Privatizarea devine transparentă

Foto: economie.moldova.org

Olga Marcenco

Funcţionarii moldoveni au decis să plece urechea la sfaturile experţilor europeni şi să demonstreze cît de deschişi sînt în procesul de privatizare. În octombrie, şeful delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, în cadrul primei conferinţe de presă susţinute în noua sa funcţie, a declarat că „privatizarea netransparentă ar putea împiedica procesul de aderare a Moldovei la UE şi semnarea acordurilor la Vilnius”.

Atunci era vorba despre concesiunea Aeroportului Internaţional Chişinău şi cedarea „Băncii de Economii”. Autorităţile au fost supuse unei critici dure şi se pare că au decis să nu mai calce pe aceeaşi greblă pe viitor. Săptămîna aceasta a fost organizată, în premieră, prezentarea obiectelor ce vor fi scoase la privatizare în cadrul licitaţiilor din noiembrie-decembrie curent. Şeful Agenţiei Proprietăţii Publice, Valeriu Triboi, a menţionat de cîteva ori cît de deschisă este instituţia pentru potenţialii investitori.

Ce-i drept, înșişi investitorii aproape că nu au fost prezenţi la eveniment, toată informaţia despre întreprinderile scoase la privatizare urmînd să le fie transmisă de către reprezentanţii diferitelor asociaţii, reprezentanţe diplomatice etc.

Preşedintele Comisiei financiar-bancare a Grupării Europene de Interes Economic (EEIG) în Moldova, Annaslav Yakovenko, spune că la etapa actuală nu vede loturi care ar putea să-i intereseze pe întreprinzătorii membri ai comisiei. ”Pe noi ne interesează aşa domenii ca energetica, extinderea bazei de producere şi finanţele. Nu pot să spun că investitorii nu manifestă interes faţă de Moldova. Însă, deocamdată, nu am văzut propuneri atractive. Probabil, la masa rotundă nu s-au adunat oamenii potriviţi, dar poate că şi statul nu a scos la privatizare obiectele potrivite”, a menționat Yakovenko.

Experţii spun că activele de stat nu sînt atît de populare, deoarece majoritatea întreprinderilor oferite au indicatori financiari scăzuţi, iar valoarea investiţiilor ar putea constitui jumătate din preţul întreprinderii la licitaţie. De aceea, deseori, investitorii cumpără întreprinderile ce urmează a fi demolate, punînd accentul nu pe producere, dar pe obiectele cu amplasare favorabilă.

De menţionat că în urma privatizării şi vînzării proprietăţii publice, statul planifică să acumuleze la buget 260 de milioane de lei, ca şi în anul 2012. Însă decalajul dintre indicii planificaţi şi cei reali la capitolul „privatizarea proprietăţii de stat” persistă ani la rînd. Astfel, în anul 2010 veniturile de la vînzarea proprietăţii publice au fost cu o pătrime mai mici decît cele planificate (100 mil. lei din 430 mil. lei), în 2011 – de două ori mai mici (120 mil. din 280 mil. lei), anul trecut – de asemenea, de două ori mai mici (140 mil. din 260 mil. lei). Aceasta în timp ce în anul 2012 au fost scoase obiecte în valoare de 1,3 mld. lei, ceea ce este cu 400 mil. lei mai mult ca de obicei.

Oferta statului

În anul curent Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei a scos la licitaţie obiecte de stat la preţul iniţial total de peste 1,14 mld. lei. Licitaţiile şi concursurile de vînzare a proprietăţii de stat vor avea loc în perioada noiembrie-decembrie 2013. Funcţionarii spun că multe dintre aceste întreprinderi nu mai aduc folos statului, de aceea ele sînt vîndute pentru a atrage investiţii private în producţie, dar şi pentru a suplini bugetul de stat.

Pe 28 noiembrie va avea loc licitaţia “cu strigare” de vînzare a 19 obiecte, inclusiv patru obiecte nefinisate (clubul din s. Mihailovca, r-nul Sîngerei; şcoala din s. Drojdieni, r-nul NIsporeni; centrul comercial din s. Dezdhingea, r-nul Comrat şi blocul administrativ al Institutului de Microbiologie şi Virusologie cu terenul adiacent de 9,0671 ha, mun. Chişinău, bd. Dacia, 59), şapte complexe imobiliare, şase întreprinderi de stat (într-un complex patrimonial unic) şi alte proprietăţi.

