MAE fără “IE” și integrare europeană “fără portofoliu”

Joi, 1 februarie, parlamentul urmează să introducă modificări în lista ministerelor, și să divizeze astfel MAEIE în două componente – Ministerul afacerilor externe și o instituție publică, care se va preocupa de integrarea europeană. Se presupune, că aceasta va fi Biroul pentru integrare europeană.

Oficial, o atare divizare încă nu există, dar cei doi miniștri se cunosc și chiar au început, parțial, să-și exercite funcțiile. Zilele acestea Ministrul afacerilor externe Mihail Popșoi a depus jurămîntul. Iar noua ministră pentru treburile europene Cristina Gherasimov a reușit să aibă o întrevedere cu reprezentanții Comisiei Europene și să discute cu ei colaborarea în a. 2024.

Împuternicirile sale, la fel ca și instrumentele de administrare încă nu-s clare, mai ales că ea va fi ministra fără portofoliu, însă premierul Dorin Recean a și anunțat, că din partea Republicii Moldova anume Gherasimov va fi negociatorul principal cu Uniunea Europeană.

25 de ani pentru a crea “Ministerul integrării europene”

Aproape un sfert de secol i-a trebuit Republicii Moldova pentru ca să creeze o structură publică specială, care să se ocupe cu treburile integrării europene.

Altă dată, l finele a.1990 - începutul a.2000, această direcție era controlată de Ministerul economiei. UE avea pe atunci cunoscutul program TACIS – Ajutor tehnic Comunității statelor independente, în scopul accelerării procesului de reforme economice în țările CSI prin oferirea de granturi și consultanță (1991-2007). Cooperarea cu UE se limita la acest program. Într-o direcție specială a ministerului economiei activau niște persoane, care ”ședeau” pe acest subiect pentru un salariu destul de bun. Iar cele mai multe mijloace venite prin programul TACIS se sedimentau în buzunarele consultanților și experților europeni.

În aprilie, 2005 la formarea guvernului Tarlev-2, în timp ce candidatul la funcția de premier lucra asiduu la îndeplinirea sarcinii puse de președinte – reformarea serioasă a aparatului de stat, opoziția de atunci în persoana fracțiunii Alianței “Moldova noastră” a înaintat propriul pachet de propuneri. Printre multe altele, se propunea crearea Ministerului pentru integrare europeană, dat fiind că “integrarea europeană nu este doar diplomație, ci și implementarea planului intern de acțiuni”. Însă comuniștii aflați atunci la putere s-au limitat la faptul, că la denumirea “Ministerul afacerilor externe” au adăugat “și integrării europene”, pentru a sublinia importanța aspirațiilor de integrare europeană. La noi se uită cumva, că primul care a proclamat cursul țării spre euro-integrare a fost președintele Vladimir Voronin, și era în a. 2002.

În a.2010 ONG-urile pro-occidentale au propus guvernului să separeu integrarea europeană de MAEIE. Victor Chirilă, pe atunci președintele Asociației pentru politică externă, a declarat, că există un dezechilibru între măsurile interne și cele externe, dacă vine vorba despre integrarea europeană. Guvernul trebuie să creeze o instituție, care să efectueze reformele interne, dacă există ministere incapabile să le facă. E nevoie de un departament sau un minister, care să acționeze aidoma unui buldozer, care mișcă reformele. În caz contrar, riscăm să nu îndreptățim pronosticurile privind liberalizarea regimului de vize ”.

După acre subiectul unei posibile divizări a MAEIE a fost abordat în aprilie, 2013 în toiul războiului de coaliție, PLDM ieșind din acordul de crearea a ”Alianței pentru integrare europeană-2”, însă în urma presiunilor partenerilor externi a fost nevoit să se așeze la masa negocierilor. De această dată subiectul a fost abordat de democrați. “Această idee reiese organic din postulatul, că la această etapă 80% din tot ce ține de integrarea europeană se referă la politica internă, nu la cea externă”, - spunea atunci președintele parlamentului și liderul PDM Marian Lupu.

Propunerea de “a fortifica activitatea de coordonare a politicilor interne și a asigura coordonarea intersectorială în procesul integrării europene” s-a discutat în cadrul a șapte runde de negocieri, dar PLDM și PLM au fost împotrivă. Liberal-democrații, cărora MAEIE le revenise încă în a.2009, au monopolizat subiectul integrării europene și refuzau categoric să-l împartă cu cineva. Asta cu privire la actualele pretenții ale lui Vladimir Filat față de PAS și Maia Sandu.

