar și a vectorului proeuropean.

La prima vedere, așa și este. Partidul Democrat – liderul actualei campanii electorale – a obținut victorie la alegerile primarului în 287 de localități. Cu patru ani în urmă această formațiune avea 220 de primari.

PLDM a cîștigat în 285 de localități, pierzînd două poziții față de alegerile locale din 2011. Comuniștii urmează cu indicatori și mai mici – 77 de primari (202 – cu patru ani în urmă). Socialiștii și liberalii au cîte 52 de primari, „Partidul Nostru” – 43, Blocul Electoral „Platforma populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” – 27. În 69 de localități au învins candidați independenți.

Rezultate similare au arătat și alegerile în consiliile de toate nivelurile. În consiliile municipale și raionale, PLDM a obținut 259 de mandate, PMD – 258, socialiștii – 159, comuniștii – 138, „Partidul nostru” – 135, liberalii – 95, Leancă și susținătorii lui – 67.

Disonanță colectivă a alegătorilor moldoveni: se revoltă că li s-a furat un miliard de euro, desfășoară mitinguri de amploare, cerînd întoarcerea banilor, convoacă Marea Adunare Națională și continuă să voteze pentru reprezentanții partidelor care au contribuit la scoaterea miliardelor din instituțiile bancare. Doar să „nu fie război”. Mai exact, „să nu vină rușii”.

În general pe țară, victoria PLDM și PDM arată convingător, însă, dacă privim rezultatele alegerilor primarilor în cele mai mari orașe și centre raionale, atunci situația nu e deloc favoarabilă partidelor de guvernămînt. Precum a declarat pentru un post TV jurnalistul Dmitri Ciubașenco, „mai mult de jumătate din orașe au ieșit de sub controlul autorităților”.

Astfel, în total, partidele europene au obținut doar 41 de mandate de primari în orașele mari ale Moldovei. PL – 3 mandate (Chișinău, Criuleni și Nisporeni), PLDM – 4 (Cimișlia, Soroca, Ungheni, Telenești), PDM – 7 (Călărași, Căușeni, Edineț, Hîncești, Leova, Rezina, Sîngerei).

Iar cei mai mulți primari în orașele mari le are novicele actualei campanii electorale – „Partidul Nostru” (PN) al lui Renato Usatîi. PN are 12 primari, cucerind aproape tot nordul și toată Găgăuzia.

Însuși Renato Usatîi a obținut victorie la Bălți, care de mult timp era considerat pămîntul comuniștilor. Reprezentantul „Partidului Nostru” Serghei Anastasov l-a devansat la Comrat pe democratul Nicolai Dudoglo, care a condus orașul din 2004. Astfel, PDM a pierdut unul dintre pilonii principali și resursa administrativă în Găgăuzia.

Reprezentanții „Partidului Nostru” vor conduce raioanele Basarabeasca, Dondușeni, Drochia, Fălești, Ceadîr-Lunga (aici a cîștigat candidatul susținut de PN) și Rîșcani.

De asemenea, „Partidul nostru” intenționează să conteste rezultatele alegerilor la Edineț. Aici, reprezentantul PN, fost comunist și președintele raionului Edineț, Oleg Scutaru, a pierdut în fața candidatului PD, Constantin Cojocari, cu o diferență de doar 13 voturi. „Partidul nostru” nu exclude falsificarea rezultatelor pentru asigurarea victoriei candidatului PD.

Un alt moment care pune la îndoială victoria necondiționată a forțelor proeuropene în cadrul alegerilor locale este specificul regional. Iar acesta e de așa natură, că activiștii de partid nu întotdeauna acționează așa cum li se spune de la Chișinău. Conducîndu-se de propriile interese economice sau de relațiile de rudenie, deseori ei adoptă propriile decizii și creează propriile coaliții, fără a ține cont de indicațiile primite din „centru”.

Președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, intervievat de NOI.md, a numit procesul de creare a coalițiilor locale drept „durere de cap”.

„În teritoriu sînt propriile interese. Din cînd în cînd, sîntem nevoiți să ne confruntăm cu anumite capricii: „dacă eu nu voi obține o anumită funcție, voi face coaliție cu reprezentanții acelui partid”. Din păcate, după alegerile locale recente, noi deja ne-am confruntat cu un șir de astfel de momente”, a recunoscut președintele de onoare al PDM.

Procesul de formare a coalițiilor locale a fost calificat de către Dumitru Diacov drept „perioadă de rodaj”. „Dacă anterior, în jumătate din raioane noi ne înțelegeam cu comuniștii, iar în cealaltă – cu liberal-democrații, atunci acum, în consiliile raionale și cele orășenești sînt cu mult mai mulți actori. Vrînd-nevrînd, sînem nevoiți să ne înțelegem și cu ei. Așa că acum are loc rodajul”, a spus el.

„Pe Șpak nu l-am luat…”

Un alt rezultat al alegerilor locale generale din 14 și 28 iunie este spargerea mitului „PSRM – principala forță de opoziție din țară”, apărut după alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

Rezultatele alegerilor locale din 2015 au demonstrat că eșichierul de stînga, astăzi, este împărțit aproape în părți egale între socialiști, comuniști și „Partidul nostru”.

În pofida „marșurilor de doliu”, dintre partidele de stînga, cei mai mulți primari de stînga sînt din partea comuniștilor, deși aceștia și-au înrăutățit considerabil rezultatele față de alegerile locale din 2011. PCRM are 77 de primari. Socialiștii – cu 20 mai puțini – 52. „Partidul nostru” are 43 de primari. Însă PN este lider după numărul primarilor în orașele mari: 12 față de 3 la comuniști (Anenii Noi, Cantemir, Ștefan Vodă) și 2 la socialiști (Briceni, Ocnița).

În consiliile locale, dintre partidele de stînga, majoritatea este a socialiștilor. Astfel, în consiliile municipale și raionale, PSRM a obținut 159 de mandate față de cele 138 ale comuniștilor și 135 ale „Partidului Nostru”.

Așa că în urma rezultatelor alegerilor locale generale, pe eșichierul de stînga apare întrebarea logică: dar cum ar fi fost raportul de forțe și cîte mandate de deputat ar fi obținut PCRM, dacă Renato Usatîi și echipa lui nu ar fi fost eliminați din cursa electorală?

Însuși liderul „Partidului Nostru”, care declarase inițial că alegerile locale sînt calificate de PN drept un cap de pod în ajunul alegerilor parlamentare, a afirmat: „La viitoarele alegeri parlamentare noi vom lua 70% dintre voturi în nord și tot atîtea în sud, iar în centru – vom vedea cum ne vom împărți cu partidele puterii”.