China a trimis primele video-uri și sunete captate de roverul Zhurong pe Marte

China a publicat mai multe clipuri video cu roverul Zhurong care a ajuns cu bine pe 14 mai pe suprafața Planetei Roșii. A fost postat și un clip în care se aude sunetul făcut de rover cînd cobora de pe platforma cu care a ajuns. Roverul a parcurs 236 de metri pe solul marțian pînă în 27 iunie.

”Sonda de pe orbită și roverul marțian sînt în stare bună de funcționare, raportînd în siguranță de pe Marte, către partid și patrie și trimițînd salutări de la distanță cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la fondarea partidului”, se spune în mesajul postat de Agenția Spațială Chineză. Pe 1 iulie se împlinesc 100 de ani de la fondarea Partidului Comunist Chinez.

A fost publicat și un clip în care se aude sunetul făcut de rover cînd coboară de pe platforma cu care a ajuns cu bine pe Marte, iar chinezii spun că vor să înregistreze sunetul vîntului marțian în timpul furtunilor. Clipurile au fost trimise prin satelitul orbital Tianwen-1, relatează BBC.

Roverul a parcurs în medie cam 6 metri pe zi pe suprafața marțiană.

Roverul a coborît de pe rampa sa pe 22 mai și și-a început parcursul în imensa cîmpie Utopia Planitia. Zhurong are șase roți și cîntărește 240 kg.

Zhurong se află la marginea vestică a cîmpiei Utopia Planitia și se află la 1.800 km de roverul american Perseverance.

Roverul este acoperit cu plăci speciale care să-l protejeze de frig și are un sistem care-i permite coborîrea șasiului cu 60 cm. Pentru că furtunile de nisip pot acoperi panourile solare, chinezii au gîndit un sistem de panouri care nu pot fi acoperite ușor de praf și care permit scuturarea lor de praf și nisip, cu ajutorul unor vibrații.

Roverul chinez a amartizat în zona Utopia Planitia care este un crater de impact ce are 3.300 km în diametru. Această regiune a fost vizitată de sonda de aterizare a NASA Viking 2, în 1976. Este un loc mai simplu de aterizare decît cel ales de NASA care a pus în februarie roverul său în zona pietroasă Jezero Crater.

Roverul chinez are un set de șase instrumente științifice. Va trebui să se descurce în mod autonom pentru că distanța față de Terra este de peste 300 milioane km, iar semnalul face 20 de minute de pe Terra pînă la rover, astfel că este imposibilă o comandă în timp real.

Locul unde chinezii au ajuns este important pentru astrobiologi fiindcă ar putea exista acolo și un vechi vulcan noroios, gheață sub suprafață și dune de nisip.

Roverul a amartizat într-o zonă destul de netedă unde există mici cratere și chinezii au alcătuit un traseu pentru următoarele săptămîni. O întrebare interesantă la care roverul poate răspunde este dacă în trecutul îndepărtat al planetei a fost în acea zonă țărmul unui ocean. Roverul va analiza sedimente pentru a determina dacă a fost alterată de apă în trecut compoziția acestora.