Chestiunea divizării Ministerului afacerilor externe și integrării europene s-a discutat și după parlamentarele din a.2014. Și din nou la insistența democraților, care spuneau că diplomații și-au îndeplinit misiunea – Acordul de asociere cu UE a fost semnat, e timpul să se lucreze asupra implementării lui pe interior.

După demisia lui Valeriu Streleț în octombrie, 2015 au început negocierile privind formarea noului cabinet de miniștri. Partidul democrat a elaborat și expediat partenerilor așa numita “Lista de priorități în guvernare”. Documentul încă odată propunea “crearea Ministerului integrării europene în cadrul guvernului, care la nivel național să coordoneze toate eforturile pentru implementarea acordului de asociere și zona de liber schimb cu UE, și să raporteze lunar despre progresele obținute ”.

Apoi, despre necesitatea divizării MAEIE în Ministerul de externe și Ministerul integrării europene a declarat candidatul la funcția de premier Pavel Filip, în ianuarie,2016, la întrevederea cu oamenii de știință și cultură. Însă după ce a obținut puterea deplină, Partidul democrat așa și nu și-a realizat această idee veche – nici în guvernul Filip-1, nici în guvernul Filip-2. Probabil, din cauza răcirii bruște a relațiilor cu Bruxellesul.

Și iată că în a.2024 partidul “Acțiune și solidaritate” a pus punct subiectului. MAEIE va reveni la denumirea “Ministerul afacerilor externe”, iar de integrarea europeană se va preocupa o structură publică aparte.

Cum Popescu a vrut să șadă pe două scaune

La 24 ianuarie, vicepremierul Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene, a anunțat că demisionează. El a spus că în 2,5 ani “împreună cu Maia Sandu și echipa guvernului s-a reușit atingerea unor scopuri fundamentale pentru țara noastră” – obținerea statutului de țară-candidată la intrarea în UE și decizia de a începe negocierile de aderare, și că acum el “are nevoie de o pauză”.

Demisia lui Popescu a fost un fel de secret al lui Polișinel – zvonurile privind plecarea sa circulau deja de două-trei săptămîni, însă PAS le-a tot negat și îndemna să se aibă “încredere doar în sursele oficiale ”.

Acum răsună diferite versiuni de ce a plecat Nicu Popescu. Spre exemplu, că demiterea sa din funcția de șef al MAEIE este urmarea directă a influenței sporite a Marii Britanii în Moldova. Popescu, chipurile, ia devenit incomod britanicilor și ei au decis să-l înlocuiască cu Mihail Popșoi, care între timp a luat masterul la Universitatea York din Marea Britanie.

Potrivit unei surse a noastre, Popescu nu a dorit să-și riște cariera ulterioară cu cele impuse de partenerii de dezvoltare, și demult cugeta asupra demisiei. Încă la mijlocul lui octombrie “el a înțeles că subiectul integrării europene a atins apogeul și mai departe urmează doar dezamăgirea, el și-a găsit un loc călduț în structurile europene”, - a declarat sursa Noi.md. Interlocutorul nostru susține că Popescu a rugat să fie eliberat, negociind în paralel o funcție care i-ar permite “uneori să vină pe aici”. Dar Maia Sandu nu a permis.

După care Nicu Popescu a dorit să devină ambasadorul RM la UE, și în paralel- negociatorul principal al Moldovei cu UE, dar “Sandu din nou nu a permis”. Așa că fostul șef al afacerilor externe nu a reușit să șadă pe două scaune. Ca premiu de consolare, lui Nicu Popescu Drept i-a fost conferit cel mai înalt premiu de stat - “Ordinul Republicii”- cu cuvintele de recunoștință ale președintei “dl Popescu a ajutat să readucem Republica Moldova pe harta lumii”, și să scrie în CV că a fost ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, în mandatul căruia Moldova a obținut statutul de candidată la aderare și permisiunea de a începe negocierile privind aderarea.

Popșoi: promovare sau retrogradare?

Noul ministru al afacerilor externe acum a devenit fostul vicepreședinte al parlamentului, vicepreședintele PAS Mihail Popșoi. Luni el a depus jurămîntul și a declarat că deși acum de integrarea europeană se va ocupa o instituție aparte, “rolul Ministerului afacerilor externe în acest proces va fi în continuare important”. Iar prima sa vizită oficială Popșoi intenționează să a facă, tradițional, în România.

