UE s-a debarasat cu bani

Pe 15 decembrie la Bruxelles , după o pauză de doi ani, s-a desfășurat al șaselea summit al ”Parteneriatului Estic”.

Ucraina, Moldova și Georgia, care în luna mai a anului curent au creat un triumvirat pentru a merge împreună în UE, numit ”Trio asociat”, erau dispuse ferm. “Contăm pe faptul că summit-ul va oferi o perspectivă mai clară statelor asociate ”, - a declarat în octombrie Maia Sandu, Președinta RM. “Ucraina vrea de la Uniunea Europeană o discuție concretă privind perspectivele aderării. În caz contrar evenimentul va fi inutil ”, - a spus Vladimir Zelensky, președintele Ucrainei. .

Însă nici ”o discuție concretă”, nici ”perspective clare” nu au fost să fie. Ceea ce era de așteptat. UE încă odată i-a bătut pe umăr pe solicitantele insistente (“UE recunoaște aspirațiile și alegerea europeană a țărilor din ”Parteneriatul Estic”, - se spune în declarația finală) și s-a debarasat de ele cu încă o porție de bani. Oficial, asta se numește ”un nou impuls ”Parteneriatului Estic”. În cadrul forului de la Bruxelles a fost aprobat un nou plan investițional al UE pentru țările-parte ale PE în sumă de 2,3 mlrd. de euro pînă în a. 2027. Drept că statele din ”Parteneriatul Estic” vor fi nevoite să concureze pentru aceste mijloace.

Dacă “cei de jos” nu vor, iar “cei de sus” nu pot

Înainte de summit-ul cu nr.6 al ”Parteneriatului Estic”, Ucraina, Moldova și Georgia au desfășurat o activitate furtunoasă. În principiu, ele fac asta demult, dar de această dată cele trei țări au acționat ceva mai organizat.

De fapt, creată în a. 2009 pentru o colaborare mai profundă cu șase republici post-sovietice, inițiativa ”Parteneriatului Estic” și-a cam trăit traiul. Inițial, PE era construit pe ideea că asocierea cu UE este acel maximum, pe care programul dat îl poate da țărilor-participante.

Dar Belarusul a refuzat aceste avantaje: încă în a. 2017 Oleg Cravcenco, vice-ministrul belarus de externe, a declarat că Minskul nu preconizează să încheie cu UE acordul de asociere și că Belarus își dorește ”un document similar cu cel dintre UE și Rusia”. Da în vara curentă , ca răspuns la sancțiunile UE, în genere și-a sistat participarea la ”Parteneriatul Estic”. Nici Azerbaidjanul nu s-a grăbit să semneze acordul cu UE, deși negociază din februarie, 2017. Cei din Baku spun că ”soarta Georgiei și a Ucrainei, precum și procesele din Moldova, arată că acordul de asociere este foarte riscant și că ”acest document nu corespunde întocmai intereselor țării ”.

Și Armenia a refuzat acordul de asociere, deși inițial se preconiza că documentul va fi semnat de reprezentantul ei la summit-ul ”Parteneriatului Estic” la Vilnius în noiembrie, 2013. Dar cu puțin timp înainte de eveniment, Erevanul pe neașteptate a declarat, că aderă la Uniunea Euro-asiatică (ceea ce a fost apreciat drept victorie diplomatică a Moscovei) și, evident, era incompatibil cu acordurile de asociere la UE. La urma urmei, după negocieri îndelungate, peste patru ani Erevan și Bruxelles au semnat, totuși, un nou acord, dar nu pe cel de asociere, ci așa numitul acord cuprinzător și extins de parteneriat fără liberalizarea comerțului cu UE.

Așa dar, din șase țări ale ”Parteneriatului Estic” au fost de acord să servească fidel ideea integrării europene și să joace conform regulilor impuse, în schimbul unor anumite chifle (regimul fără vize, comerț preferențial, injecții financiare) doar trei state – Ucraina, Moldova și Georgia. În rezultat, către al cincilea summit al ”Parteneriatului Estic”, în noiembrie,2017 inițiativa dată s-a despărțit și a intrat în impas. UE nu mai știa ce să facă în continuare cu acest format. De fapt, PE se ținea pe entuziasmul unor țări, nu dintre cele mai importante, din UE – Polonia, Țările Baltice și Suedia. Iar trio-ul Ucraina, Moldova și Georgia tot mai insistent cerea pentru ”buna purtare” prime, inclusiv aderarea la UE.

