Păduri private și un vice-premier “pe păduri”. Partea 2

(Continuare. Începutul - la 09.02.2023)

Guvernul a publicat pentru dezbateri publice proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032) și planul de acțiuni pentru implementarea acestuia în următorii cinci ani. Printre altele, documentul propune dezvoltarea proprietății private asupra pădurilor, despre care demult vorbesc specialiștii, dar fiind că de sine stătător structurile de stat nu pot face față procesului de împădurire a țării. Dar are oare statul mijloace, forțe și dorință pentru toate acestea?

Păduri private în Moldova: really?

Dacă reieșim din scopurile declarate de proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032), atunci pe parcursul următorului deceniu în republică ar trebui plantate anual nu mai puțin de 10-12 mii de hectare de pădure. Către a. 2032 în Moldova trebuie să apară 110 mii de hectare de păduri noi și 35 mii de hectare de plantații forestiere pe terenurile reabilitate.

Guvernul recunoaște, că aceste planuri țin nu doar de schimbările climatice, care în ultimii ani au ridicat brusc problema creșterii suprafeței pădurilor din țară, dar și de angajamentele Republicii Moldova pe post de candidată la UE: acest statut presupune atingerea anumitor indici ecologici și economici. Mai ales că în conformitate cu așa numitul “Pact Verde pentru Europa”, adoptat de Comisia Europeană în a. 2019 , către a. 2050 Europa trebuie să se transforme în primul continent “neutru climatic” .

Conform documentului, la efectuarea lucrărilor de reîmpădurire și împădurire a terenurilor fondului forestier, accentul de bază se va pune pe plantarea speciilor forestiere adaptate schimbărilor climatice, pentru a obține păduri multifuncționale și durabile din punct de vedere ecologic. Specialiștii demult spun, că în pădurile din Moldova e prea mult salcîm – o specie invazivă care crește rapid și de care în aii precedenți s-a făcut abuz în goana după profit comercial. De aceea în Moldova chiar și pădurile existente au o calitate proastă. Conform unor date, la moment salcîmul reprezintă aproape 40% din suprafața forestieră a țării.

Printre alte scopuri ale noului program de împădurire este și reducerea intensității procesului de eroziune a solurilor și restabilirea acestora pe 350 mii de hectare de teren agricol prin sădirea/restabilirea a 10 mii de plantații forestiere. Crearea și restabilirea, către a. 2032, a sistemului de pășuni forestiere pe o suprafață de 5 mii de hectare. Consolidarea “carcasei hidrologice” prin împădurirea a 15 mii de hectare pe centurile de coastă. Sporirea, către a. 2032, a potențialului de producere (a pădurilor?) cu 10%: anterior a existat informația că la plantarea a 100-110 mii de hectare de pădure nouă 50 mii de hectare vor fi ocupate de păduri “naturale” cu funcția de protecție, alte 50 mii de hectare - de pădurile cu funcție de producere. Se mai preconizează și consolidarea capacităților pepinierelor de stat și private, pentru obținerea materialului săditor de calitate. Și digitalizarea datelor despre pădurile Republicii Moldova, lucrările forestiere în derulare și asigurarea cu material săditor.

Un plus incontestabil al noului Program de împădurire este faptul, că autoritățile au atras atenție așa numitelor “păduri private”. Specialiștii demult vorbesc despre ele. În opinia unor experți, atragerea persoanelor private la soluționarea problemei deșertificării și prevenirii degradării terenurilor în general poate fi unica ieșire reală în condițiile penuriei financiare cronice a statului. Ce rost are să adoptăm diverse programe și strategii costisitoare, dacă ele oricum nu pot fi implementate? Anterior, Alecu Reniță, liderul mișcării ecologiste din Moldova, declara că statul ar putea interesa proprietarii privați ai terenurilor în plantarea pădurilor, mai ales pe solurile nefertile, cu bonitate scăzută.