Totodată, şeful Agenţiei Proprietăţii Publice, Valeriu Triboi, menţionează că 12 obiecte sînt scoase la vînzare pentru prima dată. De exemplu, este vorba despre ÎS „Mina de piatră din Mileștii Mici”, ce se ocupă cu extragerea materialelor de construcţie; ÎS „Detaşamentul de Pază Paramilitară” – servicii de pată; ÎS „Pita Service” – producerea şi comercializarea producţiei de panificaţie; ÎS „Combinatul de instruire prin cursuri din Bălţi” şi ÎS „Şcoala Auto Comrat” – instruirea şoferilor de automobile; întreprinderea de reparaţie a electrocasnicelor „Rembîttehnica” etc. Preţul de start al proprietăţii statului, scoasă la licitaţia „cu strigare” constituie 99,726 mil. lei.

În aceeaşi zi, la licitaţia „cu reducere” vor fi scoase şase obiecte: construcţii nefinalizate în zonele rurale: clubul din comuna Donici, s. Camencea, r-nul Orhei; clubul cu reţele inginereşti din s. Horodişte, r-nul Călăraşi; ambulatoriul, r-nul Străşeni, s. Codreanca; grădiniţa din s. Cobîlea, r-nul Şoldăneşti; cinematograful din or. Taraclia, str. Cebanov 5 şi clădirea primăriei din s. Şerpeni, r-nul Anenii Noi. Suma planificată în urma vînzărilor este de 2,738 mil. lei. Ţinînd cont de faptul că, potrivit legislaţiei, preţul inițial poate să scadă cu cel mult 50% în cadrul licitaţiei cu reducere, preţul total al obiectelor vîndute ar putea constitui 1,369 mil. lei.

În perioada 16-20 decembrie, la Bursa de Valori a Moldovei va avea loc licitaţia „cu strigare” a acţiunilor din 39 de societăţi pe acţiuni. Totodată, în 17 dintre acestea cota statului depăşeşte 51%. În special, la vînzare sînt scoase pachetele de 100% de acţiuni în SA „Aeroport Handling” – reparaţia tehnicii şi aparatelor de zbor; SA „Aeroport Catering” – activitate de aprovizionare cu producţie alimentară finită; SA „Armo-Beton” – producţia articolelor din beton armat; SA „Complecons” – construcţia capitală a clădirilor, a terenurilor pentru construcţie; SA „Comerţ-Petrol” – comerţul cu ridicata a carburanţilor solizi şi lichizi.

De asemenea, au fost scoase la mezat SA „Farmaco” (94,614% din acţiuni); SA „Floare Carpet” (59,486%), pachetul de acţiuni ale Fabricii de Fermentare a Tutunului din Orhei (95,07%), hotelul „Chișinău” (60,179%); Întreprinderea Mixtă „Jolly Alon” (34,692%); SA „Fabrica de conserve din Glodeni” – producerea conservelor din legume şi fructe (28,836%); SA „EuroCreditBank” (21,019%); SA „Carmez” (0,110%) etc. Valoarea totală a acţiunilor statului la preţul iniţial constituie 413,728 mil. lei.

Totodată, în perioada 1 noiembrie – 12 decembrie (termenul-limită de depunere a cererilor de participare) va avea lor concursul investiţional de privatizare a cinematografelor din Glodeni, Teleneşti şi Leova, care au mai fost expuse anterior la licitaţie, însă nu au fost vîndute. Valoarea totală a acestor obiecte la preţul iniţial constituie 1,325 mil. lei, iar valoarea minimă a investiţiilor – 4,5 mil. lei, care vor trebui efectuate timp de 3 ani.

În acelaşi timp, se va desfăşura concursul comercial pentru privatizare. La acesta vor fi expuse acţiunile din două societăţi pe acţiuni (Institutul de Cercetări Știinţifice „Rif-Acvaaparat” – proiectarea în domeniul construcţiei tehnicii maritime şi a sistemelor informaţionale, şi „Eliri” – cercetări, elaborări şi livrări ale producţiei tehnico-ştiinţifice) şi acţiunile a 23 de întreprinderi de stat, care sînt scoase într-un complex unic patrimonial. Totodată, 17 obiecte sînt scoase la vînzare pentru prima dată: trei avicole, două întreprinderi poligrafice (ÎS „Combinatul Poligrafic din Chişinău” şi ÎS Compania editorial-poligrafică „Tipografia Centrală”), două companii de proiectare (ÎS pentru proiectarea obiectelor acvatice „AcvaProiect” şi „Institutul de stat de proiectare „Iprocom”) etc. Preţul total de la vînzarea lor la concursul comercial va constitui 626,9 mil. lei.

