Numirea ministrului apărării: ce va fi cu președintele

Numirea ministrului apărării: ce va fi cu președintele

Victor Surugiu

Săptămîna trecută, în premieră pentru istoria țării, a fost aplicată procedura juridică specială, cînd decretul de numire a unui membru al guvernului a fost semnat nu de președintele țării, ci de președintele parlamentului.

Postul de ministru al apărării a devenit vacant la noi la finele anului trecut. După circa un an, pe 24 octombrie, noul ministru al Apărării, Eugen Sturza, a depus jurămîntul și și-a început activitatea. Însă confruntarea dintre instituțiile statului care reprezintă diverse forțe politice continuă. Noua ei etapă ține de refuzul categoric al președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, de a-l include pe noul ministru al apărării în componența Consiliului Suprem de Securitate (CSS). În replică, reprezentanții Guvernului, Parlamentului și altor structuri statale intenționează să boicoteze ședințele CSS, condus de șeful statului.

Experții estimează diferit o posibilă evoluție a evenimentelor. Totuși, majoritatea consideră că președintele își va păstra postul, deoarece acum nu este convenabil să fie înlăturat. În plus, șeful statului poate fi demis doar de cei care l-au ales – cetățenii Moldovei.

Spicherul pe post de președinte

În septembrie, premierul Pavel Filip i-a propus președintelui candidatura vicepreședintelui Partidului Popular European Eugen Sturza pentru numirea în funcția de ministru al apărării. Șeful statului a respins-o de două ori, deși legea îi permite să o respingă o singură dată. Poziția Președinției se reducea la aceea că o persoană care nu are nimic comun cu apărarea nu poate sta în fruntea ministerului de profil. „El nu numai că e incompetent în sfera militară, dar mai are și experiența îndoielnică, preluată de la Filat și Leancă”, și-a explicat decizia Igor Dodon.

Guvernul a sesizat Curtea Constituțională (CС) cerînd interpretarea acțiunilor pe care cabinetul de miniștri le poate întreprinde în această situație. CC a decis că spicherul sau premierul poate semna decretul în locul președintelui, dacă acesta nu-și îndeplinește obligațiunile constituționale. Imediat după această decizie a urmat o nouă sesizare a CC de către Guvern – în legătură cu lansarea procedurii de determinare a persoanei care va asigura interimatul funcției de președinte al RM pentru numirea în funcție a ministrului apărării și depunea jurămîntului de către acesta.

În deschiderea ședinței, Maxim Lebedinschi, consilier în probleme juridicealșefului statului, a cerut retragerea întregii componențe a CC pe motiv că judecătorii au încălcat principiul independenței. Din spusele lui, după declarațiile spicherului Andrian Candu, în mass-media există suspiciuni că judecătorii s-au consultat cu reprezentanții Parlamentului. După o scurtă consfătuire, CC a respins cererea lui Lebedinschi ca nelegală și nefondată. Curtea a constatat că refuzul președintelui de a-și îndeplini obligațiunile constituționale îndreptățește introducerea regimului de interimat. CC a confirmat că spicherul sau premierul are dreptul să emită respectivul decret.

Verdictul CC se referă numai la semnarea decretului de numire a ministrului apărării și depunerea jurămîntului de către acesta. Dacă ulterior președintele va mai comite refuzuri de acest fel, Guvernul trebuie să se adreseze la CC în fiecare caz aparte. Cît privește suspendarea temporară despre care se menționeaze în decizia CC, aceasta nu are un termen concret și ține doar de anumite acțiuni. Cu alte cuvinte, președintele a fost suspendat doar în problema numirii lui Sturza, însă alte atribuții ale lui au rămas neatinse.

Pe 24 octombrie Eugen Sturza, după ce spicherul Parlamentului a semnat decretul de numire a lui, a depus jurămîntul și a fost prezentat ofițerilor de rang superior ai Armatei Naționale. Andrian Candu a declarat că ministrul Apărării se bucură de toată susținerea politică pentru a-și îndeplini misiunea de apărare și dezvoltare a armatei. Igor Dodon, ca și anterior, nu este de acord cu spicherul: „Ca șef al statului și comandant suprem al forțelor armate, sînt împotriva faptului ca în fruntea Armatei Naționale să stea o candidatură incompetentă și politizată. Un asemenea ministru este nelegitim. El nu va fi recunoscut nici de președinție, nici de armată, nici de cetățeni.”