Cu jumătate de an înainte de summit-ul nr.5 al PE în a. 2017, cele trei țări au convenit să acționeze în comun pentru a obține includerea acestui punct în declarația finală a forumului de la Bruxelles. Lista acțiunilor întreprinse conținea adresarea președinților de parlament din cele trei țări cu rugămintea de a adopta o rezoluție privind perspectiva aderării Moldovei, Ucrainei și Georgiei la UE, semnarea unei declarații comune cu titlul “Comunicat privind reevaluarea strategică a ”Parteneriatului Estic”, etc. Nu s-a trecut nici fără un șantaj deschis: în ajunul summit-ului PE-2017 președintele Ucrainei Piotr Poroșenco a amenințat că nu va veni la Bruxelles, dacă proiectul declarației finale nu va fi modificat și în document nu se va ține cont de doleanțele Ucrainei privind perspectivele ei europene.

Dar în zadar. Deși declarația finală a summit-ului a fost discutată îndelung și existau temeri că forul se va încheia fără adoptarea unui document final, în locul garanțiilor de aderarea la UE Ucraina, Moldova și Georgia au obținut formulările vagi “participanții la summit recunosc aspirațiile europene și alegerea europeană a partenerilor în cauză ” sau “fiecare partener alege personal nivelul ambițiilor și scopurilor la care tinde în relațiile cu Uniunea Europeană ”. În plus, UE și-a confirmat poziția: la început – progrese în reforme, apoi – stimulări financiare și de alt ordin.

“Noi vrem acolo mai devreme ca mai tîrziu”. Ce își dorea ”Trio asociat”?

În următorii patru ani, determinarea celor trei nu s-a diminuat. Însă au decis să meargă asupra Bruxellesului într-un front comun.

În mai, curent în cadrul unei consfătuiri la Kiyv, miniștrii de externe ai celor trei state au semnat un “Memorandum de înțelegere în scopul cooperării în problema integrării europene ”, și au format acel ”Trio asociat”. Scopul principal al acestei structuri interstatale neoficiale este obținerea de la UE de noi înlesniri și privilegii, iar în ideal – obținerea perspectivei de a deveni membre UE.

În principiu, ideea aceasta apăruse încă cu doi ani mai înainte. Dar atunci situația politică internațională nu era de partea Ucrainei, Moldovei și Georgiei. În a.2019 UE era gata doar pentru “Strategia trio 2030” sau un plan îndelungat , de 10 ani, de sprijin și transformare a celor trei țări pe calea integrării lor în UE. Se presupunea, că succesul reformelor în aceste trei țări va fi un stimulent pentru celelalte țări-partenere – Azerbaidjan, Armenia și Belarus, ca și ele să aleagă planul ambițios de integrare europeană.

Dar acum, că relațiile dintre Rusia și Occident s-au înrăutățit rapid (în ultimul timp SUA,UE și NATO vorbesc mereu despre aceea că Rusia intenționează să atace Ucraina), Moldova, Ucraina și Georgia au decis să profite de situație. Au reușit doar, în a. 2014 , pe fondalul acutizării de atunci a relațiilor cu Moscova, să obțină semnarea acordului de asociere, deși Bruxellesul recunoștea că aceste trei țări deocamdată nu-s gata de asociere și au îndeplinit prea puține dintre angajamentele asumate.

După ce au format ”Trio asociat”, pe care Dmitrii Culeba, ministrul ucrainean de externe l-a numit “tăierea Ucrainei, a Moldovei ți a Georgiei de ”lumea rusă ”, țările-membre au dezvoltat o activitate furtunoasă pentru ca, din spusele aceluiași Culeba, să-și asigure un “viitor comun nu cu Rusia, da cu alte țări ”. Bruxellesul chiar s-a alarmat că formatul ”trio” ar putea destrăma programul “Parteneriatul Estic”.

La 19 iulie, la Conferința de la Batumi, președinții Georgiei, Moldovei și Ucrainei au semnat declarația privind dorința celor trei state să adere la UE, deoarece ”nu doresc să revină în trecut”.

În aceeași vară, președintele Vladimir Zelensky a declarat că Ucraina vrea să vadă din partea UE o discuție la obiect privind perspectivele aderării, și că summit-ul din decembrie al ”Parteneriatului Estic” trebuie să demonstreze importanța Ucrainei pentru UE.

“În decembrie trebuie să aibă loc summit-ul ”Parteneriatului Estic”. Este foarte important, dar dacă UE nu-și arată viziunea strategică a scopurilor acestui parteneriat , el este lipsit de obiect, semi-viu. Nu ne trebuie un summit de dragul summit-ului. La noi mor oameni, la noi e război, noi avem nevoie de un conținut politic și de o viziune geopolitică a viitorului acestei inițiative, altfel oportunitatea acestuia este neînțeleasă în general ” - șantaja, de facto, președintele ucrainean.

În octombrie, în cadrul întrevederii cu colegul său sloven Boruto Pahor (în a.2021 Slovenia prezidează UE) președinta Maia Sandu a declarat că după summit-ul din decembrie al “ Parteneriatului Estic” statele asociate trebuie să obțină perspective mai clare.