Și în jurul numirii lui Mihail Popșoi în funcția de șef al departamentului de politici externe circulă multe versiuni. Unii comentatori cred că este o promovare în carieră. Politologul Ian Lisnevschii, directorul companiei sociologice Intellect Group, spune că pe fundalul sporirii influenței Marii Britanii în regiune, Popescu, chiar dacă este un diplomat experimentat, dar a obținut studiile șa MGIMO, și deține în domeniul relațiilor internaționale și politologie o bază de cunoștințe, care diferă de școala britanică și cea americană. Da Popșoi are masteratul Universității York și experiență diplomatică grație colaborării guvernării PAS cu UE, de aceea este mai potrivit ca ministrul al afacerilor externe.

“Eu cred că Marea Britanie va avea în continuare o influență mare asupra schimbului de personal în garnizoana guvernamentală la Chișinău, pentru a pune în funcțiile-cheie persoanele pe care le crede potrivite. După semnarea acordului de colaborare cu Ucraina, Londra a dat de înțeles că vrea să influențeze situația în regiunea Mării Negre, din care face parte și Republica Moldova. Da SUA – americanii se văd nevoiți acum să se concentreze pre probleme lai importante pentru ei: situația din Yemen, rutele comerciale de transport maritim, situația tensionată din Asia și, poate cel mai important, alegerile prezidențiale din noiembrie”, a spus Lisnevschii.

Mihail Popșoi chiar are un CV ideal pentru partenerii de dezvoltare. El a absolvit un program de master în Studii Americane. a absolvit un program de master în Studii Americane. A primit o bursă de master în Uniunea Europeană, unde a studiat politici publice la Universitatea Central Europeană din Ungaria și la Universitatea din York, Marea Britanie. Are diploma de doctor în politologie a Universității din Milano (Italia). A fost manager de programe la Centrul de informare și documentare NATO în Moldova, a activat în secția politic -economică a ambasadei SUA la Chișinău, a colaborat cu fondul Soros, în calitate de consultant și analist a colaborat cu Jamestown Foundation, American Enterprise Institute și Foreign Policy Research Institute (Philadelphia, SUA). Drept că are în biografie și niște “pete sumbre”. Canalele de telegram i-au și amintit deja noului șef al MIE, că în a. 2021 el simpatiza Rusia și imputa UE politica “morcovului de aur”.

- “Moldova, precum și Georgia și Ucraina, de regulă obține rezultate mai bune dacă este vorba despre armonizare în aspectele economice, ceea ce duce la sporirea exporturilor în UE, și mult mai proaste dace este vorba despre chestiuni mai nebuloase și discutabile privind standardele democratice, drepturile omului, combaterea corupției ”.

- “Rusia în exclusivitate nu poate fi acuzată de stagnare în cele trei țări ”.

- “Dacă este o consolare pentru cele trei țări în cauză, nu există aproape nicio dovadă că Rusia promovează în mod activ autocrația ca regim alternativ autentic la eforturile de democratizare, promovate de UE.”.

- “În condițiile în care reformele cer cheltuieli politice, perspectivele electorale-s negative, împreună cu instituțiile slabe și tensiunile geopolitice înalte, elitele au tentația să folosească această realitate în propriile (…) interese materiale”, - iată doar unele extrase din activitatea științifică a lui Mihail Popșoi la Universitatea din Milano, eșantionul a. 2021. Extrase din activitatea științifică a lui Mihail Popshoi de la Universitatea din Milano, eșantion 2021. Mai mult, el numește poziția UE față de eforturile Chișinăului „europenizare Potemkin”.

Alți comentatori cred că numirea lui Popșoi în fruntea MAE este o retrogradare. În opinia juristului Serghei Mișin, în spatele numirii anume a lui Popșoi în funcția de ministru al afacerilor externe este dorința spicherului Igor Grosu de “a scăpa de o persoană incomodă” din parlament.

Despre tensiunile dintre Grosu și Popșoi se zvonește demult. De un an și jumătate deja. Din spusele lui Mișin, “Grosu nu mai știa cum să scape de Popșoi, ca acesta să nu se amestece în disputele din interiorul partidului și a fracțiunii. Acest pas a fost convenabil “grupului Grosu”, dat fiind că el scapă de Popșoi în parlament și acesta nu-l va mai încurca în parlament”. Da dacă se vor confirma zvonurile despre demiterea, în primăvară, a guvernului Recean, “Popșoi nu va putea reveni în parlament ”.

