„Cazul Filincova”: confruntarea dintre clanuri în sistemul judecătoresc a ajuns la un nou nivel

Foto: focus.ua

Victor Surugiu

La sfîrșitul lunii decembrie a anului trecut, NOI.md a informat despre un caz fără precedent: la Centrul Național Anticorupție (CNA) a parvenit un demers pe numele vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova. În sistemul judiciar s-a aprins un scandal de proporții: despre faptul că președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a inițiat o anchetă penală pe numele magistratului de rang înalt majoritatea colegilor lui au aflat din presă.

Joia trecută, Parlamentul a aprobat demisia Svetlanei Filincova, care a fost eliberată din funcțiile de răspundere, însă deocamdată continuă să activeze în calitate de judecător. Precum s-a dovedit, organele anticorupție au un șir de pretenții față de slujitoarea lui Themis. Totodată, unii experți consideră că Filincova, care a condus Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, a fost sacrificată în cadrul luptei elitelor moldovenești pentru controlul asupra sistemului judiciar.

Ce se ascunde după fațada judecătoriilor

Principala forță motrice a justiției moldovenești sînt clanurile elitei, rețeaua de contacte personale, care cuprinde toate mecanismele de drept. Acestea se ascund după fațada judecătoriilor și altor instituții formale de drept. Clanurile înlocuiesc sistemul judecătoresc funcțional cu „principiul înțelegerilor” și corupției.

Potrivit unor surse demne de încredere, astăzi, în sistemul judiciar există cîteva clanuri de bază, lupta dintre care s-a întețit simțitor în ultimul timp. Experții noștri vorbesc despre o mare influență a președintelui Nicolae Timofti, care este exponentul sistemului judiciar și a păstrat multe pîrghii de conducere și de influență asupra judecătorilor.

Președintele CSJ, Mihai Poalelungi, este asociat cu cel puțin două clanuri ce se intersectează, ce reprezintă uneori interese politice și economice controversate. Șeful instanței superioare deseori apare drept intermediar în aceste litigii, însă, de regulă, rolul lui nu este unul decisiv: el nu a fost fondatorul acestui „sistem” și nu el l-a creat.

„Opinia publică devine foarte rar martor al luptei dintre clanuri: în sistemul judecătoresc nu se obișnuiește să se spele rufele murdare în public, menționează unul dintre experții noștri. Această regulă nescrisă este susținută prin rețineri reciproce, prin inițierea în aceleași secrete și materiale compromițătoare, care sînt folosite pentru a exercita presiuni asupra judecătorilor și care îi unește pe cei ce au sarcini comune.

Unele grupuri judiciare poartă un caracter mai unit și mai organizat, altele – mai puțin. Pentru sistemul judiciar național sînt caracteristice legăturile pe orizontală și pe verticală, care sînt destul de stabile și se bazează pe relații de serviciu, pe relații personale, precum și pe interese economice comune și patroni politici comuni”.

Calea de succes spre o funcție-cheie

Svetlana Filincova, care împlinește anul acesta 55 de ani, și-a făcut cariera ferm și rapid. După absolvirea facultății de drept a Universității de Stat a Moldovei, timp de 13 ani ea a practicat avocatura, soțul ei fiind, de asemenea, avocat. În funcția de judecător, Filincova activează din 1996, iar din 2007 – la Curtea Supremă de Justiție.

În urmă cu doi ani și jumătate, Parlamentul a votat pentru numirea Svetlanei Fililncova la postul de vicepreședinte al CSJ, de președinte al Colegiului civil, comercial și contencios administrativ. Această funcție este una dintre funcțiile-cheie în sistemul judecătoresc. Anterior, ea a făcut parte din colegiul pentru selecţia și cariera judecătorilor, iar pînă atunci a condus colegiul de calificare al Consiliului Superior al Magistraturii.

Este semnificativ faptul că, în cariera sa de judecător, Filincova a demonstrat întotdeauna un nivel înalt de pregătire, admițînd un minim de erori și demonstrînd permanent indicatori înalți în cadrul evaluărilor profesionale. În anul 2010, i s-a acordat ceea mai înaltă clasă de calificare a judecătorilor. În noiembrie 2013, șeful statului a decorat-o cu ordinul „Gloria Muncii”.

Experţii confirmă: manipulări au fost

Amintim că în demersul său preşedintele CSM, Victor Micu, a informat CNA despre implicarea judecătoarei Filincova în manipulările cu distribuirea dosarelor. Potrivit informaţiei deţinute de el şi confirmate de expertiza Centrului de telecomunicaţii speciale, cu ajutorul personalului CSJ, ea introducea modificări în programul de distribuire a dosarelor.