Valeriu Triboi a precizat că potenţialii cumpărători pot obţine mai multe informaţii despre loturile expuse la Agenţia Proprietăţii Publice – de luni pînă vineri, de la 8.00 pînă la 17.00. De asemenea, informaţii pot fi obţinute şi la telefoanele: (022) 238-089, (022) 221-457, (022) 234-589. El a mai amintit că, potrivit Legii cu privire la bugetul de stat pentru anul 2013, în urma privatizării, de la fiecare tranzacţie în trezoreria statului se achită o taxă în valoare de 1% din preţul ei.

Încercarea numărul 2, 3, 4, 5

În cadrul mesei rotunde funcţionarii au atras atenţia asupra unor obiecte ce vor fi scoase la licitaţie repetat. Este vorba despre întreprinderile afiliate „Sanatoriul – Sănătate” cu capital străin – 100%, amplasat în oraşul Sergheevka din Ucraina. Despre ÎS Uzina de bijuterii „Giuvaer”, institutul de cercetări ştiinţifice „Rif-Acvaaparat”, ÎS „Vibropribor” şi ÎS de reparaţie a utilajului energetic „Energoreparaţii”. În afară de aceasta, anul trecut, pentru pachetele de acţiuni ale statului în companiile de succes ca „Farmaco” şi „Floare-Carpet” nu s-au găsit cumpărători.

În această perioadă (de la un an pînă la cinci ani), acţiunile întreprinderilor, în mare parte, s-au ieftinit cu 5-20%. De exemplu, pachetul de acţiuni ale statului la „Farmaco” erau propuse anul trecut la preţul de 125 de lei pentru o unitate, iar în anul curent – deja la 106 lei. Acţiunile “Floare-Carpet” în anul trecut erau vîndute cu 40 de lei per unitate, iar de această dată a fost stabilit preţul de 36 de lei per acţiune. Acţiunile “Armo-Beton” costau anul trecut 45 de lei, iar în anul curent 43 de lei per acţiune.

În prezent, întreprinderea „Vibropribor” este vîndută cu 77,6 mil. lei, deşi în anul 2008 preţul era de 235,5 mil. lei. Uzina de bijuterii “Giuvaer” a început cu preţul de 100 mil. lei, iar acum autorităţile sînt gata să o vîndă şi cu 20 mil. lei. Filiala întreprinderii “Sanatoriul – Sănătate”, care a costat odată 55 mil. lei, acum a ajuns la preţul de 29 mil. lei. Experţii spun că unele dintre aceste întreprinderi într-adevăr degradează din cauza nivelului jos de competitivitate şi, de aceea, se ieftinesc, iar altele – sînt declarate intenţionat de către funcţionari falimentare, pentru a fi transmise ulterior la preţuri derizorii, „în mîini de nădejde”.

Astfel, recent s-a iscat scandalul în jurul întreprinderii "Aroma". Acţionarii susţin că autorităţile falimentează intenţionat fabrica. Este curios faptul că astăzi, guvernul intenţionează să reexamineze proiectul de hotărîre privind privatizarea a încă 13 active ale proprietăţii publice prin concursuri investiţionale. Zilele acestea, vicepremierul, ministrul economiei ,Valeriu Lazăr, a declarat că este vorba despre următoarele întreprinderi de stat: “Moldtelecom”, “Air Moldova”, “Barza Albă”, “Tutun-CTC”, “RED Nord”, “RED Nord-Vest”, “CET Nord”, Barajul de la Costeşti, “Glass Container Company”, Fabrica de sticlă din Chişinău, Fabrica de pîine din Chişinău şi “Aroma”.

„Planificăm să adoptăm o decizie importantă de guvern – lista cu 13 active ale statului, ce vor fi scoase la privatizare, - a declarat Valeriu Lazăr. – Am împărţit această listă în loturi şi vom avea nevoie de opt consultanţi, care, după ce vor fi selectaţi, prin luna februarie, vor elabora planuri individuale pentru ca în luna mai să înceapă procesul de privatizare”.