Nepăsare criminală: fondul genetic al naţiunii se află în pericol

Foto: noi.md

Olga MOCANU

În Moldova au fost reluate discuţiile despre faptul că piaţa locală trebuie asigurată cu produse calitative din carne şi lapte autohtone. Pentru aceasta trebuie soluţionată o problemă dureroasă – animalele de casă au nevoie de hrană sănătoasă. Însă aceasta se produce în ţara noastră în cantităţi mici, în pofida resurselor semnificative existente, iar restul se importă. Deseori la noi nu ajung produse de calitate. Pentru fabricarea furajelor fermierii noştri nu ezită să procure produse modificate genetic, deseori fără a şti despre aceasta. În special, şrotul din soie şi porumb.

Chiar luna trecută, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite a organizat Consultări tehnice privind cantitatea mică admis a produselor agricole modificate genetc în comerţul cu alimente şi furaje.

La consultări au participat 193 de ţări, inclusiv Moldova. A fost menţionat că, anul trecut, Turcia a exportat porumb şi soie, unul dintre importatorii cărora este Moldova. Ponderea organismelor modificate genetic (OMG) în volumul total al exportului porumbului din Turcia constituie 5%, iar în soie – 100%. Aceasta înseamnă că în Moldova se aduce soie din Turcia cu conţinutul de 100% de OMG. Însă în ţara noastră este interzis importul produselor ce conţin OMG.

Ministerul Agriculturii afirmă că acum pe piaţa moldovenească producţia modificată genetic pentru fabricarea nutreţurilor pentru animale nu se importă şi nu se cultivă. La începutul anilor 2000, a fost adoptată Legea privind securitatea bilogică, potrivit căreia, pe teritoriul republicii nu pot fi cultivate şi importate culturile modificate genetic. Serviciul Vamal şi Inspectoratul General de Supraveghere şi Control Semincer monitorizează strict importul acestora şi respectarea normelor fitosanitare.

Potrivit reprezentantului Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimenare, Valeriu Enciu, ultima dată, aproximativ jumătate de ani în urmă, producătorii au încercat să aducă pe piaţa Moldova şrot din soie genetic modificată. Însă ei nu au obţinut o autorizaţie oficială. Este vorba anume de componente pentru furaje, dar nu despre importul produselor alimentare.

Totodată, reprezentantul unei asociaţii agricole din Moldova afirmă că la noi, totuşi, ajung componente ce conţin OMG pentru producţia furajelor, inclusiv şi ilegal.

“Unul dintre aspectele negative ale OMG – piaţa ilegală de comercializare a tehnologiilor de modificare genetică şi a produselor fără a fi verificate. OMG neînregistrate ajung liber pe piaţa noastră. Iar cite OMG în general există, nimeni nu ştie”.

Totodată, în presă au apărut date că în ţările vecine sînt prezente (se importă şi chiar se cultivă) soia şi porumbul modificate genetic. În special, asemenea cazuri au fost înregistrate în Ucraina. Această ţară este unul dintre cei mai mari exportatori de furaje. Printre cumpărătorii principali a acestor produse sînt Georgia şi Moldova.

Cu alte cuvinte, este înaltă probabilitatea că în Moldova este importată producţie MG pentru hrana animalelor. Cantitatea acestora nu se face publică, dar se poate presupune că nu e mică, potrivit datelor indirecte.

În prezent, 30 de ţări cultivă produse MG pe o suprafaţă de 175 mil. ha, ce constituie peste 11% din suprafeţele însămînţate din lume. Plantele modificate genetic sînt răspîndite în special, în SUA, Brazilia, Argentina, Canada, India, China. Pe piaţă sînt admise 27 de culturi modificate genetic, printre principalele fiind: soia, porumbul, bumbacul, rapiţa, sfecla de zahăr, cartoful.

Cine verifică şi cum acţionează?

Legea privind securitatea biologică interzice cultivarea şi importul culturilor modificate genetic în Moldova. Potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 1153 din 25.09.2003, Comisia Naţională pentru Securitatea Biologic (creată pe lîngă Ministerul Agriculturii) este obligată să informeze societatea despre achiziţiile OMG timp de 10 zile din momentul obţinerii autorizaţiei şi să publice informaţiei pe site-ul său.

Însă din momentul creării comisiei a fost doar un anunţ public privind importul şrotului din soie. Acum, pe site-ul oficial www.biosafety.md comunicatele de presă apar o dată în cîteva luni. Înseamnă oare aceasta că problema cu importul produselor modificate genetic este soluţoinată?

