Anul 2023: Stare de urgență deplină. Partea 1

Pentru guvernare, anul 2023 s-a încheiat pe o notă festivă: Consiliul European a aprobat începerea negocierilor de aderare a Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană.

La Chișinău decizia a fost numită “istorică”. Și chiar dacă toți văd că ea este nu despre pregătirea Ucrainei și Moldovei și nu despre conformitatea lor criteriilor de la Copenhaga, dar despre geopolitică, iar un diplomat ne-nominalizat din Europa de Est a spus direct la “Europa liberă”, că termenul real de aderare a Ucrainei (și a Moldovei la pachet) la UE cu siguranță este nu înainte de a. 2040, și președintele francez Emanuel Macron a spus că UE este încă “departe de a se extinde ”, șefa statului moldovenesc a invitat toți doritorii la “concertul bucuriei”, apoi a cerut parlamentului să organizeze în un referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În prezent, partidul de guvernămînt pregătește amendamente la legislația în vigoare pentru a combina referendumul de aderare cu alegerile prezidențiale. Premierul Dorin Recean a declarat la un post de televiziune că, dacă Maia Sandu se află în fruntea eforturilor de integrare europeană, atunci ar fi "congruent și coerent" ca referendumul și alegerile prezidențiale să aibă loc în aceeași zi.

Cu ce încă a rămas în memorie anul 2023 – în materialul nostru.

Legea privind “separatismul”

La începutul lui februarie, în prima ședință plenară a parlamentului din a.2023, deputații PAS au aprobat definitiv amendamentele scandaloase la Codul penal, cunoscute mai mult ca ”legea separatismului”. Aproape 20 ani de privațiune de libertate…

Aceste opt articole noi din CP al RM, printre care “Complotul împotriva Moldovei” (între 2 și 7 ani de pușcărie) și “Separatismul” (acțiuni în scopul separării unei părți din teritoriul Republicii Moldova – între 2 și 5 ani). Asta chiar dacă declarațiile președintei și a ministrului de externe cum că Moldova poate adera la UE și fără Transnistria, iar republica nerecunoscută poate că se va alipi la UE în ”al doilea eșalon”, nu se știe de ce nu-s considerate separatiste și chemări la separarea unei părți a teritoriului RM, deși este un pas evident spre pierderea integrității teritoriale a țării.

De separatism, conform amendamentelor aprobate, ține și “producerea și/sau difuzarea în orice formă și prin orice mijloace a materialelor și informației care îndeamnă la acțiuni de acest fel” – amendă între 35 și 75 mii de lei. Da pentru îndemn la ”separatism” cu aplicarea violenței se cuvine privațiune de libertate pentru un termen de la 7 la 12 ani. Pentru finanțarea ”separatismului – între 6 și 12 ani sau amendă între 600 și 750 mii de lei. Pentru acțiuni care au cauzat o ”amenințare gravă securității Republicii Moldova” pedeapsa este de 12 – 20 de ani. La aceste acțiuni pot fi atribuite transferul, furtul și acumularea de informații ce constituie secret de stat, și ”transmiterea lor unui subiect neconstituțional”, precum și “acordarea de ajutor acestuia ”.

La Tiraspol, evident, proiectul aprobat la Chișinău a fost primit cu dușmănie. Vitalii Ignatiev, șeful MAE din RMN, a declarat că acesta este “un mecanism foarte puternic și periculos de represiune, care poate fi tălmăcit foarte vast ” și care poate presupune pedepse nici nu pentru acțiuni, da pentru convingeri. “Acum orice cetățean din Transnistria poate fi pus sub incidența articolului ”Complot împotriva Moldovei” , – a spus el. Despre ”orice cetățean”, desigur, este prea tare spus, dar președintele republicii nerecunoscute , membrii guvernului, deputații Sovietului suprem, angajații organelor de drept, cei din mass-media și întreprinderile de stat, dacă se va dori, pot fi puși sub incidența noilor prevederi.

