Anul 2023: Stare de urgență deplină. Partea 2

(Sfîrșit. Începutul citiți pe 02.01.2024)

Continuăm să facem totalurile anului 2023.

Pentru președinta Maia Sandu și partidul de guvernămînt a fost un an al "lansării integrării europene", pentru opoziție a fost o perioadă încordată, în care legislația a fost modificată de nenumărate ori, a fost curățat cîmpul politic, au fost închise mai multe instituții media. Au fost închise zeci de site-uri și12 posturi de televiziune.

A fost, de asemenea, un an în care multe active strategice ale țării au fost transmise în mîinile unor companii românești. La sfîrșitul anului trecut, la conducerea sistemului bancar al Republicii Moldova a venit fostul ministru român al Finanțelor, Anca Dragu.

Retragerea din CSI

La 15 mai 2023, Moldova a început procedura de retragere din CSI. Mai exact, din Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acesta este primul pas spre retragerea completă a Republicii Moldova din această comunitate interstatală.

Potrivit speakerului, după 30 de ani a devenit clar că apartenența la Comunitatea Statelor Independente nu a ajutat Moldova să rezolve problemele existente - "nu ne-a ajutat să rezolvăm conflictul transnistrean, nu ne-a ajutat să retragem armata rusă de pe teritoriul Moldovei, nu ne-a protejat de embargoul economic în cele mai dificile momente. Nu putem sta la aceeași masă de negocieri cu o țară agresoare".

Oficial, Chișinăul și-a anunțat intenția de a se retrage din CSI la scurt timp după începerea operațiunii militare rusești în Ucraina, în 2022. În același timp, participarea reprezentanților moldoveni în organele cheie ale Comunității, cum ar fi Consiliul șefilor de stat, Consiliul șefilor de guvern și Consiliul miniștrilor de externe, a fost practic suspendată. Mișcările active în vederea retragerii din CSI au început în luna februarie a acestui an, ministrul de externe Nicu Popescu anunțînd că Chișinăul începea procesul de retragere din zeci de acorduri cu CSI. "Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană și are obiective de politică externă complet diferite", a declarat el. Parlamentul a denunțat deja peste 20 de acorduri cu CSI, cum ar fi cel cu compania interstatală de radioteleviziune Mir.

În noiembrie, s-a aflat că guvernul a decis să excludă Comunitatea Statelor Independente de pe lista organizațiilor internaționale la care țara plătește taxe anuale de membru. După cum s-a anunțat, astfel vor fi economisite 16 milioane de lei. Zilele trecute, șefa Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană, Doina Gherman, a declarat, în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune, că Republica Moldova va ieși definitiv din CSI pînă la sfîrșitul anului 2024.

Mitingul "pro-european" și summitul de la Bulboaca din 1 iunie

La jumătatea lunii martie al anului trecut, vorbind în parlament, șefa statului și-a proclamat viitorul slogan electoral - în 2030, Moldova trebuie să devină stat membru al Uniunii Europene. Iar la 21 mai, la îndemnul lui Sandu, în centrul Chișinăului a avut loc un miting "pro-european" de amploare, pentru a demonstra Bruxellesului cît de mult își dorește Moldova să adere la Uniunea Europeană. Peste 70.000 de oameni s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale. La eveniment au participat și președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, ambasadorul SUA, Kent Logsdon, europarlamentarul român Siegfried Mureșan și mulți alți străini.

Autoritățile au declarat că acesta a fost un efort unitar al cetățenilor "pentru a răspunde la întrebarea ce vor moldovenii" și "pentru a confirma calea aleasă de moldoveni spre Europa". La rîndul lor, reprezentanții opoziției au postat pe rețelele de socializare ordinele trimise de la Chișinău către organizațiile de stat cu privire la cine și cîte persoane ar trebui să vină la mitingul din 21 mai. Ulterior, guvernul a declarat că a cheltuit aproximativ 4,7 milioane de lei pentru organizarea mitingului "Moldova europeană".

