Potrivit lui, doar Curtea Constituțională poate stabili cazurile în care este necesară instituirea interimatului funcției de președinte. Tot Curtea stabilește cînd președintele se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile.
„În cazul în care însăși Curtea ia această decizie, că președintele este în imposibilitate, înseamnă că tot Curtea trebuie să stabilească că interimatul îi revine președintelui Parlamentului în circumstanțele respective”, a explicat Alexandru Arseni.
Conferențiarul universitar mai explică că, odată cu suspendarea președintelui țării, interimatul funcției este preluat de președintele parlamentului, iar în cazul unui refuz - de către prim-ministru.
Potrivit lui, suspendarea lui Igor Dodon din funcție are loc în momentul în care intră în vigoare hotărîrea Curții Constituționale.
„Constituția stabilește ordinea interimatului. Interimatul este preluat din momentul cînd este suspendat președintele, cînd intră în vigoare hotărîrea Curții Constituționale”, afirmă Arseni.
Curtea Constituțională a constatat ieri că Igor Dodon a încălcat Constituția și jurămîntul atunci cînd a refuzat în mod deliberat să numească candidatura propusă de premier la funcția de ministru al apărării. Prin urmare, refuzul președintelui de a-și executa obligațiile constituționale echivalează cu imposibilitatea temporară de a-și exercita atribuțiile, iar acest lucru justifică instituirea interimatului funcției. Cu alte cuvinte, conform deciziei Curții, în astfel de situații, atribuțiile președintelui urmează a fi preluate temporar de spicher sau de premier.
Adăuga comentariu