La Chișinău, aceste declarații au fost negate, desigur. Oleg Serebrian, vicepremierul pentru reintegrare, a declarat că amendamentele adoptate nu încurcă negocierilor sau relațiilor reciproce cu Tiraspolul, și nici venirii reprezentanților Transnistriei pe malul drept. Iar vicepreședintele parlamentului Mihai Popșoi susținea că legea este chiar utilă procesului de negocieri. “Ea va fi aplicată reieșind din întregul context, de aceea va fi în ajutorul reglementării”, – a spus Popșoi. În schimb, deputatul PAS Oazu Nantoi a pus imediat lucrurile la locul lor: el a declarat, că odată cu aprobarea amendamentelor așteaptă arestarea conducerii Transnistriei, pentru că “acest regim nu are dreptul să existe”. Iar Igor Grosu, președintele parlamentului era dispus să acorde noii legi un domeniu de aplicare mai larg și să dea o „evaluare juridică” nu doar „separatiștilor din Transnistria”, ci și „agenților Kremlinului de care este plină Moldova”, coloanei a cincea și altor grupuri care „colectează informații” despre activitățile agențiilor guvernamentale”.este hotărât să acorde noii legi un domeniu de aplicare mai larg și să dea o „evaluare juridică” nu doar „separațiștilor din Transnistria”, ci și „agenților Kremlinului de care se umple Moldova”, coloana a cincea și altor grupuri „colectând informații”. despre activitățile agențiilor guvernamentale

Deocamdată nimeni nu a fost tras la răspundere conform articolelor CP ”pentru separatism”, însă negociatorii și alte persoane de conducere din nerecunoscuta RNM nu mai vin pe malul drept, în orice caz.

Schimbarea guvernului: Recean în loc de Gavrilița

La 10 februarie, după ședința comună, la președinție, a șefei statului, miniștrilor și deputaților partidului de la guvernare, a fost demis guvernul Nataliei Gavrilița. Motivul nu a fost explicat, dar pe site-ul șefei statului a fost plasat anunțul scris de serviciul de presă al dnei Sandu: “Îi mulțumesc mult pentru sacrificiul și eforturile enorme de a conduce țara într-o perioadă cu atâtea crize. În pofida unor provocări fără precedent, țara a fost guvernată responsabil, cu multă atenție și muncă dedicată. Avem stabilitate, pace și dezvoltare - acolo unde alții doreau război și faliment. Mulțumim mult, Natalia!”.

Și din discursul de adio al prim-ministrei reieșea că guvernul a lucrat bine și chiar a “un progres semnificativ” (Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderare, guvernul a soluționat problema crizei refugiaților, în condițiile crizei energetice fără precedent a oferit cetățenilor compensații pentru gaze, căldură și electricitate, a dat în exploatare drumuri și poduri), și pe fundalul acestei bunăstări din motive necunoscute a decis să plece “cu sentimentul datoriei împlinite și inima ușoară ”.

De altfel, ulterior (la aprobarea noului cabinet de miniștri) a devenit clar că din guvern ”cu inima ușoară” au plecat doar 3,5 persoane: prim-ministra Natalia Gavrilița, ministrul justiției Serghei Litvinenco, vicepremierul, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale Andrei Spînu și ministrul finanțelor Dumitru Budeanschii. “3,5” pentru că deja în iulie Andrei Spînu a revenit în fotoliul ministrului infrastructurii și dezvoltării regionale.

În fruntea noului cabinet a fost numit Dorin Recean, fost șef al MAI și consilier prezidențial pentru apărare și securitate națională. Iar în guvernul lui au trecut toți miniștrii din cabinetul Gavrilița, cu excepția celor trei, fapt care nu i-a încurcat deputatului PAS Lilian Carp să anunțe că spre deosebire de precedentul, noul cabinet este un “guvern al tehnocraților”.

La depunerea jurămîntului, guvernul Recean a promis să construiască “o Moldovă prosperă, sigură, europeană”, să asigure “un salt în lumea civilizată”, să stimuleze economia și “să construiască Europa la noi acasă ”. Dar pentru ex-prim-ministra Natalia Gavrilița în scurt timp s-a găsit o nouă funcție: în iulie ea a devenit membră a Consiliului de observatori al Băncii naționale, pe un termen de 7 ani.

