Problema integrării euroasiatice, discutată de liberali și comuniști (VIDEO)

Foto: noi.md

Păreri opuse au răsunat astăzi, în cadrul unei mese rotunde, vizavi de problema aderării R. Moldova la Uniunea Euroasiatică. Dacă deputata liberală Corina Fusu susține ideea integrării R. Moldova în Uniunea Europeană, deputatul comunist Constantin Starîș a subliniat că viitorul țării noastre poate fi văzut doar în cadrul Uniunii Euroasitice, transmite NOI.md.

Corina Fusu a declarat că R. Moldova trebuie să-și continue cu răbdare parcursul european. „Trebuie să mergem cu răbdare spre UE, unde principiile democrației merg mînă de mînă cu dezvoltarea economică. De-a lungul anilor, UE și-a dovedit potențialul economic, potențialul uman și potențialul de valori democratice. În Uniunea Europeană nu există noțiunea ”bespredel”, care există în limba rusă. Inexistenta Uniune Euroasiatică este doar un proiect în capul domnului Putin, care dorește nostalgic să refacă fostul imperiu sovietic. Nu cred că acest proiect va avea sorți de izbîndă, pentru că este un proiect fals, de propagandă”, a opinat deputata liberală.

Pe de altă parte, deputatul comunist Constantin Starîș a specificat că, odată întegrată în UE, R. Moldova va avea de suferit pe plan economic. ”Există o logică inversă, există date statistice care ne conving că prezența noastră în Uniunea Vamală, iar în perspectivă și în Uniunea Euroasiatică, este convenabilă pentru Moldova. Chiar și în ultimii 3-4 ani, cînd autoritățile au declarat că vectorul european de dezvoltare nu are alternativă, volumul exportului moldovenesc în statele CSI este în creștere continuă. În prezent, noi primim de la muncitorii noștri migranți din țările CSI 1,2 mld. dolari, iar din țările UE – doar 500 mil. dolari. Este totuși o diferență și este clar unde se cîștigă mai bine, pentru ca Moldova să poată să existe în continuare”, a menționat Constantin Starîș.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice publicat în primăvara anului curent, 41% din persoanele intervievate au spus că își văd viitorul legat de R. Moldova, 21% - de Uniunea Europeană, 14% - de Rusia și 12% - de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.