Guvernul a obligat CC să utilizeze repetat „dreptul de veto”

Foto: inprofunzime.md

Victor SURUGIU

Joi, Curtea Constituţională (CC) a revenit la sesizarea privind transmiterea în concesiune a Aeroportului Internaţional Chişinău. Legalitatea acţiunilor guvernului a fost pusă la îndoială de către un grup de liberali reformatori. Cu zece zile în urmă, CC deja s-a pronunţat asupra acestei chestiuni, sistînd acţiunea hotărîrii guvernului din 30 mai privind condiţiile de transmitere în concesiune a activelor aeroportului din capitală. Acesta a fost primul caz cînd CC şi-a utilizat „dreptul de veto”. Judecătorii invocă posibile consecinţe negative ale tranzacţiei şi prejudicii pentru securitatea economică a statului. În opinia experţilor, examinarea sesizării privind soarta aeroportului din capitală s-ar putea desfăşura după cîteva scenarii.

Decizia privind transmiterea în concesiune a aeroportului, gărilor şi drumurilor a fost adoptată de către guvern cu peste un an în urmă. Drept scop principal al acestei hotărîri a fost invocată modernizarea acestor obiecte şi sporirea nivelului de deservire a pasagerilor. În anexă mai figurau şi Aeroportul Internaţional Bălţi, sectoare ale traseelor naţionale, filialele ÎS „Gările şi staţiile auto”, obiecte imobiliare şi terenuri pe teritoriul capitalei. În legătură cu importanţa pe care o are Aeroportului Internaţional Chişinău în economia naţională, guvernul a adoptat o decizie separată. Se preconiza că aerogara va fi transmisă sectorului privat pînă la sfîrşitul anului curent. Ministerul Economiei intenţiona să stabilească cîştigătorul concursului şi să semneze acordul ce concesionare în primul trimestru.

Potrivit analiştilor, componenta economică nu juca un rol important în adoptarea deciziei privind soarta aeroportului. La nivel oficial, transmiterea în concesiune se explică prin faptul că pentru dezvoltarea aeroportului sînt necesare investiţii de milioane, pe care statul nu şi le poate permite. Pentru pregătirea condiţiilor tehnice a fost contractată o companie internaţională. Se aşteaptă că investitorul va utiliza în proiect cel puţin 230 de milioane de euro, care vor fi folosiți pentru extinderea terminalului, construcţia parcării auto, renovarea pistei de decolare/aterizare, a peronului şi a sistemului de iluminare.

„În pofida tentativelor de a oferi o explicaţie economică, aceasta a fost o decizie pur politică a guvernului”, menţionează unul dintre experţii noştri. – Prin aceasta se explică şi jocurile din culise, care au loc în prezent în jurul aeroportului. Concursul s-a desfăşurat fără respectarea principiului transparenţei şi anunţării condiţiilor clare pentru potenţialii investitori. Este important că la concurs au dorit să participe cîţiva operatori cunoscuţi, ce gestionează marile aeroporturi din Occident. Însă, ulterior, din motive necunoscute, ei toţi au abandonat competiţia, iar cîştigător a devenit compania rusă „Komex”. Care este rolul Curţii Constituţionale în toate aceste manipulări cu proprietatea publică va deveni clar în scurt timp”.

Potrivit unor surse bine informate, în prezent sau loc tentative de negocieri în culoare, pentru a influenţa decizia CC. Doar practica singurului organ constituţional din Moldova a arătat că pe unul şi acelaşi subiect pot fi verdicte diametral opuse. Iar în actuala situaţie, CC are un motiv foarte sigur de a invoca o încălcare a Constituţiei, deoarece prima decizie a guvernului privind aeroportului a fost aprobată cînd cabinetul de miniştri era demis. Pe de o parte, guvernul era funcţional, pe de alta – competenţele lui se limitau la gestionarea treburilor de administrare. Cade sau nu sub incidenţa acestei formulări decizia de transmitere în concesiune a aeroportului – este o chestiune discutabilă.

Experţii nu exclud faptul că examinarea sesizării privind soarta aeroportului ar putea depinde de succesul negocierilor moldo-ruse. De nenumărate ori au fost lansate supoziţii că refuzul concesiunii prin intermediul CC este răspunsul Chişinăului la embargoul la livrarea vinurilor moldoveneşti în F.Rusă. În acest caz, unele cedări din partea Moscovei au putea influenţa poziţia judecătorilor, iar transmiterea aeroportului companiei ruseşti va fi un „gest de prietenie”, ca răspuns. Şi, dimpotrivă, înrăutăţirea relaţiilor comerciale dintre state va conduce la refuzul definitiv al acordului de concesionare. Foarte sugestiv arată schimbul de acţiuni dintre guvern şi Curtea Constituţională. Magistraţii dau de înţeles că guvernul nu i-a dat ascultare CC şi, ignorînd interdicţia anterioară, în luna aceasta a adoptat raportul privind desfăşurarea şi rezultatele concursului închis privind selectarea concesionarului activelor aeroportului. „În aceste condiţii, CC a hotărît să sisteze acţiunea Hotărîrii Guvernului nr. 715 din 12 septembrie 2013, pînă la examinarea chestiunii în fond cu emiterea deciziei. Curtea, de asemenea, a interzis efectuarea oricăror acţiuni privind realizarea celor două decizii de guvern, care au fost sistate”, se arată în comunicatul CC, difuzat joia trecută. Potrivit unor surse, soarta aeroportului va fi decisă în cadrul şedinţei de judecată, preconizată pentru 8 octombrie.

„Prin decizia sa, CC le reaminteşte puterilor legislative şi executive că are dreptul să blocheze orice lege, hotărîre, decret sau chiar acord internaţional, care au semne de ilegalitate, spune expertul nostru. – Clasa politică, din proprie iniţiativă, a oferit curţii aceste competenţe în aprilie curent, votînd pentru ele în termene record, împreună cu pachetul altor iniţiative dubioase. CC a obţinut dreptul de a sista, pînă la soluţionarea chestiunii în fond, acţiunea actelor, constituţionalitatea cărora este atacată.

„Dreptul de veto” se răsfrînge asupra oricărui domeniu, dacă CC va considera necesar să sisteze acţiunile actului sesizat, în scopul evitării unor consecinţe negative iminente şi a prejudiciilor. În multe cazuri, preşedintele CC are dreptul să sisteze acţiunea actului printr-o decizie proprie. În cazul aeroportului, această regulă este aplicată prima dată, dar şi acest fapt le dă preşedintelui, deputaţilor şi miniştrilor motiv să se gîndească cît de judicios au acţionat. Doar CC a obţinut, practic, competenţe nelimitate şi s-a poziţionat, de fapt, deasupra tuturor structurilor puterii”.