O altă acțiune de PR de amploare privind integrarea europeană a fost organizarea la Bulboaca, la 1 iunie, a summitului Comunității Politice Europene (EPC). La acesta au participat 49 de șefi de stat și de guvern din țările europene.

Din punct de vedere al imaginii, evenimentul a fost un succes pentru republică - după cum a scris Deutsche Welle, summitul EPC a transformat Chișinăul pentru două zile în centrul Europei. Din punct de vedere financiar și practic - un eveniment nu prea productiv. Cele 1,6 miliarde de euro anunțate de Ursula von der Leyen la o conferință de presă comună cu Maia Sandu s-au dovedit a fi nu un pachet de ajutor financiar suplimentar, ci unul care fusese deja promis de UE și chiar parțial cheltuit. Acordul privind liberalizarea tarifelor de roaming cu UE începînd cu 1 ianuarie 2024, anunțat pe larg în acea zi, după cum s-a dovedit ulterior, nu a fost semnat niciodată. Cu toate acestea, autoritățile nu au ascuns faptul că au așteptat de la acest eveniment altceva - că, prin organizarea impecabilă a summitului EPC, vor reuși să obțină undă verde pentru aderarea la UE sau să convină începerea negocierilor de aderare.

Interzicerea partidului "Șor"

La 19 iunie, Curtea Constituțională a luat o decizie finală cu privire la cererea guvernului de a scoate în afara legii partidul "Șor". A fost nevoie de zece ședințe și aproape o lună și jumătate pentru a face acest lucru. Judecătorii CC au decis că partidul a acționat împotriva statului de drept și a amenințat suveranitatea și independența țării, ceea ce a fost formulat în documentul prezentat de guvern la CC în noiembrie 2022.

Apoi, partidul de guvernămînt a elaborat și a adoptat un proiect de lege care interzice membrilor "partidelor recunoscute drept neconstituționale" să participe la alegeri pe o perioadă de 3-5 ani. Era vorba despre persoanele care erau membri ai organelor executive ale partidului declarat neconstituțional și persoanele care au fost aleși din partea acestui partid (deputați, primari, consilieri locali). Proiectul de lege interzicea, de asemenea, utilizarea atributelor partidelor neconstituționale de către alte partide politice, blocuri sau alți participanți la procesul electoral.

Apoi au avut loc mai multe ședințe ale Curții Constituționale pe această temă, iar la 3 octombrie Curtea Constituțională a satisfăcut cererea deputaților partidului dizolvat "Șor", care au declarat ca fiind neconstituționale amendamentele care le interziceau să candideze pe o perioadă de la 3 la 5 ani. "Curtea a decis că interdicția contestată nu se baza pe criterii obiective, era generală și nu ținea cont de circumstanțe individuale", a explicat judecătorul Serghei Țurcan după pronunțarea hotărîrii. Astfel, reprezentanții partidului interzis "Șor" au obținut dreptul de a participa la alegerile locale. Dar nu pentru mult timp.

Chiar a doua zi, deputații PAS au aprobat noi modificări la Codul electoral, aducîndu-l în concordanță cu observațiile CC - aceștia au stabilit criteriile pentru persoanele care nu pot participa la alegeri. Lista include persoane bănuite, învinuite sau inculpate de săvîrșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument la declararea neconstituțională a partidului politic; persoane care au fost excluse din scrutinele electorale anterioare ca urmare a încălcării principiului finanțării transparente; persoane vinovate de acțiuni care au dus la includerea pe listele de sancțiuni internaționale.

Acum, Partidul Șor așteaptă decizia Curții Europene a Drepturilor Omului - la 16 septembrie, CEDO a înregistrat procesul în cazul Partidului Șor împotriva autorităților moldovenești.

Dublul omor de la aeroport

Pe 30 iunie, pe Aeroportul din Chișinău s-a produs o tragedie. Un cetățean al Tadjikistanuli, Rustam Ashurov, în vîrstă de 43 de ani, căruia i-a fost refuzată intrarea în țară din motive de securitate, în timp ce era escortat într-o zonă sterilă unde trebuia să aștepte zborul de întoarcere, a sustras pistolul unui ofițer al Poliției de Frontieră și a tras mai multe focuri de armă. Ca urmare, polițistul de frontieră Serghei Muntean și inspectorul de securitate al aeroportului Igor Ciofu au fost împușcați mortal.