“Planul rusesc de destabilizare a Moldovei”

La 13 februarie președinta Maia Sandu a susținut un briefing, la care a anunțat că Federația Rusă intenționează să organizeze o lovitură de stat în Moldova și să schimbe puterea de la Chișinău “pentru a opri procesul integrării europene a republicii și a folosi Moldova în războiul contra Ucrainei ”. Potrivit ei, acțiunile precedente de destabilizare a situației în țară “nu și-au atins scopul datorită acțiunilor oportune ale organelor Moldovei”. De aceea a fost elaborate un plan nou de organizare a loviturii de stat, care prevede utilizarea unor forte din interiorul țării, spre exemplu “grupărilor criminale cum este partidul ”Șor”), a unor veterani, foști angajați ai organelor de drept și persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc”, dar și a “diversioniștilor care au pregătire militare, dar se deghizează în persoane civile”. Printre aceștia – cetățeni ai Rusiei, Belarusului, Serbiei și Muntenegrului. Acțiunile de preluare a puterii în Moldova, susținea Maia Sandu, urmau să fie “mascate de protestele așa zisei opoziții” cu atacarea ulterioară a autorităților și “luarea de ostatici ”.

Declarația președintei RM, fără dovezi concrete, a provocat un scandal internațional. Mai ales că SIS a descoperit “diversioniștii”, despre care vorbea șefa statului. Erau 12 cetățeni sîrbi – suporterii clubului de fotbal “Partizan”, inclusiv patru domnișoare, care sosiră la Chișinău pentru meciul UEFA Conference League dintre ”Partizan” și ”Sheriff”. Fiind ”marinați” în aeroport, la recomandarea SIS nu li s-a permis intrarea în Moldova, iar meciul dat s-a desfășurat cu tribunele goale. Ministerul afacerilor externe al Serbiei a cerut de la Chișinău dovezi concrete că cetățenii sîrbi planificau să organizeze lovitura de stat în Moldova, și, în esență, a acuzat-o pe președinta RM de difuzare a falsurilor. S-a revoltat și Muntenegru – țară-membră NATO. Prim-ministrul ei a spus că declarația Maiei Sandu a sunat pentru el ”dur” și că în cel mai scurt timp el va lua legătura cu administrația președintei RM pentru a obține explicații suplimentare.

La MAE al Rusiei declarațiile Maiei Sandu despre planurile Moscovei de a destabiliza situația în Moldova au fost calificate drept “un truc clasic al propagandei”. Iar SUA și NATO s-au distanțat de declarațiile președintei RM.

Evenimentele ulterioare au arătat, că sporirea gradului de neliniște al autorităților a fost folosită ulterior pentru extinderea împuternicirilor serviciilor speciale, precum și curățarea spațiului politic de partidele și politicienii incomozi în ajunul alegerilor locale, țintindu-le pe cele prezidențiale și parlamentare.

Anularea limbii moldovenești

La 22 martie Maia Sandu a promulgat proiectul de lege care consfințea în toate actele legale sintagma “limba română” în locul sintagmei “limba moldovenească” sau “limba de stat”. Pe pagina sa de Facebook, Sandu a scris că “această lege sprijină un adevăr istoric și incontestabil ”, și că limba română va fi catalizatorul consolidării societății și integrării ei în Uniunea Europeană.

Despre intenția de a redenumi limba de stat partidul de la guvernare a anunțat încă la finele anului trecut. Spicherul Igor Grosu declara în emisia postului TV Moldova-1, că “asemenea discuții au loc și există șanse ca greșelile istorice să fie corectate ”.

Dar pentru ca schimbarea denumirii limbii de stat să se înscrie în cadrul constituțional și legal, PAS trebuia să modifice art.13 din Constituție “Limba de stat, funcționarea altor limbi”. Da pentru a modifica niște prevederi constituționale, trebuie să asigure 2/3 din voturile a 68 de deputați. Într-un final, pentru proiectul de lege privind schimbarea sintagmei “limba moldovenească” în română au votat 58 de deputați, adică nu toți parlamentarii PAS, care are 63 de mandate.

De aceea a fost aplicat următorul plan. La început a anunțat că va fi modificată “legislația aferentă”, pentru aceasta era de ajuns majoritatea simplă. Ulterior, în timpul votării, s-a clarificat că este vorba despre “modificări tehnice”, care vor fi introduse în Constituție, în textele legilor și toate documentele publice, deoarece în a. 2013 Curtea Constituțională a decis că Declarația de independență a Moldovei, care spune că limba de stat este limba română, prevalează asupra Constituției, și deci definiția “limbă moldovenească” din Constituție trebuie înlocuită cu “română”.