Cum anume va avea loc interacțiunea dintre stat și sectorul privat la realizarea Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032) încă nu este clar, dar documentul prevede efectuarea lucrărilor de împădurire nu numai pe terenurile fondului forestier de stat, ci și te terenurile agricole aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice.

Dacă reieșim din textul documentului, în colaborarea cu persoanele private pe autorii programului de împădurire îi interesează în special a.n. păduri energetice – plantații de arbori și arbuști care cresc rapid, cultivați pentru nevoile energetice și producerea de biocombustibili (peleți). Este vorba, în special, despre salcie, plop sau același salcîm. Pentru energetică, spre exemplu, pot fi cultivate specii de copaci de calitate scăzută – plopul și salcia. De regulă, tăierea pădurilor energetice se face la 3-10 ani după plantare, care este maxim mecanizată.

Un alt interes al autorilor programului , în colaborarea cu persoanele private, este cultivarea plantelor melifere, plantațiile agrosilvomelioreative sau crearea sistemelor anti-eroziune și a pășunilor forestiere. În această activitate, spune documentul, vor fi atrase comunitățile locale și proprietarii privați, care au terenuri neproductive, nefertile sau abandonate.

Dar pentru ca acest basm să devină realitate, este nevoie de un sistem bine chibzuit de subvenționare a plantațiilor forestiere, ca în cazul sectorului agrar, precum și anumite înlesniri fiscale pentru cei care vor decide să planteze propria pădure. Are oare statul suficiente mijloace, forțe și dorință pentru a interesa populația și antreprenorii în crearea unor asemenea mini-păduri? Agrarienii, de exemplu, ani în șir îl acuză de datorii mari la subvenții. Din acest motiv, în acest an pentru subvenționarea reală a agriculturii, din cele 1,5 mlrd. lei care constituie Fondul de subvenționare, au rămas doar 300-400 mln. de lei.

În afară de dezvoltarea paralelă a sectorului forestier privat ( iar pentru aceasta în legislație trebuie introdusă noțiunea de “pădure privată”) experții mai propun și atragerea inițiativei private și a investițiilor în plantațiile forestiere și pe terenurile care aparțin autorităților locale, cu păstrarea lor în proprietatea administrațiilor locale. Conform principiului: sectorul privat atrage finanțarea, investește, administrează și obține profit din rezultatele directe, iar efectul ecosistemului se extinde asupra întregii comunități.

Albinele vs mierea?

Comunitatea ecologică a perceput foarte pozitiv proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032). Documentul a fost numit “solid, ambițios și promițător ”.

Desigur, ecologiștii și eco-activiștii au anumite obiecții și pretenții față de proiect. Spre exemplu, Iurie Gumeniuc, director executiv al ONG “Împădurim Moldova”, a atras atenția asupra faptului, că printre scopurile de bază ale programului de împădurire au fost numite nu biodiversitatea sau crearea ecosistemelor de valoare, ci asigurarea țării cu produse/servicii ale pădurii. “Citește - lemne”, - a menționat expertul. Însă citind mai atent documentul, el a ajuns la concluzia că acesta este “un punct de reper minunat, avem cu ce lucra ”.

“Sincer vorbind, am început a lectura cam sceptic. După decenii de degradare treptată a gospodăriei forestiere, nu așteptam de la stat nimic bun în acest domeniu. Dar! Uimitor, s-a dovedit a fi un document minunat. Complex. Acolo e și crearea Centrului național de genetică forestieră, și silvicultura privată, și centurile forestiere de protecție, și crearea pepinierelor noi, inclusiv private, și prevenirea tăierilor ilicite. Au fost chibzuite și modificările legislative, și crearea și formarea rezervei de personal, și digitalizarea fondului silvic, și multe altele (…). Există întrebări doar privind realizarea. Cum se preconizează realizarea acestor planuri napoleonice? Plus la finanțare, aici e nevoie de un management perfect. În veriga superioară și cea medie va fi nevoie de numeroși organizatori și administratori inteligenți. De facto, în țară trebuie re-lansată o întreagă ramură ”, - a menționat Iurie Gumeniuc.