Imediat după acest incident, toți angajații și pasagerii aeroportului au fost evacuați de urgență, decolările și aterizările avioanelor au fost temporar interzise, iar la fața locului au sosit ofițerii din cadrul Brigăzii de poliție cu destinație specială Fulger pentru a-l prinde și neutraliza pe bărbatul înarmat baricadat. Atacatorul rănit Ashurov a fost transportat la spital, unde a murit cîteva zile mai tîrziu.

Mai multe partide politice și reprezentanți ai societății civile au cerut imediat demisia șefului Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a șefului SIS, Alexandru Musteață, și a ministrului Afacerilor Interne, Ana Revenco - în orice țară civilizată, după o asemenea tragedie, persoanele responsabile își dau demisia. Totuși, în cele din urmă, și fără nicio legătură directă cu tragedia, a fost demisă doar Ana Revenco.

Deși autoritățile au promis că rezultatele anchetei în acest caz vor fi prezentate pînă la 31 iulie, nimeni nu s-a grăbit să prezinte raportul. Cînd noul șef al Ministerului de Interne, Adrian Efros, a fost întrebat la sfîrșitul lunii august unde se află rezultatele anchetei interne, acesta a declarat că "au apărut o serie de probleme mai importante și mai urgente" (!).

La începutul lunii septembrie, Ministerul Afacerilor Interne a prezentat, în sfîrșit, raportul privind ancheta în cazul dublului asasinat de pe aeroportul din Chișinău din 30 iunie. Patru ofițeri ai Poliției de Frontieră au fost concediați (șeful și adjuncții sectorului Poliției de Frontieră, șeful de tură al Unității de control al Poliției de Frontieră și ofițerul serviciului Dispecerat al Centrului de Coordonare), alți nouă au fost sancționați disciplinar, iar șeful instituției, Rosian Vasiloi, a primit mustrare aspră, deși ancheta a scos la iveală un management defectuos din partea Poliției de Frontieră și faptul că aproximativ 40% din funcțiile din departamentul securitate nu erau ocupate de nimeni.

În afară de aceasta, responsabilitatea pentru cele întîmplate la 30 iunie a fost atribuită fostului concesionar, Avia Invest, care la acea dată nu avea nici o legătură cu aeroportul de mai multe luni, deoarece acesta fusese preluat integral de stat la sfîrșitul lunii martie. Potrivit raportului prezentat, în urma reconstrucției terminalului AIC, Avia Invest a lipsit sectorul Poliției de frontieră de încăperea operațională și de conducere, nu a amenajat încăperi specializate pentru intervievarea persoanelor suspecte care ajung pe teritoriul RM. Nu a plasat turnichete și uși între cabinele de control a actelor.

Expulzarea diplomaților ruși

La începutul lunii iulie s-a aflat că Chișinăul oficial se pregătește să expulzeze din țară un grup mare de angajați ai Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, în acest scop fiind efectuată o "evaluare" a activității Ambasadei Federației Ruse. Această știre a apărut aproape imediat după decizia României de a expulza 40 de diplomați ruși. După cum a declarat președintele parlamentului Igor Grosu într-un interviu acordat agenției românești Agerpres, "persoane sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse repede ajung pe malul stîng al Nistrului, în Transnistria, şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă".

Expulzarea diplomaților ruși a fost precedată de apariția pe portalul The Insider și postul de televiziune Jurnal TV a unei investigații despre cele 28 de antene și antene parabolice amplasate pe clădirile Ambasadei Rusiei la Chișinău, care au fost folosite "pentru spionaj", "interceptarea semnalelor de telefonie prin satelit" și "transmiterea informației decodate către sateliți". În apropierea acestora apăreau regulat colaboratori ai serviciilor de informații rusești (în special la 14 mai, ziua celui de-al doilea tur de scrutin în Găgăuzia, și la 1 iunie, cînd Moldova a găzduit summitul Comunității Politice Europene).

