Maia Sandu a promulgat noul Cod silvic

Astăzi, de Ziua Pămîntului, președinta Maia Sandu a promulgat noul Cod silvic, care, după cum se menționează, aduce multe mecanisme noi pentru protecția pădurilor noastre.

Șefa statului a subliniat că odată cu lansarea Programului național de împădurire, silvicultorii au semnalat o problemă mai veche - este vorba de pădurile plantate anterior pe terenurile primăriilor, care nu puteau fi înregistrate și întreținute de autoritățile locale.

Noul Cod silvic, pe lîngă mai multe reguli și oportunități pentru pădurile administrate de stat, aduce mai multă claritate și în modul de gestionare a pădurilor de către primării și vine să-i ajute pe primari să acceseze finanțare din Fondul Național pentru Mediu pentru elaborarea amenajamentelor silvice.

„Avem grijă de pădurile noastre, căci ele înseamnă mai multă apă în fîntîni și rîuri, un sol mai fertil, un aer mai curat și o viață mai sănătoasă”, a punctat președinta.

De remarcat faptul că, după ce deputații au aprobat noul Cod silvic, societatea civilă a venit cu o serie de critici. Mulți ecologiști au criticat noul Cod silvic adoptat de autorități, considerînd că acesta trebuie îmbunătățit.

În special, Vladislav Sanduleac, activistul de mediu, unul dintre liderii echipei "Taborul Mamei Pămînt", student la Facultatea de Ecologie a Universității Tehnice din Moldova, consideră că pentru salvarea pădurilor din Republica Moldova, unde există cel mai scăzut nivel de împădurire din Europa, sînt necesare cele mai decisive măsuri, nu cele cuprinse în proiectul noului Cod silvic adoptat recent de Parlament, care poate fi numit o ficțiune.

Potrivit activistului de mediu, la citirea legii, se creează impresia că deputații au susținut Codul împotriva restaurării pădurilor și de dragul obținerii unui profit de către o mînă de oameni care parazitează pe seama vînzării patrimoniului național.

Potrivit vicepreședintelui ”EcoDava”, Nicolae Pascaru, proiectul care a fost criticat deja de mai multe ONG-uri, transformă de fapt pădurea într-o mașinărie de făcut bani.

”Pădurea nu este un business care trebuie să aducă bani pentru Moldsilva, dar este de fapt un patrimoniu național care trebuie protejat și valorificat. Mai mult decît atît, la momentul de față pădurea este privită ca o afacere unde copacii sînt tăiați și ulterior vînduți. Noul Cod Silvic ar trebui să vină să protejeze fîșiile forestiere, dar nu să le distrugă. În ultimii ani vedem un fenomen care ne îngrijorează foarte tare și anume defrișarea haotică și în mod special a copacilor tineri”, a declarat Pascaru.

Totodată, potrivit expertului, fîșiile forestiere din țara noastră trebuie să fie finanțate integral de stat. Statul trebuie să aibă grijă de acest patrimoniu al țării, iar regulile trebuie înăsprite, în așa fel ca cei care se ocupă de defrișările ilegale să fie pedepsiți, iar exportarea lemnului să fie categoric interzisă.
”Din păcate, în țara noastră este observată o practică judicioasă, cînd pădurarii împreună cu inspectorii de pădure găsesc șiretlicuri legale și mai puțin legale pentru a autoriza defrișările”, a precizat Nicolae Pascaru.

Expertul menționează că în țara noastră în ultimii ani s-a format o adevărată mafie a lemnului care se ocupă cu tăierea pădurilor și mai ales cu exportul acestei mase lemnoase.

Vicepreședintele ”EcoDava” a subliniat că Republica Moldova nu trebuie să exporte lemnul, dar să îl importe pentru a acoperi necesitățile interne. Mai mult decît atît, în cazul necesității populației, cererea pentru lemnele de foc poate fi acoperită prin dezrădăcinarea grădinilor inutile, tăierea ramurilor uscate și a copacilor uscați, a livezilor vechi. Totodată, trebuie de creat o direcție specială pentru fabricarea peceților care ar servi la încălzirea caselor. Fiecare sat trebuie să aibă aceste mini fabrici de fabricare a peceților astfel încît gospodăriile care nu au gaz să le poată procura.

Potrivit lui Nicolae Pascaru, sarcina principală a pădurarului este de a împiedica tăierea pădurilor și de a planta noi copaci.

”Pădurile trebuie protejate, dar nu distruse. Statul trebuie să creeze mai multe proiecte naționale de înverzire a țării noastre”, a concluzionat Pascaru.