Apa, următoarea criză a Europei

Sîntem abia în sezonul de primăvară și Europa este deja în criză de apă.

Mai mult de un sfert din continent se confruntă cu condiții de secetă începînd din luna aprilie și multe țări se pregătesc deja pentru o repetare – sau o înrăutățire – a situației din vara trecută

Un rezervor important care servește milioane de catalani aproape s-a epuizat.

Un conflict cu privire la utilizarea apei a declanșat proteste în Franța, acolo unde mai multe sate nu le mai pot oferi locuitorilor apă la robinet. Iar în Italia, cel mai mare rîu a ajuns deja la nivelul scăzut pe care l-a înregistrat anul trecut în luna iunie. Un studiu în care s-au folosit date obținute prin satelit a confirmat la începutul acestui an că Europa suferă de pe urma unei secete severe încă din 2018. Temperaturile ridicate fac ca procesul de reducere a deficitului de apă să fie unul foarte dificil, ceea ce înseamnă că Europa se află în mod constant într-un ciclu periculos în urma căruia accesul la apă devine din ce în ce mai precar. Cu toate că ploile din perioada actuală ar putea reface stratul superior al solului și ar putea ajuta agricultura, nici măcar o primăvară ploioasă nu mai poate salva rezervele epuizate de apă subterană cu care se confruntă Europa, avertizează experții. Premierul spaniol Pedro Sanchez a avertizat săptămîna trecută că seceta „va deveni una dintre cele mai importante dezbateri politice și teritoriale din țara noastră în următorii ani”, scrie Politico citat de digi24.ro

Franța a avut cea mai uscată iarnă din ultimii 60 de ani

Seceta istorică de anul trecut a epuizat rezervoarele de suprafață și din subteran ale Europei. Iarna ar fi trebuit să rezolve această problemă, dar multe dintre cele mai afectate regiuni au avut foarte puține ploi sau ninsori. Franța, care a fost lipsită de ploaie timp de 30 de zile consecutive în lunile februarie și ianuarie, a avut parte de cea mai uscată iarnă din ultimii 60 de ani. În Italia, fundația de cercetare CIMA a descoperit că ninsorile au adus o cantitate de apă cu 64% mai mică decît media ultimilor 12 ani. Rîul Po este la fel de secat ca în vara trecută, iar Lacul Garda este deja la mai puțin de jumătate din nivelul său mediu.

Fermierii spanioli au anunțat că vor fi nevoiți să renunțe la plantarea anumitor cereale în patru dintre regiunile țării anul acesta, iar un meteorolog a spus pentru El Pais că spaniolii trebuie să își ia rămas bun de la „aproape întreaga recoltă de măsline”. Nivelul rezervorului Sau de la nord de Barcelona a scăzut atît de mult încît autoritățile au decis să scoată toți peștii din el pentru ca aceștia să nu contamineze sursa de apă a regiunii după ce inevitabil vor muri din cauza secetei. Spania se confruntă deja cu un val de căldură, în timp ce în Catalonia rezervoarele sînt umplute doar în proporție de 27% din capacitatea totală.

„Ne-ar trebui aproape un deceniu de ani cu foarte multe precipitații”

Nici viitorul mai îndepărtat nu arată prea bine. La fel ca în Franța, și în Spania cantitatea de apă disponibilă ar putea scădea cu pînă la 40% pînă în 2050, potrivit ministrului spaniol pentru tranziția ecologică. Pentru ca Europa să rupă ciclul vicios care începe în fiecare an cu un deficit major de apă subterană, „ne-ar trebui aproape un deceniu de ani cu foarte multe precipitații”, a spus și hidrologul Fred Hattermann de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic. Există trei moduri în care încălzirea globală face ca Europa să fie mai uscată, potrivit lui Hattermann.

În primul rînd, cu cît temperaturile cresc mai mult, cu atît apa se evaporă mai mult. Apoi, schimbările climatice slăbesc curenții de aer de la mare altitudine care traversează Europa, ceea ce creează perioade mai lungi de condiții uscate și fierbinți – cum s-a întîmplat anul trecut – sau căderi prelungite de precipitații, așa cum a fost în cazul inundațiilor masive din 2021. În fine, ghețarii Europei și cantitatea de zăpadă sînt în scădere din cauza temperaturilor în creștere, ceea ce duce la nivelul foarte scăzut al apei din rîuri importante, precum Rinul, Dunărea, Ronul și Po.