Prejudiciile pe care le creează criza climatică generată de activitatea umană au costat omenirea milioane de dolari pe oră

Prejudiciile pe care le creează criza climatică generată de activitatea umană prin apariția vremii extreme au costat omenirea 16 milioane de dolari pe oră pe parcursul ultimilor 20 de ani, conform unei noi estimări.

Furtunile, inundațiile, valurile de căldură și seceta au dus la pierderea unui număr mare de vieți și au distrus mii de proprietăți în ultimele decenii, încălzirea globală fiind cea care a dus la intensificarea și la creșterea frecvenței acestor evenimente meteo. Studiul citat este primul care calculează o sumă totală a costurilor produse de aceste dezastre naturale, la rîndul lor produse de activitatea industrială umană, transmite digi24.ro

Conform studiului, costurile în medie au fost de 140 de miliarde de dolari pe an din 2000 pînă în 2019, deși sumele variază puternic de la an la an. Cele mai recente date arată că anul 2022 a costat omenirea 280 de miliarde de dolari din cauze legate de criza climatică. Două treimi din aceste pierderi au fost din cauza vieților pierdute, în timp ce o treime au fost din cauza distrugerilor de active și proprietăți.

Cercetătorii spun că lipsa datelor, mai ales în țări sărace, înseamnă că concluziile ar putea să subestimeze și mai mult suma reală. De asemenea, nu au fost incluse pierderile produse din reducerea cantității recoltelor și a creșterii nivelurilor mărilor. Cercetătorii au reușit să producă estimări combinînd datele privind felul în care încălzirea globală a înrăutățit evenimentele meteo extreme și datele economice legate de pierderile provocate de acestea. Studiul a descoperit, de asemenea, că numărul oamenilor afectați de vremea extremă din cauza crizei climatice este de peste 1,2 miliarde în ultimele două decenii.

Furtunile, precum uraganul Harvey sau ciclonul Nargis au provocat două treimi din costurile climatice, 16% au fost provocate de valuri de căldură, iar 10% de inundații și secetă. Cercetătorii spun că metodele lor ar putea fi folosite inclusiv pentru calcularea banilor învestiți în finanțarea fondului stabilit de ONU la summit-ul climatic din 2022, din care se va plăti pentru activități menite să ajute la recuperarea de după dezastre în țările sărace. Ar putea, de asemenea, să arate costurile specifice ale dezastrelor individuale, permițînd livrarea mai rapidă a fondurilor necesare.

„În primul rînd, numărul important este cel de 140 miliarde de dolari pe an, unul care este deja mare. În al doilea rînd, cînd îl comparăm cu cuantificarea standard a costurilor crizei climatice, pare că oricum subestimăm impactul schimbărilor climatice”, a spus Ilan Noy, cercetător la Universitatea Victoria din Wellington, care a realizat studiul alături de colega sa, Rebecca Newman.