Recent, în Moldova a fost creată Agenţia Naţională pentru Securitatea Produselor Alimentare. Însă aceasta, deocamdată, nu funcţionează la randamentul deplin. Nimeni nu verifică detaliat producţia. Experţii afirmă că în Moldova controlul loturilor de producţie agricolă se rezumă doar la verificarea documentaţiei.

Surse din cadrul Laboratorului experimental de control al calităţii prosucţiei alimentare şi agricole de pe lîngă Institutul Naţional de Metrologie şi Standardizare afirmă că nici ei şi nici altcineva din Moldova nu verifică produsele alimentare la prezenţa OMG, din cauza lipsei documentaţiei tehnice privind definirea OMG, Institutul Ştiinţifico - Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, de asemenea, nu se ocupă de această problemă.

Potrivit şefului Asociaţiei Ecologice Internaţionale Eco-TIRAS, Ila Trombiţchi, „verificarea securităţii unul organism modificat genetic costă circa un milion de euro”. No comment...

Deci, probabilitatea că animalele din Moldova sînt hrănite cu produse modificate genetic, există. Mai mult, există probabilitatea că şi consumatorii moldoveni procură produse alimentare ce conţin OMG, fără a bănui măcar acest lucru. Iar aceasta ar putea dăuna sever sănătăţii umane.

În 2012, a fost publicat un articol în revista „Food and Safety Toxicology”, în care un grup de asvanţi din Italia şi Franţa au relatat despre rezultatele unui studiu îndelungat a porumbului modificat genetic. Trei grupe de rozătoare au fost hrănite cu diferite furaje: primul grup - cu porumb modificat genetic, al doilea –cu porumb modificat, prelucrat cu erbicidul Roundup (cel mai răspîndit în lume), iar cel de-al treilea – cu porumb obişnuit, prelucrat cu erbicid.

Şobolanii din primele două grupe mureau mai des decît cei din al treilea grup. Totodată, în grupul hrănit cu OMD, animalele dezvoltau tumori gigantice. Acest studiu a generat un imens scandal în Uniunea Europeană, deoarece cu un an înainte, Comisia Europeană autorizase importul porumbului MG din SUA pentru furaje, ca fiind unul inofensiv.

Porumbul cu pricina, precizăm, nu a fost utilizat pentru oameni, cu acesta erau hrănite animalele. Pînă la apariţia acestui scandal, au ma fost şi altele legate de soia MG, care la fel era utilizată pentru furaje şi în urma căreia, potrivit studiului savanţilor ruşi, rozătoarele încetau să se mai înmulţească în generaţia a treia.

Moldova se aliniază la standardele europene, UE se apără tot mai puţin

Experţii spun că legislaţia europeană în domeniul culturilor modificate genetic, folosite la producerea furajelor pentru animale, este cu mult mai permisivă. Respectiv şi în Moldova. O perioadă îndelungată, Uniunea Euopeană a avut o atitudine precaută faţă de OMG.

Explicaţia a fost simplă: fabricarea produselor alimentare în UE este excesivă şi fermierii chiar primesc subvenţii speciale, care îi stimulează să semene mai puţin şi să crească mai puţine animale. Implementarea unor tehologii mai ieftine de de modificare genetică nu este necesară, deoarece statele sînt capabile să se asigure cu hrană.

Însă în martie 2011, UE a aprobat propunerea de a permite un conţinut scăzut de OMG în importul materiei prime agrare, din care este produs furajul pentru animale (pînă la 1%). Industria furajelor din UE depinde în proporţie de 80% de import, principalii furnizori fiind: Argentina, SUA şi Brazilia, care utilizează pe larg culturile modificate genetic, urmele cărora nu pot fi eliminate definitiv.

Pe 3 ianuarie 2012, Comisia Europeană a mai adoptat odecizie, ce permite importul pe teritoriul UE a trei tipuri de porumb modificat genetic timp de 10 ani şi utilizarea lui în fabricarea produselor alimentare. Cu condiţia ca produsele din acest porumb vor fi supuse unui marcaj strict pe teritoriul UE.

Atăzi, creşterea culturilor agricole genetic modificate în toată lumea conduce la dificulăţi în domeniul comerţului internaţional. Aceste fapt este menţionat în noul raport al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).

