Expert: Moldova riscă să se confrunte cu fenomenul euromaidanului

Foto: ungu.org

„Atît timp cît Uniunea Europeană nu va fi partener pentru ţările Europei de Est, ci lector şi stăpîn, Moldova riscă fenomenul euromaidanului ucrainean”, consideră președintele asociaţiei ucrainene „Furnizorii Uniunii Vamale”, Oleg Noghinski.

Potrivit agenţiei „Infotag”, acesta a spus miercuri, în cadrul mesei rotunde „Moldova în Parteneriatul Estic după Vilnius”, că afirmaţiile demnitarilor europeni precum că UE îşi va deschide pe deplin piaţa pentru mărfurile moldoveneşti nu corespunde realităţii.

„Se vor păstra un şir de interdicţii la furnizările anumitor categorii de mărfuri, în care intră mărfuri destul de sensibile pentru exportul moldovenesc ca mere, roşii, struguri, sucuri”, a menţionat Noghinski, care consideră că UE nu deschide piaţa ci oferă preferinţe.

Potrivit lui, principalul scop al demnitarilor europeni este „să colonizeze încă o țară”.

Noghinski consideră că UE impune Moldovei propriile norme şi regulamente tehnice.

„Totodată, UE nu oferă niciun fel de finanţare, în timp ce în privinţa unui şir de noi membri ai UE această procedură durează deja decenii, iar pentru adaptarea bazelor normative s-au cheltuit miliarde de euro”, a spus expertul.

Acesta consideră că pentru ţările Parteneriatului Estic ideală, în special pentru Moldova şi Ucraina, ar fi crearea la sud-vestul fostei Uniuni a unei platforme economice integraţionale comune, care ar satisface interesele Chişinăului şi Kievului, UE şi Rusiei.

La rîndul său, preşedintele Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boţan, este convins că Moldova nu reprezintă interes nici pentru UE, nici pentru Uniunea Vamală.

„Moldova a ales calea integrării europene, ca răspuns la situaţia creată în regiune după două decenii de la destrămarea URSS. CSI nu şi-a justificat crearea şi de aceea, în 2002, în cadrul summitului de la Chişinău a organizaţiilor, ex-preşedintele Vladimir Voronin primul a formulat ideea de creare a unui „bloc economic” între UE şi Rusia. Dar această iniţiativă a rămas fără răspuns şi autorităţile Moldovei au început să progreseze independent întru apropierea cu UE”, a amintit Boţan.

Expertul a subliniat că tot în 2002 UE a început să desfăşoare „politica de vecinătate” în privinţa a şase republici din fosta URSS.

„Chişinăul a fost nevoit să răspundă la aceste acţiuni ale UE. Bruxelles-ul împărţea totul – economia, experienţa în reforme. Deja din 2005 au început a funcţiona planurile individuale de acţiuni UE-Ucraina, UE-Georgia, UE-Moldova, a spus Boţan, convins că UE „nu intenţionează să atragă pe cineva în capcană”.

„În cazul nostru UE propune tuturor participanţilor „o zonă de responsabilitate comună” şi desfăşurarea reformelor, dar acest fapt vine în contradicţie cu interesele Moscovei. Moscova nu doreşte parteneriat, ci consideră că Moldova şi Ucraina trebuie să facă o alegere în favoarea cuiva”, a menţionat expertul.