În noiembrie, cu o lună înainte de summit, miniștrii de externe ai țărilor din “Trio Asociat” au declarat la Bruxelles, că este necesară transformarea inițiativei “ Parteneriatul Estic” într-un instrument eficient al integrării europene. Accelerarea integrării europene, spuneau ei, “va consolida securitatea țărilor din “Trio Asociat” și a UE în întregime”.

În același timp, se lucra activ în culoare. Anume către summit țările din “trio“ au elaborat așa zisa viziune strategică pentru continuarea interacțiunii cu UE. Elementul de bază al documentului este principiul diferențierii: cine face și tinde spre mai mult, trebuie să obțină mai mult. Chiar în ajunul summit-ului, în cadrul unor întrevederi bilaterale, susțineau surse din Bruxelles, președinții Sandu și Zelensky, și premierul Garibașvili “au făcut lobby pentru ideea de a iniția negocieri privind aderarea acestor țări la Uniunea Europeană ”. “Noi ne-am dori să ajungem acolo mai devreme ca mai tîrziu ”, - a declarat Maia Sandu în ajunul forului ”Parteneriatului Estic” într-un interviu pentru Reuters. Iar Vladimir Zelensly, deja la summit a spus, că Ucraina, Moldova și Georgia trebuie să fie noul val de extindere a Unuinii Europene.

Perspectiva de membru nu v-o oferim, dar voi țineți-vă

“Parteneriatul Estic are o importanță politică majoră pentru UE. Împreună, noi am inițiat o etapă nouă, ambițioasă a parteneriatului nostru, pentru a dirija activitatea noastră în aceste timpuri complicate ”, - a declarat încurajator în cadrul summit-ului Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

De fapt, nimic ambițios (cel puțin, în plan politic) în cadrul acestui summit nu s-a produs. “Trio asociat” din nou a rămas fără perspectivele aderării.

“UE recunoaște inițiativa celor trei parteneri asociați - Georgia, Ucraina și Moldova, - privind extinderea colaborării cu UE. Ținem cont de aspirațiile europene și de alegerea europeană a acestor parteneri, cum este arătat în acordurile privind asocierea. Aceste acorduri creează condiții pentru asocierea politică și integrarea economică în UE”, - iată tot ce spune la acest subiect declarația finală.

“Trio” a fost nevoit să accepte în tăcere. Ei, nu chiar în tăcere. După summit-ul de la Bruxelles, Ucraina, Moldova și Georgia au semnat o declarație comună, în care foarte diplomatic “salută declarația comună a summit-ului”, dar declară că-s gata “să muncească în direcția aderării la UE, în baza voinței popoarelor noastre” și cheamă UE “să sprijine alegerea suverană a statelor noastre, toți pașii respectivi întreprinși în direcția integrării europene și să recunoască perspectiva europeană a Georgiei, Moldovei și Ucrainei”. Adică, “trio” va continua să bată la ușa închisă.

Dar nu “Trio asociat” cu insistența lui obositoare pentru demnitarii europeni a fost axa summit-ului IV al “Parteneriatului Estic”.Demnitarii europeni l-au curtat activ pe premierul armean Nicola Pașinean și pe președintele azer Ilham Aliev. Pe 14 decembrie negocierile acestora cu participarea lui Charles Michel, președintele Consiliului European, au durat mai bine de patru ore. Șeful Consiliului European le-a propus părților asistență în delimitarea și demarcarea hotarelor . Experții cred, că CE încearcă să creeze în Transcaucaz propria platformă de negocieri privind reglementarea conflictului din Karabakh, alternativă celei rusești.

În general, problemele securității au fost printre cele mai importante în cadrul acestui summit. Delegația ucraineană cerea insistent de la UE aplicarea preventivă a “unei puternice politici de sancționare” a Rusiei, pe motiv că aceasta,chipurile, își sporește prezența militară la hotar și este gata să atace Ucraina.

“Ne pronunțăm pentru o politică dură de sancțiuni înainte de escaladare, și atunci posibila escaladare nu va avea loc. Asemenea relații, care previn pașii periculoși, vor putea opri conflictul din estul țării noastre, care durează deja de opt ani ”, - le-a declarat jurnaliștilor liderul ucrainean Vladimir Zelensky.

Însă agenția Bloomberg, cu trimitere la înalți diplomați și demnitari, a spus că țările mari din UE se împotrivesc unor noi sancțiuni față de FR, din cauza Ucrainei. Germania, Franța, Italia și Spania cred că e mai bine să se negocieze cu Moscova, nu să fie elaborate noi măsuri economice dureroase.

