Moldova îşi schimbă din nou orientarea?

Foto: noi.md

Vladislav Bordeianu

Ieri, în localitatea balneară Burabai din Kazahstan a avut loc summit-ul Comunităţii Statelor independente (CSI). În ajunul reuniunii au avut loc un şir de întrevederi bilaterale, inclusiv ale premierului moldovean. Chiril Gaburici a discutat între patru ochi cu şefii cabinetelor de miniştri din ţările Uniunii Vamale: Rusia, Kazahstan, Belarus. Cea mai importantă întîlnire, de sigur, a fost cea cu dintre premierul Moldovei cu Dmitri Medvedev – premierul Rusiei, cu care de cel puţin cinci ani ţara noastră are relaţii reci.

Întrevedere pe fundalul confruntării dintre Est şi Vest

Aceasta este prima întrevedere din momentul numirii în funcţie a premierului Gaburici cu un funcţionar rus de rang înalt. Aceasta este remarcabilî ărin faptul că ultima întîlnire bileterală oficială dintre premierul moldovean şi cel rus a avut loc în toamna anului 2013, cînd guvernul Moldovei era condus de către Iurie Leancă. În februarie 2014, Leancă cu Medvedev doar au făcut schimb de cîteva cuvinte într-un bufet, în ajunul deschiderii Jocurilor Olimpice de la Soci. În ultimii doi ani, dialogul dintre părţi a fost, practic, îngheţat.

Astfel, din toamna anului 2013 nu s-a întrunit comisia interguvernamentală moldo-rusă pentru cooperare comercial-economică. Deşi în domeniul cooperării bilaterale s-au adunat mai multe probleme. Printre acestea – embargoul la produsele agricole şi vinuri, problemele cu care se confruntă migranţii din Moldova, nesemnarea unui contract pe termen lung de livrare a gazelor ruseşti în Moldova de către „Gazprom” (în special, ar putea fi discutată reducerea preţului la gaze), probleme ce ţin de reglementarea transnistreană.

Dar există şi interese din partea rusă. Se pare că anume acestea au fost motivul acordului la solicitarea Chişinăului de a desfîşura întrevederea, or, în ultimii ani, partea rusă respingea solicitările autorităţilor moldoveneşti privind întrevederile la nivel înalt. Rusia este îngrijorată de intenţia Chişinăului de a interzice prin lege retransmisiunea în Moldova a posturilor de televiziune ruseşti, excluderea din programul guvernului moldovean a punctului privind parteneriatul strategic cu Rusia, consecinţele implementării Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, închiderea şcolilor cu predare în limba rusă şi excluderea limbii ruse din programul obligatoriu al instituţiilor medii de învăţămînt.

Cele mai stringente şi importante pentru Rusia sînt posibilitatea renunţării la statutul de neutralitate a Moldovei, precum şi interdicţiile periodice pentru intrarea în ţară a jurnaliştilor, militarilor şi pacificatorilor ruşi, care îşi au serviciul în Transnistria. Nemulţumirea oficială de ultimele evenimente a fost exprimată în ajunul întrevederii de către MAE rus, unde a fost invitat însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Moldovei în FR, Eduard Melnic.

„În cadrul discuţiei, partea rusă a pus probleme inadmisibilităţii continuării de către autorităţile moldoveneşti a practicii cînd fără diferitor categorii de cetăţeni ai FR li se refuză, fără vreo explicaţie, intrarea în RM. S-a constatat că asemenea acţiuni nemotivate ale părţii moldoveneşti vin în contradicţie cu acordurile bilaterale privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor”, se arată în comunicatul MAE rus.

Partea rusă a atras atenţia asupra faptului că „această practică nu corespunde nivelului relaţiilor dintre cele două ţări şi declaraţiilor persoanelor oficiale ale Republicii Moldova privind aspiraţiile spre un dialog constructiv.