În rezultat, cel puţin 22 de litigii, în majoritatea cărora figurau zeci de milioane de dolari, i-au fost repartizate ei pentru examinare. În calitate de una dintre părţi în aceste cazuri erau implicate inspectorate fiscale, organe vamale, Primăria Chişinăului şi alte instituţii publice. În cazul în care nu obţin cîştig de cauză, acestea nu au dreptul să apeleze la Curtea de la Strasbourg, fapt ce creează condiţii ideale pentru muşamalizarea escrocheriilor de tot felul.

Bănuind că vicepreşedintele CSJ urmăreşte interese personale, Victor Micu a apelat la ofiţerii anticorupţie. Însă unii colegi de la CSM nu i-au înţeles gestul, supunînd această decizie unei critici dure: în pofida tradiţiei, conducătorul principalului organ al sistemului judiciar nu şi-a coordonat decizia în cadrul CSM, iar majoritatea magistraţilor au aflat despre aceasta din presă.

Membrii CSM sînt împotriva discuţiilor publice

Unul dintre membrii CSM, Dumitru Visternicean, a insistat asupra examinării acestei chestiuni în cadrul şedinţei Consiliului. De asemenea, el a propus şi sesizarea inspecţiei judiciare, pentru a demara o anchetă internă şi a stabili cum acest fapt s-a putut produce în instanţa judecătorească superioară din ţară. Însă iniţiativa lui a fost respinsă: Victor Micu, cu sprijinul unor colegi, a decis că ancheta iniţiată de organele de drept este suficientă.

În cadrul discuţiilor publice a acestui incident scandalos, unii membri ai CSM au avut un comportament nervos, exprimîndu-şi clar dezacordul faţă de acţiunile preşedintelui şi ale anturajului său. Astfel, profesorul Gheorghe Avornic şi-a chemat colegii de trei ori să discute această problemă delicată cu uşile închise, fără presă. Tot el s-a grăbit să încheie mai repede discuţiile publice pe marginea „cazului Filincova”.

La sfîrşitul lunii martie a devenit cunoscut faptul că Procuratura Anticorupţie a demarat procedura privind escrocheriile privind repartizarea dosarelor. Totodată, Svetlana Filincova a devenit figurantă a încă unui scandal de corupţie. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a înaintat învinuirea de încălcare a regimului juridic de declarare a veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2013.

Recent, la Procuratura Generală au parvenit informaţii potrivit cărora judecătoarea nu şi-a declarat veniturile obţinute în urma activităţii de profesor, în valoare de 13 mii de lei, şi peste 350 de mii de lei venituri ale soţului. Totodată, potrivit Comisiei, în declaraţie lipsesc: anexa la casa de locuit cu suprafaţa de 36,2 metri pătraţi, o remorcă, două maşini ale soţului, 6 conturi bancare şi 210 de acţiuni ale unei companii.

Particularităţile sistemului naţional de clan

„E puţin probabil că demisia Svetlanei Filincova va schimba ceva, în afară de redistribuirea sferelor de influenţă, consideră interlocutorul nostru. Cel mai probabil, nu va exista un proces obiectiv, independent şi echitabil, iar consecinţele pentru ea se vor limita doar la demisia din funcţia de vicepreşedinte, scop urmărit de iniţiatorii scandalului, care au făcut publice materiale compromiţătore. Drept „ţapi ispăşitori” ar putea deveni unii angajaţi ai CSJ care figurează în dosarul penal privind manipulările cu dosarele.

Distribuirea selectivă a dosarelor este practicată pe larg în instanţele judecătoreşti şi, pe parcursul multor ani, aceasta a fost una dintre cele mai frecvente încălcări. Însă chiar şi după introducerea sistemului automatizat, persoanele interesate găsesc posibilitatea de a influenţa acest proces.

Dacă e să fim obiectivi, atunci fiecare al doilea preşedinte al instanţei judecătoreşti ar putea fi învinuit de comiterea încălcărilor similare. Selectivitatea şi nervozitatea unor membri ai CSJ evidenţiază o dată în plus particularitatea mecanismului judecătoresc naţional. Acesta este o consecinţă a divergenţelor economice şi politice, care periodic se manifestă în condiţiile unui sistem neformal de clan.

Toţi actorii-cheie, atît de pe Olimpul juridic, cît şi de pe cel politic, sînt interesaţi în păstrarea statu-quoului. Deşi regulat promovează diferite idei, prezentîndu-se în calitate de reformatori de sistem. Într-un sistem cu un drept atît de neprotejat la proprietatea privată este important nu atît faptul deţinerii patrimoniului, cît posibilitatea de a controla neformal redistribuirea proprietăţii.

Instituţiile europene şi alţi parteneri de dezvoltare nu controlează aceste procese. Totodată, este puţin probabil că ele au fost informate, măcar superficial, despre existenţa lor. În multe cazuri, actuala campanie anticorupţie constituie doar o acoperire pentru persoanele interesate pentru a schimba raportul de forţe în favoarea lor”.