Votarea și promulgarea acestei legi “tehnice” a avut loc în ajunul zilei de 27 martie, în care România și unioniștii moldoveni marchează ziua unirii Basarabiei cu România în a. 1918 .

Revenirea Aeroportului Chișinău sub controlul statului

La 28 martie autoritățile au încheiat procedura de transferare a proprietății de la concesionar, și Aeroportul Internațional Chișinău a revenit cub controlul statului. Peste 10 ani de la concesionarea lui, care urma să dureze 49 de ani. Aceasta a fost precedată de lungi proceduri judiciare.

În iulie, 2020 Agenția proprietății publice a anunțat că a reziliat contractul cu compania AviaInvest, care administra Aeroportul Chișinău, pe care a acuzat-o de neîndeplinirea angajamentelor asumate față de stat, enumerate în programul investițional, de acumularea datoriilor la investiții în sumă de 66,2 mln. de euro, precum și de neacordarea unei garanții de asigurare în sumă de 1 mln. de euro. Compania-proprietară a concesionarului a depus o cerere la Curtea de Arbitraj din Stockholm împotriva guvernului Moldovei pentru presiunile statului asupra investitorului privat, în sumă de cca 885 mln. de euro.

Dar în august, 2022 s-a aflat că Curtea de Arbitraj a Camerei de comerț din Stockholm a respins această cerere și a decis să i se plătească RM circa 216 mii de euro drept compensație pentru costurile suportate în legătură cu procedura de arbitraj. Da în noiembrie, trecut, Curtea de Apel Chișinău a decis rezilierea contractului de concesiune și readucerea aeroportului în administrarea statului.

Compania-concesionară AviaInvest a declarat că toate aceste evenimente constituie un “atac rider”, că guvernul a creat în mod intenționat un haos juridic, pentru a lua afacerea cu forța și a o transmite altcuiva, și că rezilierea contractului de concesionare va costa scump statul, căci “presupune o rambursare obligatorie a investiției, care în prezent se ridică la peste 90 de milioane de dolari”.

Acum, autoritățile vorbesc despre posibilitatea de a concesiona din nou Aeroportul Chișinău, dar printr-o procedură mai transparentă și cu o "companie responsabilă, serioasă, din Uniunea Europeană, care gestionează aeroporturi mari". După cum a declarat deputatul PAS, Mihail Popșoi, "sîntem condamnați la acest lucru, deoarece statul nu se descurcă prea bine cu gestionarea un obiect atît de important, atît de complex cum este Aeroportul Chișinău".

Dar ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că “compania funcțională” va putea fi selectată maxim peste doi ani și că ea va trebui să construiască un nou terminal, să repare pista de decolare și zona de parcare a aeronavelor, precum și să îmbunătățească sistemul de securitate și parcarea auto.

“Stare de urgență” în justiție

În martie-aprilie 2023, a apărut un conflict cu sistemul judiciar și țara chiar era amenințată cu blocarea sistemului judiciar.

La 17 martie, după o pauză de patru ani, judecătorii din Moldova au convocat o adunare generală. La eveniment au participat 330 de judecători din cei 425 care fac parte din sistem. Adunarea urma să aleagă patru membri noi ai Consiliului suprem al magistraturii. Alegerea nu era mare – cinci candidați, anume acest număr , dintre 28 de pretendenți, a aprobat comisia prevetting.

Adunarea generală a judecătorilor se desfășura într-o atmosferă tensionată : corpul judecătoresc era categoric împotriva procedurilor de prevetting și vetting, lansate de autorități, numindu-le “batjocură publică” și “încercare de a supune judecătorii dorințelor politicienilor”. Unde mai pui că pe fundalul reformei, care prevedea o inspecție extraordinară de către o comisie specială și o reducere semnificativă a componenței Curții Supreme de Justiție, a avut loc un exod masiv al judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție. În februarie și martie, cereri de demisie au depus mai bine de 20 de membri ai Curții Supreme de Justiție. Cereri de demisie au venit și din partea unui șir de judecători de la Curțile de Apel Chișinău și Comrat, dar și de la instanțele judiciare din mai multe localități. Exista amenințarea reală de blocare a sistemului judiciar. În rezultat, autoritățile au luat un șir de măsuri dure.