„O îngrijorare deosebită trezesc cazurile de interdicţie a intrării pe teritoriul RM militarilor din contingentul rus al Forţelor comune de menţinere a păcii, dislocate în regiunea transnistreană, fapt ce le îngreunează executarea misiunii lor de menţinere a pării şi linştii pe Nistru”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rezultatele întrevederii

Despre rezultatele întrevederii de ieri, deocamdată, este prematur să vorbim. Dar şi atît comunicatele guvernului moldovean, cît şi ale celui rus au fost neclare şi scurte.

„Premierii au discutat relaţiile actuale şi perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale moldo-ruse. Părţile au atras o atenţie deosebită asupra necesităţii continuării dialogului pragmatic dintre Moldova şi Federaţia Rusă”, se arată în comunicatul guvernului moldovean.

Premierul rus Dmitri Medvedev a comunica că se bucură de posibilitatea de a vorbi cu omologul său despre situaţia actuală. „Sunt bucuros să mă întîlnesc şi să discut, să examinăm situaţia actuală dintre statele noastre, dezvoltarea relaţiilor economice şi alte probleme”, a spus el în debutul întrevederii.

Singurul rezultat al discuţiilor, deocamdată, poate fi considerată înţelegerea privind reluarea activităţii comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică, care este o platformă reuşită pentru examinarea problemelor dintre RM şi FR în toate domeniile.

De asemenea, au fost menţionat şi unele progrese în problema reluării exportului producţiei agricole. Potrivit comunicatului guvernului moldovenesc, Medvedev a anunţat despre disponibilitatea Rusiei de a contribui în continuare la deschiderea pieţei ruse pentru producţia moldovenească.

„Dialogul dintre ţările noastre trebuie continuat în spirit constructiv, a spus şeful cabinetului de miniştri din FR. În prezent pot exporta producţia doar companiile, care, conform diferitor date, au legături strînse cu Partidul Socialitilor, care se poziţionează în Moldova ca un partid prorusesc şi care se bucură de susţinerea Kremlinului”.

„Deschidere pieţei din Rusia pentru producţia agricolă moldovenească, fără îndoială, este principalul subiect al discuţiilor dintre premierul Moldovei Chiril Gaburici cu omologul său rus Dmitri Medvedev, a declarat pentru Noi.md deputatul Partidului Socialişrilor Bogdan Ţîrdea. Potrivit lui, „Rusia este îngrijorată de tentativele de a revizui articolul 11 din Constituţia Moldovei „Cu privire la neutralitate”, consideră Bogdan Ţîrdea. Amitim că, recent, Curtea Constituţională a examinat o sesizare privind statutul de neutralitate al ţării.

„Anularea lui nu este în interesul Rusiei. La fel ca şi scoaterea ei din spaţiul informaţional al Moldovei – este examinată şi problema privind interzicerea programelor de televiziune informative ruseşti, menţionează Ţîrdea. Totodată, Chişinăul încearcă să lichideze misiunea rusească de menţinere a păcii. Ministerul Apărării din Moldova, împreună cu Ministerul Apărării din România intenţionează să formeze un batalion comun de menţinere a păcii. Militarii, dar şi pacificatorii ruşi nu sunt lăsaţi să meargă în Transnistria. Toate acestea nu pot să nu îngrijoreze Moscova”, a spus Ţîrdea.

Totodată, expertul Corneliu Ciurea atrage atenţia asupra faptului că anumite cedări din partea Moldovei în privinţa oferirii accesului pentru pacificatorii ruseşti în Transnistria, precum şi în problema neutralităţii ar putea înrăutăţi relaţiile Moldovei cu Occidentul, dar şi cu Ucraina. Rada Supremă, care a denunţat cu o săptămînă în urmă acordul cu Rusia privind tranzitul pe teritoriul ucrainean a militarilor ruşi, aflaţi în Moldova din anii 90. Toate aceste decizii creează dificultăţi majore pentru pacificatorii ruşi – din cauza interdicţiei nu poate fi efectuată rotaţia lor.