A doua zi după apariția acestei investigații, ambasadorul rus în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, a fost convocat la MAEIE, unde a fost informat că 22 de diplomați ruși și 23 de reprezentanți ai personalului tehnic al ambasadei trebuie să părăsească teritoriul Republicii Moldova. La 14 august, 45 de diplomați ruși au părăsit Republica Moldova. Pentru a-i prelua, a fost trimisă o aeronavă specială din Federația Rusă. La ambasada rusă au rămas 10 membri ai personalului diplomatic și 15 membri ai personalului tehnic, administrativ și de serviciu.

Ministerul rus de Externe a calificat acuzațiile de spionaj de pe acoperișul misiunii diplomatice de la Chișinău drept "fantezii care nu au nimic de-a face cu realitatea". La 18 august, ambasadorul Moldovei în Rusia, Lilian Darius, a fost convocat la Ministerul rus de Externe, unde a fost informat că, drept măsură de răspuns, 20 de cetățeni moldoveni, dintre care 18 sînt deputați ai partidului de guvernămînt, le este interzisă intrarea în Rusia.

Transmiterea sistemului moldovenesc de transport al gazelor în gestiunea românilor

Începînd cu 19 septembrie, sistemul de transport al gazelor din Republica Moldova este gestionat oficial de către români. Mai exact – de compania românească de stat Transgaz, reprezentată de compania sa fiică Vestmoldtransgaz.

Pînă atunci, creată la vremea sa de către Guvernul Republicii Moldova special pentru acest proiect și vîndută apoi companiei de stat românești pentru 180 de milioane de lei, Vestmoldtransgaz gestiona doar conducta principală de gaze Iași-Ungheni-Chișinău. Acum ea are dreptul de monopol pentru a gestiona întregul sistem de transport al gazelor din țară. Motivul oficial este că fostul operator al Moldovatransgaz, compania-fiică a Moldovagaz SA, nu s-a încadrat în cel de-al treilea pachet energetic al Uniunii Europene, care prevede separarea funcțiilor de operator al sistemului de transport gaze, furnizor și distribuitor de gaze.

În vară, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a cerut companiei Moldovagaz să se conformeze celui de-al treilea pachet energetic pînă la 19 septembrie. Dar această cerință nu putea fi îndeplinită, deoarece acționarul majoritar al Moldovagaz, concernul rus Gazprom, a avut, și are în continuare, o poziție fermă în această privință: în primul rînd, rezolvarea datoriei istorice a Moldovei de pe malul drept, care, potrivit Gazprom, constituie 709 milioane de dolari, și deja apoi transferul rețelelor, ca parte a proprietății Moldovagaz, către operatorul de transport separat Moldovatransgaz. Prin urmare, concomitent cu cerința ANRE, la începutul lunii iulie, guvernul și parlamentul au aprobat în regim de urgență un proiect de lege care permitea schimbarea operatorului sistemului național de transport al gazelor.

Ca urmare, la 4 septembrie, Vestmoldtransgaz și Moldovatransgaz au semnat un contract de închiriere a proprietății pe cinci ani. Plata pentru chirie constituia 165 de milioane de lei pe an. Începînd cu 19 septembrie, compania românească Vestmoldtransgaz a preluat oficial administrarea sistemului de transport al gazelor din Moldova.

Deja peste o lună după ce a preluat controlul asupra sistemului de transport al gazelor din Moldova, compania românească a cerut Chișinăului să majoreze de patru ori tarifele de transport. Și cum prețul de transport este inclus în prețul final al gazelor naturale, în cazul în care această problemă va fi soluționată favorabil, povara creșterii tarifelor de transport va cădea pe umerii consumatorului, adică a populației Republicii Moldova.

Stoianoglo a obținut primul cîștig de cauză la CEDO

La 24 octombrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a anunțat decizia privind primul proces intentat de fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. CEDO a decis că statul moldovean a încălcat dreptul lui Stoianoglo la un proces echitabil atunci cînd acesta a fost înlăturat din funcție în 2021. Acum, guvernul trebuie să-i plătească 3.600 de euro drept compensație pentru daune morale.