Unul dintre interlocutorii noștri a numit ambele versiuni “prea sofisticate”, amintind că la formarea guvernului Igor Grosu în martie, 2021 anume Mihail Popșoi era candidatul pentru funcția de ministru al afacerilor externe și integrării europene. “Cred că această numire este doar pragmatism și ambiție: Popșoi are destui bani, acum are și ambiția să obțină o funcție importantă. Cu siguranță, acum el va înșeua subiectul antirusesc și va călători cu el la diverse conferințe internaționale, pentru a fi prezent, a face relații în străinătate și a-și face CV-ul ”, - crede acesta.

De altfel, primele declarații ale lui Popșoi în noua sa funcție arată că lucrurile nu-s chiar așa de univoce. Da, ritorica sa nu se prea deosebește de cursul comun al guvernării. Dar există un detaliu interesant: imediat după numire Popșoi a declarat, că ar fi curios să vadă reacția MAE al Rusiei la numirea sa. Potrivit lui, dreptul internațional prevede că diplomații, în ciuda tuturor contradicțiilor, trebuie să găsească posibilități pentru dialog și trebuie să aibă acest drept.

Interesul noului ministru de externe al Moldovei, Mihai Popsoi, pentru ridicarea interdicției de intrare în Federația Rusă poate însemna pregătirea unei vizite la Moscova pentru îmbunătățirea relațiilor, a declarat pentru RIA Novosti o sursă de la Moscova.

Gherasimov: va repeta oare calea Nataliei Gavrilița ?

Ministră pentru integrare europeană a devenit Cristina Gherasimov – secretara de stat a MAEIE, în trecut – consiliera președintei Maia Sandu pentru problemele politicii externe și integrare europeană. Ea va avea statut de ministră fără portofoliu, responsabilă pentru negocierile cu UE.

Numirea sa în această funcție a ridicat multe semne de întrebare. Doctor în științe politice la Universitatea Rutgers din New Jersey, activitate de cercetare la Centrul Robert Bosch al Consiliului German pentru Afaceri Externe, precum și o serie de universități europene, lucrează la Transparency International (Marea Britanie) și analiză în programul Rusia și Eurasia la Institutul Regal de Relații Internaționale (Chatham House), e bine, desigur, dar oare în această funcție nu este necesară o persoană cu experiență și autoritate de diplomat? Nici una, nici alta negociatoarea din partea Moldovei nu are. oamenii care s-au intersectat cu Cristina Gherasimov spun că ea este deschisă, eficientă, comunicabilă, dar nimic mai mult și peste “permisiunile de sus”. Va putea ea oare apăra interesele naționale în cadrul negocierilor cu demnitarii europeni?

Și nici nu este clar statutul Biroului pentru integrare europeană, pe care îl va conduce, împuternicirile și instrumentele de lucru ale lui. Va avea ministra împuternicirea să ceară de la miniștrii de ramură dări de seamă și îndeplinirea dispozițiilor?

Agenția IPN menționează că o schemă analogă de organizare a intrării în UE a funcționat în Bulgaria, unde ministra fără portofoliu și negociatoare principală Meglena Cuneva asigura coordonarea activității interne. Ea conducea și Consiliul relațiilor europene, care asigura strategia comunicativă în procesul aderării Bulgariei la UE.

Unul dintre interlocutorii noștri și-a amintit situația din a. 2008, atunci din cauza tensiunilor interne între demnitari suspuși din PCRM, dar și a divergențelor cu vicepremierul de atunci, ministrul de externe Andrei Stratan, la guvern a fost creată Comisia națională pentru integrare europeană. Secretara ei era Natalia Catrinescu, care ulterior și-a schimbat numele în Gavrilița și a devenit prim-ministră.

“Atunci la MAEIE au fost foarte mirați de crearea acestei comisii, mai ales că toate instrumentele și informațiile în această problemă erau la MAE. Erau neclare împuternicirile acestei comisii, cerințele față de ministere, comportamentul doamnei Gavrilița. S-a terminat totul cu lichidarea acestei structuri peste o jumătate de an, în care a existat o dublare a funcțiilor, intrigi și alte tensiuni”, - a menționat interlocutorul nostru.

Oare nu se va repeta istoria de acum cca un deceniu? Că doar și timpul, și circumstanțele, și personajele s-au schimbat.

Xenia Florea