La 31 martie, cu menționarea situației excepționale din CSJ, Comisia pentru situații de urgență a decis să suspende pentru 30 de zile examinarea cererilor de demisie, depuse de judecătorii acestei instanțe. Astfel, autoritățile au asigurat activitatea a 12 judecători ai CSJ, ceea ce permitea formarea colegiilor pentru examinarea dosarelor.

Pe acest fundal, de teamă că adunarea generală din 17 martie nu va avea cvorum, autoritățile au elaborat amendamentele legislative care prevedeau că în lipsă de cvorum convocarea repetată are loc în scurt timp, iar cvorumul se reduce la o treime. Să convoace adunarea judecătorilor poate ministrul justiției, dacă funcția șefului Consiliului suprem al magistraturii este vacantă, sau în alte cazuri excepționale. Dar situația s-a dezvoltat conform altui scenariu. La 17 martie adunarea generală a judecătorilor a transferat alegerea membrilor CSM cu 45 de zile, pentru 28 aprilie, ca să fie așteptate rezultatele examinării contestațiilor formulate de judecătorii care nu au promovat evaluarea preventivă. A fost format și un grup de lucru, care să alcătuiască o declarație cu privire la problemele din sistemul judiciar, inclusiv privind independența judecătorilor.

Președinta Maia Sandu a declarat că întreruperea adunării și transferarea alegerii membrilor CSM nu va opri procesul de evaluare a judecătorilor, și a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate pe motivul “blocării curățirii sistemului”. La ședință, ea a cerut ca CSM să fie funcțional “în maxim 30 de zile”, în care scop a fost luat un șir de decizii.

Consiliul de securitate recomanda parlamentului să numească operativ membrii CSM dintre ne-judecătorii (conform legii, 6 din cei 12 membri ai Consiliului Suprem al Magistraturii trebuie să fie numiți dintre reprezentanți ai societății civile), care au susținut evaluarea preliminară, după care CSM va începe activitatea indiferent de ce va decide adunarea generală a judecătorilor. S-a ai decis pregătirea bazei juridice pentru crearea unei instanțe specializate noi – Curtea anticorupție. În plus, a fost discutată chestiunea privind atragerea mai rapidă a tinerilor “care au învățat bine și-s onești”, în sectorul justiției, pentru “a curăța în continuare sistemul și a restabili încrederea în sistemul justiției ”.

Pe acest fundal, la 28 aprilie adunarea generală a judecătorilor, care și-a reluat lucrul, nu avea altceva de făcut – doar să aleagă 6 membri noi ai CSM dintre reprezentanții corpului judecătoresc. În rezultat, CSM a fost completată, la 2 mai a avut loc prima ei ședință în noua componență.

Evghenia Guțul – noul bașcan al Găgăuziei

La 30 aprilie și 14 mai 2023, s-au desfășurat cele două tururi de alegere a noului bașcan al Găgăuziei. La funcție pretindeau 8 candidați. În turul doi au trecut Evghenia Guțul de la partidul “Șor” și Grigorii Uzun sprijinit de socialiști.

Comentatorii politici nu au exclus faptul că înainte de turul doi se va repeta “scenariul din Bălți” și Guțul va fi eliminată din cursa electorală sau că în cazul unei victorii rezultatele alegerilor nu vor fi recunoscute, mai ales că structurile de forță au desfășurat o activitate sporită. În ajunul turului doi, într-un șir de organizații teritoriale ale partidului “Șor”, dar și în casele activiștilor formațiunii au avut loc percheziții, în urma cărora au fost reținuți unii conducători și membri ai staff-ului electoral al Evgheniei Guțul. La CNA au declarat că perchezițiile țineau de dosarul coruperii alegătorilor și primii banilor de la o grupare criminală. Iar CEC și Inspectoratul general de poliție au expediat în adresa CEC a Găgăuziei scrisori despre încălcările comise de către “unul dintre partidele politice”, însă CEC local nu a reacționat la acest lucru.

