În probele de permafrost îngheţat din ultimii 40.000 de ani a fost descoperită o nematodă vie.
În cîteva săptămîni, viermele inelar a încept să se mişte şi să mînănce din nou. Acest lucru stabileşte un nou record privind perioada în care o vietate poate supravieţui criogenată.
În afară de dezvăluirea unei noi limite a anduranţei, descoperirea dezvăluie noi informaţii privind modul în care ne-am putea conserva propiul ţesut. Science Alert informează că biologii din Rusia au extras peste 300 de probe de sol îngheţat din diferite perioade şi locaţii din regiunea Arctică, pe care le-au transportat într-un laborator din Moscova pentru analize.
Unele probe prelevate din cele mai izolate zone din nord-estul Rusiei conţin două specii diferite de nematode, pe care cercetătorii le-au amplasat într-un vas de laborator într-un mediu bogat în nutrienţi. Viermii au fost lăsaţi în vas timp de cîteva săptămîni la o temperatură de 20 de grade Celsius, perioadă în care au început să prezinte semne de viaţă.
Unii viermi, ce aparţineau speciei Panagrolaimus, au fost descoperiţi la 30 de metri adîncime. Celelalte din specia Plectus au fost descoperite în probe prelvate de la adîncimi de 3,5 metri, iar datările cu carbon sugerează că aveau o vechime de 42.000 de ani. În general, aceste vietăţi nu ajung la mai mult de 80 de centimetri în adîncul pămîntului, însă în urmă cu 9.000 de ani regiunea era mult mai caldă.
Deşi există diferenţe majore între ţesutul viermilor şi cel al oamenilor, specialiştii pot învăţa din aceste descoperiri modul în care ADN-ul oxidează de-a lungul timpului.
Adăuga comentariu