Cine şi cum invadează viaţa privată a cetăţenilor moldoveni

Foto: mobilissimo.ro

Victor Surugiu

În Moldova a fost constatată o creştere bruscă a numărului de încălcări ale drepturilor omului la protecţia datelor personale şi a vieţii private. Mai exact, oamenii au început să-şi cunoască mai bine drepturile şi să insiste mai des asupra respectării acestora. Dacă acum cinci ani, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a desfăşurat doar 8 controale, atunci pe parcursul ultimului an, numărul acestora a depăşit 150.

Majoritatea plîngerilor ţin de extragerea nejustificată a informaţiei din registrele de stat şi de abuzurile la colectarea datelor cu caracter personal. Deseori, cetăţenii sunt nemulţumiţi de sistemele de evidenţă în structurile puterii şi ale companiilor private, de instalarea camerelor de supraveghere video în anumite locuri, de colectarea datelor cu caracter personal în cadrul studiilor de marketing.

Instituţiile europene insistă ca datele cu caracter personal din Moldova să fie procesate în strictă conformitate cu practica internaţională. Un şir de reguli noi în acest domeniu se conţin în strategia naţională de profil, prevăzută pentru următorii 5 ani, precum şi în planul de acţiuni pentru implementarea acesteia. Unele ajustări sunt legate de şi de aderarea Moldovei la Convenţia pentru drepturile omului la procesarea automatizată a datelor personale.

Cu ajutorul Centrului Naţionale pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, portalul NOI.md a aflat cine şi în ce mod invadează viaţa privată a cetăţenilor. Ne-am interesat de cazurile reale din practica instituţiei, cînd contravenientul devine figurant al unui dosar civil sau vinovăţia lui este demonstrată prin alte metode.

Se pare că cel mai scandalos a devenit cazul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, de la care Centrul Naţional Anticorupţie a solicitat date cu caracter personal despre trimiterile poştale internaţionale efectuate în perioada 2012-2013. Totodată, Centrul era interesat de aşa informaţii detaliate ca: numele, prenumele, codul IDNP al adresatului, adresa, greutatea, tipul trimiterii, conţinutul, costul declarat, informaţia despre procedurile vamale şi taxele achitate.

În opinia controlorilor de la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, este vorba de solicitarea unui volum prea mare de date personalizate, ce încalcă dreptul omului la respectarea vieţii private şi de familie, taina corespondenţei. Pentru a evita amestecul nejustificat în viaţa privată, accesul la acest tip de informaţie este posibil doar în baza unui ordin judecătoresc. Altfel, consideră specialiştii, aproape toţi clienţii întreprinderii „Poşta Moldovei” devin suspecţi în săvîrşirea unor crime grave. În consecinţă, CNA şi altor structuri de drept li s-a refuzat prezentarea “la pachet” a datelor cu caracter personal.

Pe parcursul ultimelor luni, şi acţiunile executorilor judiciari au devenit obiectul plîngerilor. Astfel, unul dintre aceştia a utilizat ilegal informaţia din Registrul imobiliar. Documentul obţinut a fost prezentat de o altă persoană în cadrul examinării unui dosar civil. Executorul nu doar şi-a depăşit atribuţiile, dar şi a înşelat controlorii, comunicîndu-le o informaţie eronată despre procesarea datelor cu caracter personal.

Agenţia de detectivi a ajuns în vizorul controlorilor din cauza colectării datelor de la cetăţeni fără acordul lor. Cînd certificatul obţinut în acest mod a ajuns în sala de judecată, cazul a fost preluat spre examinare de către Centrul Naţionale pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Pe numele detectivilor particulari a fost iniţiată o procedură administrativă.

Inspectorul de la Inspecţia Muncii a fost pedepsit pentru corespondenţa cu un cetăţean care i-a expediat o plîngere de pe adresa lui electronică personală. Mai mult, din greşeală, inspectorul a ataşat la mesaj şi răspunsurile personalizate făcute altor 149 de cetăţeni, care s-au adresat anterior la inspecţie cu aceeaşi problemă. Aceste documente ce conţin date personale detaliate ale reclamanţilor erau păstrate ilegal de către inspector, sub forma unui sistem de evidenţă în calculatorul lui personal.

Şi angajaţii primăriei, de asemenea, au fost prinşi operînd neglijent cu informaţia confidenţială. Unul dintre aceştia, şeful direcţiei privatizare a fondului locativ, a fost pedepsit pentru oferirea accesului pentru jurnalişti la dosarul privind privatizarea locuinţelor. Aceste date au fost utilizate în cadrul unei emisiuni televizate fără acordul cetăţenilor.

Drept ilegală a fost calificată şi transmiterea informaţiei despre clienţi între două companii comerciale. Astfel, o companie a instalat un sistem de control electronic la intrarea în sediu, iar ulterior a transmis informaţia despre client altei companii, ce se ocupă de deservirea acestui sistem. Aceste acţiuni au fost calificate drept divulgare ilegală a datelor cu caracter personal.

Un poliţist a devenit figurantul într-un dosar privind încălcarea condiţiilor de utilizare a datelor cu caracter personal. Angajatul Departamentului poliţie din cadrul MAI a extras datele personale din registrul de stat al populaţiei. El şi-a motivat acţiunea prin necesitatea identificării unei persoane, ce figura în materialele operative, însă în cadrul verificării el nu a putut confirma această versiune.

Şi lucrătorii medicali încalcă periodic confidenţialitatea. Într-un caz, medicul de familie a informat persoane necunoscute prin telefon despre starea pacientului său, inclusiv dacă acesta se află la evidenţa narcologică şi psihiatrică. Persoana care a sunat s-a prezentat drept angajat al unui departament administrativ militar, însă medicul nu putea fi sigur de informaţia prezentată. Drept rezultat – încălcarea condiţiilor de utilizare a datelor cu caracter personal.

Un şir de episoade suspecte, ce ţin de accesul la datele personale, au fost înregistrate din partea angajaţilor Serviciului de Informaţie şi Securitate al Moldovei. O parte din aceste cazuri se mai află la examinare în instanţele de judecată. Într-un dosar, reprezentantul SIS a sustras nesancţionat date din sistemul informaţional privind trecerea frontierei de stat, gestionat de către Poliţa de Frontieră. Acestea confirmă data şi locul trecerii frontiere de stat a RM, într-un anumit interval de timp.

Ulterior, angajatul de la SIS a divulgat această informaţie unei alte persoane, cu care a dorit, potrivit explicaţiilor lui, cităm: „să stabilească relaţii de încredere”. Procuratura militară a stabilit în acţiunile angajatului SIS un şir de încălcări, însă a refuzat să iniţieze urmărirea penală, invocînd „gradul insuficient al prejudiciului cauzat de această încălcare”. Este remarcabil faptul că informaţi din sistemul de evidenţă al Poliţiei de frontieră a ajuns, în final, la alte persoane şi a fost utilizată în scop de şantaj.