„Culmea absurdității și nelegiuirii”

După decizia CC, Igor Dodon s-a adresat cetățenilor Moldovei, cerîndu-le să susțină forma prezidențială de guvernare și să manifeste maturitate politică și independență. „Guvernarea a făcut totul pentru a reduce atribuțiile șefului statului, în pofida faptului că, logic vorbind, după revenirea la alegerile generale directe ale președintelui, aceste atribuții urmau a fi extinse”, a menționat el.

În timpul briefingului președintele a apreciat decizia Curții Constituționale drept uzurpare a puterii în interesul PDM. „După alegerile parlamentare, componența CC va fi modificată imediat și pentru fiecare decizie ilegală actualii judecători vor răspunde”, a afirmat Dodon.

În contextul deciziei CC, Partidul Socialiștilor a publicat o declarație în care s-a pronunțat „împotriva reducerii atribuțiilor și puterilor președintelui ales de întregul popor, pentru care a votat majoritatea cetățenilor”. PSRM „condamnă tentativa uzurpării puterii, întreprinsă de guvernarea majoritară cu susținerea Curții Constituționale a RM”. Conform lui, decizia CC este un precedent periculos, care va permite numirea membrilor guvernului după bunul plac al unui partid politic concret, excluzînd președintele din această procedură.

PSRM a declarat că CC s-a discreditat total prin jocul murdar în interesul unor anumite forțe politice. Opoziția consideră că „șase persoane, dintre care majoritatea sînt cetățeni ai altui stat, în frunte cu un ex-deputat și cetățean al României, au discreditat încă o dată instituțiile statului noastru”. Socialiștii vor să cîștige alegerile parlamentare viitoare pentru „a dizolva actuala componență a Curții Constituționale și a cere tragerea judecătorilor CC la răspundere, inclusiv penală”.

Consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi la fel consideră că decizia CC trebuie pedepsită penal. Din spusele lui, din punct de vedere juridic, judecătorii CC nu doar au interpretat Constituția, dar au stabilit termene și proceduri noi, pe care aceasta nu le prevede. „Toți judecătorii CC, mai devreme ori mai tîrziu, vor răspunde în fața legii. Trebuie să înțelegem că pentru o asemenea decizie poți face pușcărie. Vorbesc în calitate de jurist în primul rînd. Constituția nu este o cîrpă, de care oricine își poate șterge picioarele, cu atît mai mult cetățenii unui alt stat, chiar dacă dețin funcția de membru al Curții Constituționale. Nu s-au născut în această funcție și nu o vor deține veșnic”, a remarcat Lebedinschi.

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a numit decizia CC de suspendare temporară a președintelui „culmea absurdului și a nelegiuirii”. El a menționat că această procedură este cea mai nouă găselniță a judecătorilor CC, care nu există în nicio țară civilizată. Țîrdea susține că,în conformitate cu principiile democratice, președintele poate fi înlăturat printr-o procedură complexă de acuzare, însă, grație CC, în Moldova președintele poate fi suspendat de fiecare dată cînd persoanele interesate o vor dori. Deputatul consideră că numai în 2017 CC de trei ori și-a depășit atribuțiile și a demonstrat că acționează în interesul Partidului Democrat.

Noi proiecte legislative ale puterii și ale opoziției

Grupul parlamentar PPEM a înaintat inițiativa legislativă privind responsabilitatea penală, și nu administrativă, pentru neîndeplinirea intenționată a verdictelor CC de către persoanele cu funcții de răspundere. Colegii lui Eugen Sturza au decis să acționeze proactiv, deoarece pe 17 octombrie președintele CC Tudor Panțîru a declarat că va expedia Parlamentului o solicitare referitoare la introducerea unor modificări la Codul penal. Conform deputaților PPEM, funcționarul recunoscut vinovat riscă o amendă de la 42,5 mii la 50 de mii de lei sau 340 de ore de muncă în folosul societății. În plus, este posibilă pedeapsa cu închisoarea pe un termen de pînă la 3 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de la 2 la 5 ani.

Inițiativa a fost examinată de trei comisii parlamentare și transmisă pentru dezbateri în Parlament. Autorii doresc ca proiectul să fie inclus pe ordinea de zi în cel mai scurt timp. Că parlamentul va fi operativ nu încape îndoială: după verdictul CC el este obligat să introducă amendamentele în Codul penal. După se va întîmpla acest lucru, procuratura va trebui să inițieze urmărirea penală de fiecare dată cînd președintele sau o altă persoană de răspundere va refuza să îndeplinească deciziile CC.