Fostul procuror general (la 26 septembrie, președintele a semnat decretul privind eliberarea din funcție a lui Stoianohlo) a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că intenționează să ceară restabilirea sa în funcție prin intermediul instanței. Autoritățile nu doresc categoric revenirea sa la Procuratura Generală. Nu numai atît, pe 23 octombrie, cu o zi înainte de anunțarea hotărîrii CEDO în cazul Stoianoglo contra Moldovei, a fost anunțat un concurs pentru funcția de procuror general. După cum a anunțat Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, verdictul Curții Europene privind ilegalitatea înlăturării lui Alexandr Stoianoglo are un caracter de recomandare.

Așadar, tot ce este mai interesant încă urmează (avocații lui Stoianoglo s-au adresat deja în instanța de judecată), mai ales că Curtea Europeană a Drepturilor Omului urmează să se pronunțe în privința unei alte plîngeri a fostului Procuror General - privind arestarea ilegală a lui Alexandr Stoianoglo și decizia motivată politic. Așadar, în anul alegerilor prezidențiale, autoritățile ar putea primi o "surpriză" extrem de neplăcută din partea Strasbourgului - recunoașterea oficială a fostului procuror general drept "deținut politic" și "victimă a regimului".

Interzicerea altor șase canale de televiziune

La 30 octombrie, înainte de primul tur al alegerilor locale generale, Comisia pentru Situații Excepționale a interzis încă șase posturi de televiziune - Orizont TV, Prime, Publika TV, Canal 2, Canal 3 și ITV Moldova.

Această măsură s-a bazat pe un raport al SIS, în care se menționa că aceste canale de televiziune funcționează cu "numeroase încălcări" și "sînt subordonate grupărilor criminale Plahotniuc și Șor, care și-au unit forțele pentru a destabiliza situația din Moldova". În plus, a declarat directorul SIS, Alexandru Musteață, în cadrul unui briefing special, "avem nu doar informații operative, ci și dovezi că Federația Rusă influențează alegerile locale din 5 noiembrie. Acest lucru are loc prin finanțarea ilegală a campaniilor electorale, cumpărarea de voturi, coruperea candidaților, precum și prin campanii de dezinformare bine puse la punct prin intermediul anumitor canale de televiziune, site-uri, rețele de socializare. Aceasta face parte din arsenalul de război hibrid purtat de Federația Rusă împotriva țării noastre".

Cu toate acestea, un sondaj recent al IMAS a arătat că 47% dintre cetățeni nu cred în amenințarea "războiului hibrid" despre care vorbesc mereu autoritățile. 65% dintre respondenți au calificat drept un abuz de putere decizia CSE de a suspenda licențele de emisie a șase canale de televiziune, 40% au spus că aceste canale au fost închise din cauza criticilor aduse autorităților, iar 21% au explicat această decizie prin faptul că PAS a vrut să obțină un rezultat mai bun la alegerile locale.

Astfel, partidul de guvernămînt are deja la activ 12 canale TV închise. Deși, oficial, această măsură este temporară, iar în decizia Comisiei pentru Situații Excepționale scrie "Suspendarea licenței de emisie pe durata stării de urgență", premierul Dorin Recean a declarat fără menajamente la TV8 că posturile de televiziune suspendate de CSE nu-și vor relua activitatea nici dacă starea de urgență va fi anulată.

Iar cu cîteva zile înainte de Anul Nou, s-a aflat că postul de televiziune RTR-Moldova, interzis temporar, a decis să părăsească definitiv țara noastră. La 28 decembrie anul trecut, prin decizia Consiliului Audiovizualului, licența sa de emisie a fost retrasă la cererea fondatorilor săi. De asemenea, a fost retrasă și licența postului Bravo-TV.

Alegeri locale generale

La 5 noiembrie, în Moldova au avut loc alegeri locale generale. Acestea au costat bugetul 178 de milioane de lei. Alegătorii moldoveni au ales 898 de primari și 11.058 de consilieri raionali, municipali, orășenești și sătești.