Și Evghenii Camenscic, expert în măsurarea energiei durabile și climă, s-a întrebat cu privire la managementul procesului de împădurire a țării. În propunerile sale la proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032) el a scris: “Cine va implementa proiectul? Ce număr de persoane vor fi atrase nemijlocit în coordonarea proiectului? Ce salariu vor avea acești oameni? Nu știu numărul lor, dar cred că va fi nevoie de cel puțin 10 persoane. Dacă salariul lor net va fi mai mic de 1000-1200 de euro, cred că programul va eșua, la fel ca multe alte programe anterioare ”.

El a mai menționat, că este foarte important să fie bine pus la punct mecanismul de subvenționare a producătorilor agricoli și a altor persoane private, care vor restabili /planta centurile forestiere. Deoarece sectorul privat poate munci mult mai eficient ca mașina greoaie a statului. Mai ales dacă conștientizează avantajele posibile: finanțarea suplimentară, protejarea plantelor de frig și secetă, menținerea umidității, etc.

Activistul Alexandru Sainsus, fondatorul platformei Arboretum.live, studiind documentul a conchis că proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor “a fost scris de pădurari pentru ei înșiși”, dar nu e nimic rău în asta. “Documentul propus trebuie aprobat “cum este”, oferind pădurarilor cartea albă și cu accelerarea maximă a îndeplinirii lui sub un control public strict și un audit profesionist responsabil ”, - crede el. L-a susținut și Iurie Gumeniuc, director executiv “Împădurim Moldova”. “Agenția “Moldsilva” a scris un document despre cum trebuie reformată agenția “Moldsilva”. Dacă nu creăm mecanisme de participare și control public, vom avea programul “Albinele vs mierea”, - crede el.

Contează mărimea “plăcintei”

În afară de problema managementului , o altă problemă de principiu este cea a finanțării programului de împădurire a țării. Recent, în emisia unui post TV președinta Maia Sandu a comparat bugetul național cu o mică plăcintă, care nu este suficientă pentru a-i sătura pe toți. Da restabilirea pădurilor este un complex de măsuri destul de costisitoare.

La început, Ministerul mediului a evaluat “plăcinta împăduririi” timp de un deceniu la suma de 1 mlrd. de euro (per 100 mii de hectare). Acum se vorbește despre plantarea a cel puțin 145 mii de hectare, costurile programului fiind reduse la 739,2 mln. de euro, sau 73,9 mln. de euro pe an. Cca 614 mln. de euro din aceste mijloace, sau 82,9%, vor constitui cheltuielile pentru lucrările de împădurire/refacere a pădurilor, inclusiv deservirea tehnică. 36,8 mln. de euro, sau 5% din cheltuielile comune se preconizează a fi făcute pentru identificarea terenurilor și proiectarea plantațiilor forestiere. Și 22 mln. de euro, sau 3% din buget îl vor constitui cheltuielile pentru administrarea programului.

Pentru unii, 739,2 mln de euro pentru extinderea și restabilirea suprafețelor forestiere este o cifră foarte mare. Pentru alții – insuficientă, mai ales că împădurirea înseamnă nu doar achiziționarea materialului săditor, lucrări de pregătire a solului și plantare a puieților pe o suprafață de 145 mii de hectare, dar și îngrijirea tinerei păduri în creștere. Aceasta trebuie să dureze minimum șapte ani, și să includă așa măsuri ca tăierile intermediare pentru a da viitorilor arbori lumină (a le acorda suficient loc, fără ca alți arbori și arbuști să le încetinească creșterea), curățarea în jurul viitorilor arbori, tratarea chimică a arborilor, arbuștilor și altei vegetații, lucrări de ameliorare și fertilizare a solului, introducerea și folosirea tufărișurilor (contribuie la formarea tulpinii arborilor și curățarea lor de rămurele), tăierea nodurilor și a ramurilor arborilor în creștere, și multe alte măsuri complexe. De aceea ministerul de profil a estimat întreaga activitate la 1 miliard de euro.

