Ce vrea NATO în realitate?

Foto: ruvr.ru

Zilele acestea, mass-media europene comentează declaraţiile cancelarului Germaniei, Angela Merkel, făcute în cadrul vizitei pe care a efectuat-o pe 18 august la Riga.

În timpul întîlnirii cu prim-ministrul leton, Laimdota Strajuma, Angela Merkel a asigurat-o pe interlocutoarea sa de faptul că Germania va acorda ajutorul necesar Letoniei în legătură cu ameninţările legate de criza ucraineană.

Nu putem să nu menţionăm limbajul oarecum „militarizat”, nespecific Angelei Merke, al declaraţiilor făcute în timpul întîlnirii cu premierul leton. Printre altele, Angela Merkel a declarat că este momentul ca „partenerii să înţeleagă clar” că Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede dreptul la apărare colectivă, nu există doar pe hîrtie, el va fi transpus în acţiuni reale. Ea a declarat că prezenţa permanentă a trupelor NATO în ţările baltice este inoportună.

Tonul destul de dur al declaraţiilor Angelei Merkel nu pare surprinzător pe fondul acuzaţiilor tot mai dese făcute de NATO la adresa Rusiei cu privire la intenţiile agresive ale Rusiei. Un exemplu în acest sens îl constituie un articol semnat de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi comandantul forţelor aliate în Europa, generalul Phillip Breedlove, publicat de The Wall Street Journal, „A NATO for a Dangerous World”, în care ei au vorbit despre „agresiunea Rusiei, care a demonstrat clar că avem nevoie de o alianţă mai pregătită, mai rapidă şi mai flexibilă”. Şi apoi, urmează: „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o provocare la adresa întregii lumi”, „Pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, o ţară europeană a anexat cu forţa o parte a unei alte ţări”, „Rusia recurge la tehnici hibride de război-exerciţii neaşteptate, subunităţi secrete, contrabandă cu rachete”.

O mulţime de acuzaţii, dovezile lipsind. Concluzia este următoarea: „Trebuie să fim siguri că Alianţa poate să apere aproape un miliard de cetăţeni ai noştri. Este obiectivul nr.1 la summitul care va avea loc în Wales”.

Ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, a declarat recent că Alianţa înţelege perfect că Rusia nu prezintă nici un fel de ameninţare la adresa NATO. În realitate, în prezent se realizează obiective care au ca scop să demonstreze necesitatea Alianţei şi creşterea cheltuielilor militare, a spus el. Gruşko este convins că, mai devreme sau mai tîrziu, NATO va fi silit să recunoască inutilitatea consolidării, motivul fiind agresiunea Rusiei.

Viktor Litovkin, şeful redacţiei de ştiri militare de la agenţia ITAR-TASS, a declarat: „Eu cred că relaţiile se vor ameliora după un timp şi NATO va fi nevoită să se întoarcă cu faţa la Rusia. Există Afganistanul, trupele nu au fost retrase deocamdată din această ţară, există lupta împotriva piraţilor, probleme legate de armele chimice. Există multe probleme pe care NATO nu le poate rezolva fără ţara noastră”.