Din pușcărie prin amnistiere

La finele anului trecut, autoritățile au anunțat că intenționează să elibereze din pușcăriile moldovenești mai bine de 20% dintre deținuți. Recent, au fost făcute primele totaluri ale amnistierii cu ocazia celor 30 de ani de independență a țării.

Organizațiile internaționale plasează Moldova printre țările cu penitenciarele cele mai dens populate. Supraîncărcarea pușcăriilor duce la înflorirea unei ierarhii informale, precum și la probleme privind asistența medicală și condițiile de detenție.

În ciuda acestui fapt, opiniile experților cu privire la necesitatea eliberării anticipate a deținuților diferă. Mulți cred, că în actualele condiții autoritățile ar fi trebuit să pregătească amnistia mai minuțios, pentru a evita sporirea activității criminale, ieșirea la libertate ocolind legea și alte urmări negative.

Amnistiere tradițională

Moldova a marcat 30 de ani de independență la 27 august, 2021, însă despre amnistiere și-au amintit doar peste luni de zile: avizul guvernului pe marginea proiectului de lege a fost aprobat abia la începutul lui decembrie. În opinia autorităților, această măsură va contribui la descărcarea pușcăriilor naționale și îmbunătățirea condițiilor de detenție a celor, care nu cad sub incidența ei.

În Moldova, la fel ca și în alte țări din spațiul post-sovietic, amnistierea a devenit o tradiție, aplicată cu regularitate de autorități în raport cu persoanele care au comis infracțiuni, dar nu prezintă un pericol major pentru societate. De regulă, ea coincide cu un eveniment sau o dată comemorativă. Și acum 5 ani, cu ocazia celor 25 de ani de independență, în Moldova au fost amnistiați cca 1700 de pușcăriași.

Actuala lege a fost adoptată la finele lunii decembrie prin votul deputaților PAS și al Blocului comuniștilor și socialiștilor. Ea a intrat în vigoare la 31 decembrie. Olesea Stamate, președinta comisiei parlamentare drept, numiri și imunități, a relatat că înainte de examinarea finală în proiect au fost introduse modificările propuse de guvern și oficiul Avocatului poporului. Alte amendamente au fost introduse la începutul lunii aprilie.

În timpul dezbaterilor pe marginea proiectului, s-a discutat mult despre vîrsta copiilor, mamele cărora cad sub incidența amnistiei. În prima sa versiune, proiectul de lege prevedea că vor fi eliberate femeile care au copii mai mici de 12 ani. La guvern, a răsunat ideea de a reduce această bară la 8 ani, iar deputata PAS Ana Racu a propus amendamentul, care indica 14 ani. Potrivit ei, aflarea părintelui la pușcărie influențează negativ copilul. În rezultat, deputații au decis că vor fi amnistiate mamele care au un copil mai mic de 12 ani.

Asta în timp ce se va ține cont de termenul de detenție al femeii: pînă la 7 ani inclusiv. Dacă ea are mai mult de trei copii mai mici de 12 ani, chestiunea privind amnistierea se discută și în caz că termenul de detenție prevede 9 ani. Condiția obligatorie – lipsa deciziei privind decăderea din drepturile părintești.

La momentul adoptării legii, în pușcăriile moldovenești erau deținute peste 6,6 mii de persoane, sau cca 200 la fiecare 100 de mii de locuitori. Reieșind din acești indici, Consiliul Europei plasează Moldova printre țările cu cele mai dens populate penitenciare. Cam o treime dintre deținuți ispășesc pedepse pentru crime ce țin de violență, omucideri, atacuri, crime motivate sexual. Deseori în pușcărie ajung persoane care au comis infracțiuni ce țin de droguri și furturi.

La libertate prin mituire

Autoritățile au anunțat, că în rezultatul amnistierii la libertate vor ieși mai bine de un sfert din numărul total al deținuților. Se preconiza, că sub incidența legii vor nimeri 1723 de persoane, dintre care 1650 – eliberate condiționat, restul – imediat. Adică, de cele mai multe ori este vorba despre reducerea pedepsei prin eliberarea condiționată anticipată. În cazuri aparte, procesul penal încetează în faza urmăririi penale sau a judecării cazului.