Deja după scrutinul din 14 mai, după ce a devenit clar că Guțul a învins în alegeri, Forțele speciale ale Centrului Național Anticorupție au percheziționat Comisia Electorală Centrală a autonomiei, dorind să sechestreze buletinele de vot care urmau să fie trimise Camerei de Apel Comrat pentru aprobarea finală a rezultatelor alegerilor bașcanului. Forțele speciale ale CNA au descins și la Curtea de Apel Comrat care a recunoscut rezultatele alegerilor, Evghenia Guțul a devenit bașcanul Găgăuziei. Totuși, partidul de la guvernămînt nu vrea să lucreze cu noua guvernatoare a autonomiei, iar președintei Maia Sandu deja de jumătate de an, potrivit deputatei Olesea Stamate, ”nu i se ridică mîna” să semneze decretul privind includerea bașcanului Găgăuziei în componența guvernului, deși ea este obligată de lege să o facă.

Încercarea de a anula Ziua Victoriei

Chiar înainte de 9 mai, 2023 partidul aflat la guvernare nu a îndrăznit să anuleze sau să redenumească Ziua Victoriei. Totuși, aniversarea 78-a a victoriei asupra fascismului Moldova din nou a marcat-o într-o atmosferă tensionată.

Cu puțin înainte de Ziua Victoriei, Curtea Constituțională a decis soarta panglicii Sf. Gheorghe, interzise de autorități după ce în februarie,2022 Rusia a început acțiunile militare împotriva Ucrainei. CC a decis că în Moldova poate fi purtată și confecționată panglica Sf. Gheorghe, dar ea nu trebuie să fie utilizată pentru justificarea sau proslăvirea războiului, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității. Și chiar dacă decizia CC este definitivă și fără drept de apel, în ajunul zilei de 9 mai un șir de reprezentanți ai puterii – deputați PAS, președintele parlamentului și primul ministru – s-a grăbit să prevină cetățenii, că verdictul Curții Constituționale nu schimbă nimic, purtarea panglicii Sf. Gheorghe este interzisă în continuare, iar poliția îi va amenda pe cei care la 9 mai o va purta. Deja după sărbătoare, Viorel Cernăuțanu, șeful Inspectoratului general de poliție, a anunțat că polițiștii au perfectat zece de procese verbale pe numele persoanelor care la 9 mai purtau panglica negru-oranj. “Avem cca 100de cazuri”, - a spus el.

Iar deja după ce a trecut 9 mai, fracțiunea PAS a înregistrat în parlament proiectul de lege privind redenumirea Zilei Victoriei în Ziua memoriei și concilierii în memoria celor căzuți în al doilea Război Mondial, și a propus ca aceasta să fie marcată pe 8 mai. Asta a avut o rezonanță socială mare. Ex-președintele Igor Dodon a declarat, că autoritățile au atentat la una dintre cele mai sfinte sărbători ale poporului nostru . Ex-deputatul Grigore Petrenco a scris pe rețelele de socializare, că “eliminarea Victoriei din numele și esența sărbătorii, înlocuirea acesteia cu „reconciliere” este o blasfemie și o provocare ticăloasă ”, și a amintit, că deși în diferite țări această zi este marcată sau pe 8, sau pe 9 mai, în SUA, Franța, Marea Britanie, Israel etc. este totuși Ziua Victoriei asupra fascismului, iar în unele țări , inclusiv în Germania, – Ziua Eliberării. Nici măcar unioniștii moldoveni nu au fost de partea PAS. Vlad Bilețchi, președintele asociației Unirea-ODIP, a declarat că “dacă ei ar fi avut intenții reale și curajul să facă asta, ar fi făcut-o înainte de 9 mai, și nu după acest . dacă ar fi avut intenții reale și curajul să facă asta, ar fi făcut-o înainte de 9 mai, dar nu după acest eveniment. Acum acest lucru nu are nici un sens sau logică”.

Pe valul de indignare publică, fracțiunea PAS a decis să facă un pas înapoi. Așa a apărut încă un proiect de lege – la începutul lui iunie deputații Davidovici și Sinchevici au înregistrat un amendament la proiectul privind schimbarea denumirii sărbătorii și transferarea ei la 8 mai. Se propune păstrarea sintagmei “Ziua Victoriei”, și la 8 mai să fie marcată Ziua Victoriei asupra nazismului, dar și Ziua memoriei celor căzuți în al doilea Război Mondial.

Chestiunea privind transferarea Zilei Victoriei încă nu este închisă. Ambele proiecte se află în parlament …

(Va urmape 03.01.2024)

Xenia Florea