Un studiul dezvăluie cauzele reale ale baby boom-ului din 1920

Un nou studiu realizat de Leverhulme Centre for Population Studies din cadrul Universității Oxford a descoperit că pandemia de gripă din 1918 a avut un efect negativ mult mai durabil asupra fertilității decît se credea pînă acum.

Descoperirile, publicate în această săptămînă în revista Population Studies, schimbă modul în care gîndim istoria socială și demografică a pandemiei din 1918

Demografii istorici credeau că pandemia de gripă din 1918 a provocat un declin al fertilității în 1919 și apoi un boom al fertilității în 1920. Acest lucru s-a bazat în mare parte pe datele din Norvegia și din alte țări europene care au fost neutre în Primul Război Mondial.

Cu toate acestea, un nou studiu arată că boom-ul nașterilor general al natalității din 1920 în cele șase țări europene neutre a fost cauzat de redresarea economică în urma Primului Război Mondial, nu de efectele psihologice ale pandemiei din 1918.

Mai mult, în aceste șase țări, amploarea exploziei demografice din 1920 a variat considerabil între regiuni și a fost strîns legată de efectele pandemiei din 1918.

Este interesant faptul că regiunile care au cunoscut un baby boom în 1920 nu au fost cele în care fertilitatea trebuia să se redreseze. Unele părți din Danemarca, Țările de Jos, Norvegia, Spania și Elveția, a căror fertilitate a fost inițial cel mai puțin afectată de pandemia din 1918, au cunoscut un boom demografic în 1920, cauzat de sfîrșitul Primului Război Mondial.