Legea a stabilit și alte criterii pentru aplicarea amnistiei. Ea se referă la persoanele acuzate, inculpate și condamnate, care au caracteristici pozitive și risc scăzut de recidivă. O altă categorie – persoanele condamnate la privațiune de libertate pentru infracțiuni comise din neglijență, dacă acestea nu au provocat decesul victimei. Nu pot fi amnistiate persoanele, care au comis crime deosebit de grave sau acte de corupție, indiferent de gravitatea lor.

O comisie specială, formată din reprezentanți ai Ministerului justiției, ai Administrației naționale a instituțiilor penitenciare (ANIP), ai Inspectoratului Național de Probațiune și din psihologi-legiști, examinează cazurile de amnistiere. ANIP a prezentat comisiei lista condamnaților care pot cădea sub incidența amnistiei. Ulterior, comisia trimite solicitările de rigoare în instanțele, de competența cărora ține achitarea persoanei sau reducerea pedepsei.

Pentru deținuții eliberați este prevăzută o indemnizație unică în mărime de 75% din salariul minim – 7953 de lei. În acest scop, în buget au fost prevăzuți peste 9,5 mln. de lei. Acum cinci ani amnistierea a costat bugetul public de două ori mai ieftin.

Conform datelor pentru luna iulie, din penitenciarele moldovenești au fost eliberate 147 persoane aflate în arest. Comisiile speciale de amnistiere a deținuților au examinat 1148 dosare, însă doar în 497 de cazuri au fost luate decizii pozitive. Examinarea dosarelor continuă.

Dorința unor deținuți, care nu cad sub incidența amnistierii, de a ajunge în libertate a fost așa de mare, că ei au decis să corupă oficialii. Centrul național anticorupție (CNA) anunță, că a încercat să-și cumpere libertatea antreprenorul din Nisporeni Adrian Nichifor, condamnat la 17 ani privațiune de libertate pentru omor, care își ispășește pedeapsa în instituția de corecție Cricova.

CNA a aflat despre aceasta de la un angajat al Administrației naționale a instituțiilor penitenciare, căruia, spune el, i-a fost propusă suma de 5000 de euro pentru sprijinirea eliberării. În procesul acumulării probelor, au fost documentate discuțiile dintre condamnat și demascator, care demonstrau încercarea de a da mită pentru decizia pozitivă a comisiei de amnistiere. Oficialul a fost rugat să scrie în actul de constatare a riscului recidivării, că bărbatul nu prezintă un pericol major pentru societate, dacă va fi eliberat anticipat. Acum deținutul a devenit figurantul unui nou dosar penal.

Pro și contra

Opiniile experților privind necesitatea eliberării anticipate a deținuților s-au împărțit. Adepții amnistierii fac trimitere la experiența țărilor dezvoltate, care arată că detenția nu întotdeauna acționează ca un mijloc de corecție a infractorului. Spre exemplu, Finlanda a mers pe calea reducerii costurilor economice și sociale ale încarcerării, și a redus constant utilizarea pedepsei cu închisoarea în favoarea altor măsuri de influențare a cetățenilor care au încălcat legea. Statistica europeană arată, că țările care au renunțat la folosirea privațiunii de libertate pe scară largă, nu s-au confruntat cu sporirea criminalității.

Este populară și opinia cum că amnistierile dese nu contribuie la reeducarea infractorilor și pot fi dăunătoare pentru deținuții înșiși, care o pot percepe ca pe o permisivitate și o lipsă a ordinii de drept. O mărturisește și statistica, care arată că în Moldova cca două treimi dintre amnistiați în scurt timp revin în închisori. În plus, în țară se înregistrează în mod regulat cazuri, ce țin de infracțiuni comise de foști deținuți.

«Printre cei care își ispășesc pedeapsa în instituțiile penitenciare din RM, există multe persoane condamnate pentru a doua sau a treia oară. Căci profilaxia comiterii repetate a infracțiunilor necesită măsuri speciale de integrare a foștilor infractori în societate, dar în Moldova nu-i este acordată suficientă atenție. Resocializarea celor condamnați la privațiune de libertate este o sarcină complicată, toate țările depun mult efort în acest sens. La noi situația este de așa natură, că de regulă persoana care a ieșit la libertate este lăsată pe cont propriu », - menționează cei din Uniunea avocaților.