Cu două zile înainte de primul tur, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să retragă din alegeri partidul "de rezervă" al lui Ilan Șor, Partidul "Șansa", și să anuleze înregistrarea tuturor candidaților acestuia. Decizia a fost luată în baza raportului SIS, în care se menționa că Rusia, prin intermediul mai multor partide politice, încearcă să influențeze cursul alegerilor din Republica Moldova, a alocat peste 1 miliard de lei pentru a destabiliza situația din Moldova, iar acești bani au fost folosiți, printre altele, de Șor pentru a finanța partidul "Șansa", după ce partidul "Șor" a fost declarat neconstituțional. Iar după primul tur al alegerilor pentru primăria Bălți, candidatul independent Arina Corșicova, susținută de Șor, a fost retrasă din cursa electorală.

Observatorii internaționali au criticat intervenția Comisiei pentru Situații Excepționale în procesul electoral. Misiunea ENEMO, observatorii OSCE și ai Parlamentului European au declarat că CSE are împuterniciri prea largi, care au fost folosite pentru a restricționa exprimarea libertății de opinie și de întrunire, precum și dreptul de a candida la alegeri. Iar faptul că "cu mai puțin de 48 de ore înainte de deschiderea secțiilor de votare, a fost impusă o interdicție generală pentru 8 605 candidați înaintați de un singur partid contravine angajamentelor asumate de toate statele OSCE, precum și altor standarde pentru alegeri democratice".

Partidul "Șansa" a intentat 35 de procese pentru încălcarea drepturilor sale electorale. La 6 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a invalidat decizia Curții de Apel Chișinău, prin care a anulat dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale care prevede excluderea candidaților Șansă pentru alegerile locale din noiembrie. Ca urmare, la 12 decembrie, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia CSE de anulare a înregistrării candidaților Șansa. Guvernul a contestat această decizie, după care, la 22 decembrie, CSJ a anulat decizia Curții de Apel Chișinău privind ilegalitatea retragerii partidului Șansa din alegeri și a decis să returneze cazul spre reexaminare.

În ceea ce privește alegerile propriu-zise, PAS a "luat" 291 (32,5%) de primării din 898, și asta mai ales în zonele rurale. Partidul Socialiștilor s-a clasat pe locul doi cu 144 de primării (16,09%), în timp ce Partidul Social Democrat European (fostul PDM) s-a clasat pe locul trei cu 103 localități (11,5%). În raioane, în urma alegerilor, PAS a obținut majoritatea în doar patru consilii raionale. Cu toate acestea, ca urmare a unor acorduri de coaliție, reprezentanții partidului de guvernămînt au fost aleși ulterior în calitate de președinți în mai multe raioane - de exemplu, Cahul, Drochia, Anenii-Noi și Căușeni.

Permisiunea de a începe negocierile de aderare la UE

La 14 decembrie, Consiliul European a decis să înceapă negocierile privind aderarea Ucrainei și Moldovei, iar Georgiei i-a fost acordat statutul de țară candidată la aderarea la UE. Totuși, înainte de aceasta, Chișinăul oficial și-a făcut mari griji.

Toți înțeleg foarte bine că în procesul de integrare europeană, Republica Moldova este o remorcă pentru Ucraina și orice decizie s-ar lua în privința țării vecine, Moldova va trebui să se mulțumească cu asta. Înainte de summitul șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene, premierul Ungariei, Viktor Orban, a cerut ca problema începerii negocierilor cu Ucraina privind aderarea la UE și alocarea a 50 de miliarde de euro pentru aceasta să fie exclusă de pe ordinea de zi. Conducerea Slovaciei, de asemenea, a declarat că, în circumstanțele actuale, nu își poate imagina aderarea Ucrainei la UE. Și Austria s-a opus începerii negocierilor cu Ucraina și Moldova.