Dacă reieșim din acțiunile anunțate în proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032), din suma totală de 739,2 mln. de euro pentru realizarea programului din surse interioare vor fi alocate doar 111,2 mln. de euro (15%) din bugetulpublic și 11,1 mln. de euro (1,5%) – din mijloacele agenției “Moldsilva”. Mai trebuie găsite doar 83,5%, sau616,9 mln. de euro.

Unii experți cred că acumularea acestei sume este reală grație “ferestrei unice de oportunități de a acumula fonduri pentru restabilirea pădurilor și extinderea masivelor forestiere ”. Ca țară-candidată la aderare, Republica Moldova are acces la fondurile pre-aderare (IPA), printre prioritățile cărora este sprijinirea economiei verzi (cu emisii reduse de carbon), și a fermelor mici. Precum și la un șir de alte fonduri nerambursabile (granturi, care pot acoperi și 50% din proiect). Aceste mijloace, printre altele, pot fi folosite la dezvoltarea regiunilor sau a raioanelor rurale. Drept că pentru a le accesa trebuie să implementezi cu brio reformele cerute de Bruxelles.

În plus, afară de semnarea “Pactului verde pentru Europa” (acela, în care către a. 2050 Europa trebuie să devină primul continent “neutru climatic”) Comisia Europeană a promis să aloce din bugetul UE 100 mlrd. de euro pentru reorganizarea ramurilor și regiunilor problematice din punct de vedere al ecologiei, precum și pentru dezvoltarea economiei circulare (economia bazată pe reînnoirea resurselor ). Deci, Chișinăul oficial ar putea lucra și în această direcție. Și eco-activistul Alexandru Sainsus crede că , plus la atragerea mijloacelor creditare și a granturilor, pentru refacerea pădurilor moldovenești ca resurse aproape epuizate ar putea fi atrase și investițiile directe ale sectorului corporativ, care “are mare nevoie de neutralitatea carbonului ”.

Alți experți se îndoiesc că pentru împădurirea RM în viitorul apropiat se va reuși obținerea de la partenerii externi sumei de 600 mln. de euro. Mai ales reieșind din complexul întreg de probleme economice, energetice și sociale curente în UE, pe fundalul confruntării sancțiunilor cu Federația Rusă. Și autoritățile moldovene adresează cu regularitate Bruxellesului cereri de ajutor financiar, nu doar în privința pădurilor. La finele anului trecut, spre exemplu, au cerut 1,1 mlrd. de euro pentru a supraviețui în timpul iernii.

“Plus riscurile (secetă, îngrijirea proastă etc.), e puțin probabil ca cineva să ofere pur și simplu cele 370 mln. de euro, pe care Moldova vrea să le obțină în primii cinci ani de implementare a programului ”, - a scris pe rețelele sociale Evghenii Camenscic, expert în măsurarea energiei durabile și climă.

Așa sau altfel, problema s-a copt demult - cu fiacre an, pe fundalul schimbării climei, tema împăduririi afectează tot mai simțitor economia națională și viața oamenilor. Problema trebuie soluționată foarte operativ. Ecologiștii spun , că Moldova are două variante: ori devine un deșert, ori un ținut verde. Și una, și alta pot surveni foarte rapid. Organizația obștească Arboretum.live, în propunerile sale la proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032), reieșind din importanța deosebită a procesului în cauză, propune introducerea funcției de vicepremier pentru împădurire, care cu ajutorul unei echipe profesioniste se va concentra doar pe implementarea programului național și va coordona subproiectele intersectoriale cu atragerea Ministerului mediului, Ministerului finanțelor, Ministerului economiei, Ministerului agriculturii, Ministerului infrastructurii și dezvoltării regionale, MAI, MAEIE, Ministerului justiției și a Biroului pentru relații cu diaspora.

Xenia Florea