26 de ţări au comunicat FAO că au fost nevoite să aplice măsuri de interdicţie a importului pe teritoriul său a unor produse, după ce au fost depistate urme de OMG. Produsele ce conţin OMG au fost livrate, în special din SUA, Canada şi China. După depistarea OMG mai multe loturi au fost distruse sau returnate în ţara exportatoare. Cele mai multe cazuri de acest fel au fost legate de loturile de in, orez, porumb şi papaia.
Experţii au menţionat că astăzi încă nu există norme internaţionale ce ar stabili şi ar aprecia nivelul conţinutului de OMG. Interpretarea acestei noţiuni variază de la o ţară la alta. În multe state sînt interzise produsele alimentare şi furajele cu orice nivel de prezenţă a OMG.

37 din cele 75 de ţări, chestionatei de FAO au răspuns că practic nu au posibilitatea de depistare a OMG, deoarece nu dispun de laboratoare necesare, personal tehnic şi utilaje speciale.

La moment, 17 ţări din lume nu efectuzează controlul securităţii produselor alimentare şsau furajelor. Acestea nu dispun nici de cadrul legal privind culturile modificate genetic. 55 de ţări promovează o politică de intoleranţă absolută faţă de culturile modificate genetic, printre care se află şi ţara noastră.

Furajele sărace trebuie îmbogăţite

În anii 90, în fiecare raion al Moldovei activa o întreprindere de producere a furajelor. Atunci au fost implementate parţial programe ce prevedeau în mod obligatoriu utilizarea concentratelor în furaje. Însă acum situaţia cu furajele nu este una tocmai roză, mai ales în gospodăriile casnice. Cel mai des concentratele sînt folosite în formă pură (cereale) sau mixuri simple de cereale, fără îmbogăţirea lor cu proteine, minerale şi vitamine.

La fabricile de păsări şi ferme sînt utilizate furaje, ce conţin elemente nutritive echilibrate. Acolo în raţionul animalelor este introdus şrotul din soie şi floarea soarelui, făină din peşte etc., care sînt importate. Experţii spun că, în Moldova, dintre furajele concentrate se folosesc porumbul, orzul, grîul, ovătul, dar şi mazărea şi soia. După prelucrarea seminţelor de floarea soarelui se pot obţine şroturi, însă fermierii nu se ocupă de aceasta din cauza costului înalt al producerii.

Din păcate, cîteva întreprinderi mari din Moldova, care produc şrot din produse autohtone în cantităţi industriale, exportă toată producţia. Se primeşte că europenii îşi hrănesc animalele cu furaje ecologic pure din Moldova, iar Moldova importă ceea ce nu poate verifica.

În ţara noastră, pînă în prezent, printre furaje predomină porumbul, grăul, orzul, adică acele cereale care sînt mai sărace în proteine decît soia, mazărea şi şrotul din floarea soarelui. Iar un furaj calitativ trebuie să conţine cel puţin 25% de surse de proteină şi fermierii sînt nevoiţi să importe şrotul din soie.

Pentru a şti dacă nutreţul nu este periculos, este nevoie de un centru de verificare a furajelor locale şi a adaosurilor importate şi de o reţea dezvoltată de laboratoare, despre care s-a vorbit cîţiva ani în urmă, dar nu au mai fost create. Este nevoie de cel puţin cinci asemenea laboratoare, cîte unul în fiecare raion. Conform unor date, costul unui laborator poate ajunge pînă la 2,5 mil. de lei, alţi experţi consideră că asemenea laboratoare trebuie dezvoltate în baza celor existente deja, fapt ce va reduce din cheltuieli.

Nota Noi.md

Nutreţul combinat este un amestec omogen complex din diverse furaje şi adaosuri, fabricat în baza unor reţete speciale, ce asigură o alimentaţie echilibrată a animalelor.

Principala materie primă pentru fabricarea nutreţurilor sînt culturile cerealiere şi boboase (sau amestecul lor natural), cele mai importante dintre care sînt: grăul, orzul, porumbul, decara, soia etc.

De asemenea, оn calitate de produse de bază deseori sоnt utilizate diverse deşeuri din cereale. Оn afara bazei din cereale, оn nutreţuri mai pot intra iarbă, şroturi, concentrate, borhot, melasă, deşeurile de la procesarea peştelui, de la combinatele de carne, produse de mare şi lactate, drojdii furajere, premixuri, aminoacizi, supercontrate, vitamine şi minerale.