Contextul regional

Totuși, relațiile moldo-ruse trebuie examinate într-un context mai larg. „Astăzi, fabricile de conserve din țara noastră se află în pragul falimentului – ele nu au unde-și vinde producția. Dacă Rusia va refuza să cumpere, fabricile își vor sista activitatea, Uniunea Europeană ne-a refuzat calitatea de membru a UE în perspectivă apropiată și creditele. FMI nu vrea să vină la Chișinău. Rusia a introdus interdicția la importul mărfurilor noastre. Guvernul este nevoit să caute o portiță în FR, caută în persoana Moscovei un partener comercial”, menționează Bogdan Țîrdea.

Totodată, există o versiune că politicienii moldoveni, care în ultimul timp nu se prea bucură de susținerea Uniunii Europene deoarece aceasta insistă asupra unor rezultate concrete și asupra realizării reformelor, caută legături în Rusia.

În acest context, nu a fost întîmplătoare vizita președintelui Kîrgîzstanului Almazbek Atambaev, care a avut loc pe 15 martie, chiar în ajunul întrevederii cu Vladimir Putin la Sankt-Petersburg. Potrivit diferitor surse, omul de afaceri, prim-vicepreședintele Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc a transmis prin Atambaev un pachet de propuneri, ce țin de relațiile dintre Moldova și Rusia, precum și de reglementarea transnistreană.

Cît privește ultima problemă, în relațiile dintre Tiraspol și Chișinău se atestă o anumită apropiere. Chișinăul a recunoscut polițele de asigurare a răspunderii civile auto din Transnistria, a permis licențierea magazinelor duty free din Transnistria, precum și a prelungit cu trei lui licența fabricii de vin și divinuri Kvint, care expiră la finele lunii mai.

Nu este deloc întîmplătoare vizita de ieri în Găgăuzia a președintelui Moldovei Nicolae Timofti. Aceasta este prima vizită a președintelui în autonomie, conducerea căreia a fost preluată recent de Irina Vlah și care este susținută în totalitate de Kremlin. Președintele nu a venit nici la inaugurarea bașcanului, de unde atunci atîta generozitate și deschidere?

Este remarcabil și faptul că întîlnirea lui Gaburici cu Medvedev a avut loc în ajunul împlinirii a 100 de zile de activitate a cabinetului de miniștri condus de Gaburici. Anularea embargoului ar putea atenua rezultatele activității premierului. Întrebarea de ce nu Uniunea Europeană și funcționarii europeni.

Modificarea relațiilor cu Rusia ar putea demonstra modificarea cursului de dezvoltare al țării – de la vest spre est. Pe cît este de posibil acest lucru, în contextul întăririi pozițiilor Occidentului în regiune – e altă întrebare. E posibil că partidele de guvernămînt caută scenarii occidentale în cazul înăspririi pozițiilor Occidentului față de autoritățile moldovenești, precum și în condițiile căderii ratingurilor. Nu este exclusă și o reformatare a puterii după alegerile locale sau desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate. În cazul primului scenariu, majoritatea parlamentar ar putea fi formată în baza Partidului Democrat, a Partidului Comuniștilor și socialiștilor. Ultimul va fi mai loial față de Rusia.

Indirect, posibilitatea reformatării majorității parlamentare au confirmat-o reprezentanții partidelor de guvernămînt – liberal-democratul Valeriu Streleț și democratul Dumitru Diacov, care în cadrul unei emisiuni nu au exclus faptul că, după alegerile locale, premierul Chiril Gaburici va fi demis, iar partidele de guvernămînt planifică să formeze o majoritate parlamentară stabilă. Dacă nu vor reuși să se înțeleagă, atunci ne așteaptă alegeri parlamentare anticipate, în care forțele pro-rusești au șanse majore de a obține majoritatea.