Harunjen: Raportul auditorilor de la „Kroll” nu constituie probă pentru anchetă, dar informaţia din el va fi verificată

Foto: ipn.md

Şeful Procuraturii Anticorupţie, Eduard Harunjen, a explicat pentru NOI.md de ce rezultatele activităţii auditorilor internaţionali de la Compania „Kroll” nu pot fi acceptate drept bază de probe în investigarea deturnării frauduloase a mijloacelor din trei bănci comerciale ale Moldovei. Totodată, procurorul a menţionat utilitatea raportului „Kroll” şi s-a arătat convins că după verificarea corespunzătoare informaţia expusă în acesta va ajuta ancheta.

În contractul încheiat între Banca Naţională a Moldovei şi „Kroll” se stipulează că traducerea raportului auditorilor internaţionali poate fi efectuată doar cu consimţămîntul Companiei „Kroll”. Şi în momentul de faţă președintele Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, soluţionează problema privind obţinerea permisiunii în cauză.

Însă chiar şi atunci cînd va fi efectuată traducerea oficială, informaţia din raportul specialiştilor de la „Kroll” nu va fi recunoscută drept dovadă admisibilă de către organele de urmărire oficiale. Deoarece, după cum susţine Harunjen, raportul „Kroll” nu corespunde cerinţelor faţă de probele admise în procesul penal, stipulate în articolul 93 al CPP al RM („Probele” – nota NOI.md). „Acest raport este proprietatea Băncii Naţionale şi a fost, de fapt, cumpărat de ea de la Compania Internaţională de Audit „Kroll”. Contractul pentru realizarea auditului include o sumedenie de clauze, inclusiv de natura celor care exclud posibilitatea utilizării raportului „Kroll” în calitate de probă în procesul penal”, şi-a explicat opinia Harunjen.

Legea însă nu interzice folosirea informaţiei expuse de specialiştii de la „Kroll” drept bază pentru complexul măsurilor de anchetă şi, în opinia lui Eduard Harunjen, acest lucru va fi realizat în viitorul apropiat. „Nici eu, nici alţi angajaţi ai Procuraturii Moldovei nu neagă importanţa şi utilitatea raportului auditorilor de la Compania „Kroll”. Da, aceste date nu pot fi anexate în calitate de probe la dosarul privind scoaterea mijloacelor din băncile comerciale ale Moldovei. Dar în calitate de sursă de informaţii, care după verificarea corespunzătoare ar putea fi puse la temelia bazei de probe pentru anchetă, datele raportate de „Kroll” vor fi utilizate de organele de drept ale Republicii Moldova”, a specificat Eduard Harunjen.

Mai mult, şeful Procuraturii Anticorupţie a comunicat că anume Procuratura Generală a fost iniţiatorul examinării raportului „Kroll” în cadrul anchetei. „Aflînd că Banca Naţională a Moldovei şi conducerea ţării intenţionează să atragă auditorii internaţionali, Procuratura a avut grijă ca în lista sarcinilor puse în faţa auditorilor internaţionali să fie incluse şi chestiunile de care se interesează ancheta”, a precizat procurorul.

De asemenea, Eduard Harunjen a explicat că exclude posibilitatea tăinuirii dovezilor sau probelor importante de către persoanele interesate din rîndul reprezentanţilor puterii, care deja s-au familiarizat cu raportul „Kroll”: „În cele trei bănci figurante în anchetă deja de cinci luni este introdusă administrarea externă a Băncii Naţionale. Şi iată că, îndată ce aceasta a fost introdusă, organele de anchetă au confiscat toate suporturile de informaţii. Ei deja nu mai au ce ascunde”.