Oficialii de la Chișinău s-au încordat. Președintele Maia Sandu, urmat de prim-ministrul Dorin Recean, a început să sune liderii europeni. Pînă la summitul din 14 decembrie, ei au telefonat la 18 din cei 27 de participanți la următorul summit. La televizor a început să se vorbească, pentru orice eventualitate, că poate nu se va întîmpla nimic la mijlocul lunii decembrie. Șeful diplomației moldovenești, Nicu Popescu, a declarat, de asemenea, la Jurnal TV, că există posibilitatea unui veto automat asupra cererii Chișinăului de a începe negocierile de aderare din cauza Ucrainei.

Dar totul s-a terminat cu bine pentru autoritățile moldovenești – în rezoluția adoptată la summitul Consiliului European se menționa că "Consiliul a decis deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova". Deși votul, care ar fi trebuit să fie unanim, a fost foarte ciudat: în timpul acestuia, premierul Ungariei Orban a părăsit sala de ședințe și, după cum s-a anunțat, "astfel s-a creat un consens". Însă, pentru aceasta, Bruxellesul a promis să aloce Ungariei 10 miliarde de euro din cele 30 de miliarde înghețate din fondurile UE.

După summitul Consiliului European, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a avertizat Chișinăul și Kievul să nu cadă pradă unei euforii excesive, avertizînd că negocierile de aderare la UE ar putea fi întîrziate semnificativ sau blocate, așa cum a fost în cazul țării sale.

Guvernatorul român al Băncii Naționale

Spre sfîrșitul anului trecut, deputații partidului de guvernămînt, cu ajutorul colegilor lor din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, l-au demis pe președintele Băncii Naționale, Octavian Armașu. Acest lucru s-a întîmplat în timpul audierilor privind recuperarea fondurilor retrase din cele trei bănci în timpul furtului miliardului. După cum s-a anunțat, "au fost depistate probleme grave în activitatea conducerii BNM, sabotare în recuperarea banilor și obstrucționarea anchetei". În plus, după cum a subliniat deputatul PAS Radu Marian, Armașu a menținut în funcție doi angajați ai Băncii Naționale implicați în frauda bancară.

În timp ce experții și comentatorii se întrebau cine va ocupa postul vacant - fostul premier Natalia Gavrilița, care este membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale, sau poate fostul ministru al Finanțelor Veaceslav Negruța, partidul de guvernămînt a anunțat că o propune pentru această funcție pe Anca Draga, fost ministru de Finanțe al României. La 22 decembrie, cu votul a 58 de deputați din majoritatea parlamentară, aceasta a fost numită în funcția de guvernator al Băncii Naționale pentru un mandat de 7 ani și în aceeași zi i-a fost acordată cetățenia Republicii Moldova printr-un decret al președintelui.

Deputații BCS, care au votat în comun demiterea lui Armașu, au părăsit sala de ședințe în semn de protest și au declarat că vor sesiza Curtea Constituțională. Și însuși Octavian Armașu va acționa decizia în judecată. Se pare că hotărîrea autorităților moldovenești de a schimba guvernatorul BNM a fost neașteptată și pentru FMI, care este considerat un supraveghetor tacit al conducerii Băncii Naționale.

"Audierea a avut loc și decizia a fost luată foarte rapid, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la respectarea corectă a procedurilor: o investigație și o evaluare corectă și completă din punct de vedere profesional și juridic", se arată într-o declarație emisă de biroul Fondului Monetar Internațional în Moldova. Așadar, nu este exclus că în această istorie punctul final încă nu a fost pus.

Dar nu putem să nu menționăm faptul că în ultima perioadă, multe active strategice și funcții strategice ale statului au fost transmise în mod activ românilor. În plus, se încearcă subminarea Bisericii Ortodoxe din Moldova. În toamna anului trecut, în jur de douăzeci de parohii care aparțineau anterior Bisericii Ortodoxe din Moldova a Patriarhiei Moscovei au trecut la Mitropolia Basarabiei a Bisericii Ortodoxe Române.

Așa a fost anul trecut, cu multe evenimente care își vor găsi dezvoltarea și continuarea în anul acesta.

Xenia Florea