În același timp, avocații amintesc despre numeroasele scandaluri din timpul amnistierii-2016, consacrate jubileului de 25 de ani de independență. Au fost fixate cazuri de recalificare a dosarelor penale și a acuzațiilor, pentru ca acestea să ajungă sub incidența Legii privind amnistierea, sau au fost găsite alte metode de a ocoli regulile stabilite pentru cazurile crimelor grave și deosebit de grave. Printre cei eliberați au fost persoane condamnate pentru corupție, delapidare, viol, proxenetism și alte infracțiuni grave.

În opinia unor experți, în actualele condiții autoritățile ar fi trebuit să pregătească amnistierea mult mai minuțios, pentru a putea controla toate etapele procesului dat, fără a duce la sporirea activității criminale și la alte consecințe negative pentru societate. În plus, din cauza legislației imperfecte și a corupției extinse din sistemul judiciar, deseori amnistia este folosită pentru a ieși la libertate ocolind legea.

«Nu este atins scopul pedepsei»

Autoritățile întotdeauna pot folosi alte instrumente, mai punctuale, inclusiv Comisia de grațiere, subordonată șefei statului. Noua componență a ei a fost formată în iunie, trecut. Însă activitatea acestei comisii a provocat valuri de critici și acuzații privind caracterul selectiv al deciziilor luate.

Comisia a examinat și respins mai multe solicitări privind grațierea condamnaților din instituția de corecție Rusca, inclusiv cea a Tamarei Ursu, condamnată la 7 ani și 2 luni privațiune de libertate, mamă a unor copii minori care au între 2 și 5 ani. Ea nu are sancțiuni disciplinare în executarea pedepsei, a obținut avizul pozitiv al administrației penitenciarului. Dar nu numai că i-a fost refuzată solicitarea , i-a fost refuzată și posibilitatea de a participa repetat la interviul Comisiei de grațiere. În comentariile la acest caz, experții au atras atenție caracterului selectiv al deciziilor, dat fiind că amnistia oferă prioritate mamelor cu copii. Cazul Tamarei Ursu cade sub incidența legii privind amnistierea, atunci de ce el a fost lăsat fără atenție de către comisia de profil a aparatului președintei?

Pe de altă parte, în pofida amnistierii anunțate, la 10 august Maia Sandu a semnat decretul de grațiere a patru deținuți, condamnați la privațiune de libertate în dosare penale. Dumitru Adomnița de 59 de ani și Alexei Martîniuc de 30 de ani se eliberează condiționat anticipat. În noiembrie,2020 primul a fost condamnat la 4 ani și 8 luni privațiune de libertate pentru trafic ilegal de droguri în mărime deosebit de mare, el fiind șeful unei grupări criminale. Al doilea în a. 2018 a primit 6,5 ani de detenție pentru tentativă de omor. În timpul unui conflict, el a înjunghiat un bărbat, viața căruia ulterior a fost salvată. Au fost amnistiați și doi condamnați care primiseră pedepse cu suspendare: Alexandru Lupașcu de 37 de ani și Daniel Balan de 19 ani.

Avocatul Stanislav Pavlovschii, fost judecător la Curtea Europeană pentru drepturile omului, crede că asemenea instrumente ca amnistierea nu trebuie să fie folosite ca instrumente de oferire a libertății. Potrivit lui, dacă acuzarea sau condamnarea persoanei este îndoielnică, cazul trebuie să fie rejudecat. «Statele democratice nu aplică amnistierea, deoarece în acest fel nu este atins scopul pedepsei penale – restabilirea echității sociale, prevenirea, corectarea persoanei și integrarea ei în societate. Condamnatul trebuie să fie eliberat doar dacă nu mai prezintă pericol pentru societate. Dar asta nu trebuie să fie o eliberare în grup», - spune avocatul.

Victor Surujiu