În rezultat, declarația finală a summit-ului ”Parteneriatului Estic” de la Bruxelles nici nu pomenește despre sancțiuni împotriva Federației Ruse, nici despre o careva agresiune a Rusiei, despre riscurile căreia vorbește mereu Ucraina. Nu au convenit asupra unor noi sancțiuni nici liderii țărilor-membre UE, care a doua zi (la 16 decembrie) s-au întrunit în cadrul propriului summit, deși Ucraina punea mari speranțe. Ei doar au amenințat Rusia, care a și obosit să repete că nu intenționează să atace pe cineva, că “un răspuns la orice agresiune militară viitoare împotriva Ucrainei va avea urmări la scară largă și un preț dur, care include măsuri restrictive coordonate cu partenerii ”.

După o astfel de încheiere nu prea reușită a summit-ului, Ucraina se poate consola doar cu faptul, că Vladimir Zelensky a reușit să mai obțină o semnătură sub declarația de sprijinire a aderării Ucrainei la UE. Este un fel de inițiativă de amator a președintelui ucrainean – să adune autografele liderilor din țările-membre UE, care de altfel nu au o putere juridică.

De această dată, declarația a fost semnată de premierul Sloveniei Janez Yansha. Reprezentantul unei țări nu foarte influente în UE. În schimb, sună frumos: “Țara care deține președinția UE [pînă la 31 decembrie, 2021 – n.r.] s-a angajat să sprijine aderarea Ucrainei ”.

Un “impuls” bănesc din partea UE

În lipsa unor reușite politice, sarcina să învioreze sensul programului ”Parteneriatul Estic” și să-i traseze o nouă direcție i-a revenit “planului economic și investițional ambițios, care va influența serios societatea”. Deutsche Welle scria că UE a confirmat dorința de a păstra PE cu ajutorul unui instrument foarte eficient – banii.

Este vorba despre un nou program investițional al UE pentru țările din ”Parteneriatul Estic” în mărime de 2,3 mlrd. de euro. Mijloacele vor fi alocate în formă de granturi, garanții și instrumente mixte în anii 2022-2027. Cu ajutorul lor Bruxellesul vrea să atragă de la investitorii privați, care doresc să participe la proiecte, încă 17 mlrd. de euro .

Mass-media europeană scrie că aceste 2,3 mlrd. vor fi împărțite în două părți. În cadrul primei părți pentru fiecare țară vor fi prevăzute volume clare de finanțare. Iar pentru cea de-a doua țările ”Parteneriatului Eastic” vor fi nevoite să lupte, căci banii vor fi alocați doar pentru proiectele cele mai pregătite și de calitate. Experții însă spun că oricum cea mai mare parte a acestor bani – 1,93 mlrd. de euro – vor reveni Ucrainei.

Planul economic și investițional al Uniunii Europene include și un set de inițiative emblematice pentru fiecare țară participantă la ”Parteneriatul Estic”. Dar în general, este un sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, construirea și renovarea a 3000 km de magistrale auto și căi ferate, combaterea corupției, trecerea la o economie neutră din punct de vedere climatic, îmbunătățirea accesului la internet, sprijinirea vaccinării lucrătorilor medicali, transformarea digitală, dezvoltarea infrastructurii etc.

Cum scria publicația rusească “Коммерсантъ”, demnitarii europeni se arată dispuși să acorde partenerilor finanțare suplimentară, spre deosebire de promisiunile concrete privind aderarea la UE.

Dar este vorba despre planuri investiționale de viitor, pentru care va trebui să lupte. Acum însă delegația moldovenească a plecat de la Bruxelles cu mîinile goale. Președinta Maia Sandu a scris pe pagina sa de pe Facebook, că în cadrul întrevederii ministrul de externe Nicu Popescu a semnat cu reprezentanții BERD și BEI un acord privind implementarea proiectului “Eficiența energetică în Republica Moldova”. Acesta include două credite de 30 mln. de euro fiecare și un grant în sumă de 2,8 mln. de euro de la Platforma investițională de bună vecinătate a Comisiei Europene și a Fondului fiduciar de asistență tehnică țărilor ”Parteneriatului Estic”. Acești bani vor merge la ”reabilitarea energetică” a școlilor, grădinițelor de copii, spitalelor municipale și raionale în condițiile scumpirii gazelor.

La Bruxelles a mai fost semnată o scrisoare de intenții privind disponibilitatea Băncii Europene de investiții să ofere un împrumut de 150 mln. de euro pentru restabilirea drumurilor moldovenești. Se preconizează, că din aceste mijloace în țară vor fi restabilite, lărgite și modernizate 150 km de magistrale prioritare.

Astfel s-a încheiat, pentru Moldova, summit-ul nr.6 a ”Parteneriatului Estic”: fără perspectiva aderării, în schimb cu ceva bani.

Xenia Florea