Lilia Caraşciuc: Funcţionarul trebuie să fie cel care să demonstreze că veniturile obţinute sînt legale

Foto: europalibera.org

"Funcţionarii publici, procurorii, judecătorii, şi persoanele cu funcţie de demnitate publică, în a căror declaraţii au fost depistate discrepanţe vădite dintre venituri şi proprietăţi, trebuie să fie cei care să demonstreze că veniturile şi proprietăţile obţinute sînt legale", susţine directorul executiv al Transparency International Moldova, Lilia Caraşciuc.

Solicitată de reporterul "Infotag", Lilia Caraşciuc a menţionat că în prezent legislaţia prevede că în cazul unei discrepanţe esenţiale între venituri şi proprietăţi, sarcina de a demonstra că proprietatea este ilegală le revine organelor de drept.

"Vă imaginaţi ca cineva de la Centrul Naţional Anticorupţie să încerce să demonstreze acest lucru? Eu nu am văzut nici dorinţă, dar nici posibilităţi pentru a face acest lucru. Din această cauză TI-Moldova a venit de repetate ori cu propunerea de modificare a legislaţiei, inclusiv a art. 46(3) din Constituţie, care prezumă caracterul licit al dobîndirii oricărei proprietăţi, astfel încît sarcina probei legalităţii provenienţei acestei proprietăţi să fie inversată. Adică, funcţionarul să fie cel care să demonstreze provenienţa proprietăţilor declarate", a spus Lilia Caraşciuc, precizînd că acest lucru îi va responsabiliza pe funcţionari, procurori, judecători şi alte persoane cu funcţie de demnitate publică.

Potrivit sursei citate, pentru a modifica legislaţia în acest sens, este necesar să existe interes din partea Parlamentului.

"Mulţi dintre cei care trebuie să ia această decizie realizează că ei înşişi ar putea avea mari probleme, dacă legislaţia va fi modificată. Noi înţelegem că va fi puţină deschidere şi dorinţă din partea autorităţilor, însă sîntem siguri că societatea civilă va exercita presiuni în acest sens", a spus Lilia Caraşciuc.

În opinia expertului, după instituirea Comisiei Naţionale pentru Integritate, abilitată cu funcţii de verificare a declaraţiilor de venit şi proprietăţi, funcţionarii declară mai multe proprietăţi.

"Aceştia au început să înţeleagă că ar putea avea probleme, prin urmare au devenit un pic mai responsabili. Desigur acest lucru nu poate fi generalizat. Mai există probleme mari la acest capitol, dar există şi progrese care nu pot fi neglijate", susţine directorul Transparency International Moldova.

Expertul consideră că cea mai mare problemă este faptul că declaraţiile pe venituri şi proprietate au rămas în cea mai mare parte neverificate, nu s-a reuşit colectarea declaraţiilor pe venit şi proprietate pentru anii precedenţi într-o singură bază de date, astfel încît acestea să poată fi comparate. "Dacă am putea compara aceste declaraţii de la an la an, atunci s-ar descoperi mult mai multe incoerenţe. Abia din acest an CNI a început să colecteze declaraţiile şi abia în anul viitor această instituţie va putea compara informaţia din declaraţii, contrapunînd creşterea în averile funcţionarilor cu veniturile acestora", a spus sursa citată.

Potrivit directorului TI, fiind vorba de cîteva zeci de mii de declaraţii, cei 25 colaboratori ai CNI vor putea sa facă o verificare a declaraţiilor doar utilizînd sursele tehnice.

"În acest sens este necesară elaborarea unei baze de date electronice, care va asigura conexiunea dintre toate bazele statale de date – SIS-ul, fiscul, vama, internele, Cadastru, etc., astfel ca datele din declaraţiile funcţionarilor să poată fi contrapuse cu informaţiile oficiale. Baza de date ar oferi listele posesorilor acestor averi, iar CNI ar purcede la o verificare mai riguroasă", spune Lilia Caraşciuc.

În opinia ei, pentru a obţine rezultate bune la acest capitol, mai este necesar de a realiza un şir de acţiuni importante.

"În primul rînd, este necesar a ameliora cadrul legal de funcţionare a CNI, a crea un sistem de control intern al colaboratorilor CNI, a lucra asupra imaginii acestei instituţii, a lărgi colaborarea cu societatea civilă şi instituţiile mass-media. De asemenea, CNI trebuie să încheie contracte de colaborare şi schimb de informaţie cu instituţiile similare din alte ţări", consideră Lilia Caraşciuc.