În replică, PSRM propune introducerea interdicției la dubla cetățenie pentru judecătorii CC. Proiectul de lege înaintat Parlamentului pe 26 octombrie permite tragerea membrilor CC la răspundere penală sau administrativă. Dacă azi numai colegii pot trage la răspundere un judecător CC, socialiștii propun să fie creată o comisie specială, care va decide soarta judecătorului în cazul comiterii unor încălcări.

„Cetățenii altui stat nu trebuie să decidă soarta Moldovei, iar faptul că ei contribuie la uzurparea puterii în stat, nu trebuie să treacă nepedepsit. Ei servesc un partid politic și un alt stat. Iar pentru că ei resping deciziile șefului statului, trebuie să răspundă penal. Pentru aceasta urmează a fi introduse modificări în Codul penal”, a declarat unul dintre autorii proiectului de lege, deputatul Vlad Batrîncea.

Partidul Democrat a distribuit un comunicat de presă în care se pronunță împotriva adoptării amendamentelor la Codul penal propuse de socialiști. „PDM consideră inadmisibil comportamentul PSRM și al lui Igor Dodon, care încearcă să conteste decizia CC, care a stabilit clar că președintele este obligat să numească candidatul propus de guvern dacă acesta a fost înaintat a doua oară. Executivul a fost implicat într-o situație de blocaj total al activității sale și nevoit să caute soluții pentru ieșirea din criză”, se menționează în comunicat.

Își va păstra oare președintele postul

Vorbind despre cele ce vor urma, experții fac aprecieri diferite. Ex-președintele CC Dumitru Pulbere menționează că în Moldova poporul este înlăturat de la luarea deciziilor. Din 2000, în țară nu a avut loc niciun referendum. „Din 2011, cînd Tănase a fost numit în fruntea CC, Curtea a îndeplinit docil toate dorințele puterii, care și-a supus toate structurile statului, inclusiv cele de forță și cele judiciare. A avut loc uzurparea puterii – una dintre cele mai grave crime, fără termen de prescripție. Mai devreme sau mai tîrziu, vinovații vor fi trași la răspundere. Se referă la toți, inclusiv la cei care au încălcat Constituția și legile la ordinul boșilor”, a punctat Pulbere. El nu exclude tulburări populare majore în cazul acutizării continue a situației.

Pe de altă parte, ex-premierul Ion Sturza este convins că unicul pas corect al Parlamentului ar fi inițierea procedurii de impeachment președintelui. „Altă cale nu există, oricît de dureros ar fi”, a scris Sturza pe pagina sa dintr-o rețea de socializare. Metoda de numire a noului ministru al apărării el a numit-o „Constituția livrată la domiciliu”.

Ex-președintele CC Alexandru Tănase menționează că recentele decizii ale Curții le oferă deputaților pîrghii pentru inițierea procedurii de suspendare a lui Dodon din funcția de președinte. El spune că CC a constatat încălcarea Constituției și, „ca urmare, Parlamentul are posibilitatea să creeze comisii sau o comisie de anchetă și să înceapă procedura de impeachment în privința șefului statului”. Tănase consideră că spicherul Andrian Candu îl poate înlocui pe președinte imediat ce Parlamentul va obține concluzia CC în acest sens.

Totodată, majoritatea experților consideră că Dodon își va păstra postul, deoarece, în prezent, autorităților nu le convine suspendarea lui din funcția de președinte. Procedura de impeachment este de durată și se va solda nu doar cu un nou val de confruntări cu președintele, ci și cu o criză politică de durată. Această procedură include formarea, în Parlament, a unei comisii de anchetă, care va pregăti materialele privind încălcarea de către președinte a legii sau a Constituției. După aceasta dosarul va fi trimis Curții Constituționale, care se va pronunța referitor la posibilitatea suspendării lui Igor Dodon.

După avizul pozitiv al CC, majoritatea parlamentară calificată (2/3 voturi) îl poate suspenda pe președinte din funcție pentru 30 de zile. În decursul lor urmează să aibă loc un referendum național privind încrederea în președinte, întrucît șeful statului a fost ales de popor la alegerile generale, dar nu de către deputații din Parlament. Și dacă anterior într-o situație similară parlamentul ar fi putut pur și simplu alege un alt președinte, în condițiile actuale acest mecanism de înlăturare de la putere nu funcționează. În consecință, doar cei care l-au ales – cetățenii Moldovei – pot decide demiterea președintelui Dodon.

 

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load