Șeful ASP oferit mai multe detalii despre dosarul schemelor cu pașapoarte

Riscă pierderi de milioane. Pentru că a refuzat să „alimenteze o schemă coruptă” de fabricare a pașapoartelor, Agenția Servicii Publice ar putea fi impusă să plătească unei companii bulgare peste 100 de milioane de lei.

Directorul ASP, Mircea Eșanu, a declarat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8, că acum sînt într-un arbitraj, dar atît timp cît va fi la ASP, va contesta orice decizie care ar prejudicia instituția, or există probe foarte clare care dovedesc schema de corupție.

Ecoul dosarului, privind schemele corupte cu pașapoarte, cu implicarea mai multor factori de decizie, printre care Plahotniuc, Andronachi, Vîlcu și alții se face simțit și acum la ASP. Or, potrivit unei investigații realizate de TV8, aceștia ar fi beneficiat de milioane de euro din fabricarea blanchetelor pentru pașapoarte, iar acum, Agenția suportă consecințele, fiind în arbitraj cu o companie bulgară.

„Arbitrajul este o formă de mediere, noi ne judecăm cu compania bulgară care a moștenit această „gîscă care face ouă de aur”, dar acesta este a doua secvență, deoarece dosarul a fost împărțit în două”, a menționat șeful ASP.

Potrivit lui, prima secvență este din 2014-2019, cînd schema era aplicată prin compania lituaniană care furniza pașapoarte. După care, au renunțat și au cesionat aceste drepturi unei companii terțe bulgare care a trecut prin mai multe metamorfoze timp de 6 luni.

„Și s-a pomenit o altă companie bulgară cu o denumire similară care a încasat cel puțin 4 milioane jumătate de euro, într-o perioadă relativ scurtă de timp, pentru taxele de royalty”, a declarat Mircea Eșanu.

Dar pe ambele parți ale dosarului sînt multe restanțe: „Compania lituaniană, în care din informațiile pe care noi le avem de la colegii de la spălarea banilor, dar ele nu pot servi drept probă în instanță și trebuiau făcute comisiile rogatorii. Acolo ei demonstrează clar că beneficiar efectiv este Plahotniuc. Pe a doua secvență, unul dintre beneficiarii efectivi este inclusiv Andronachi”, a spus Eșanu.

Chiar și așa, pe primul dosar, din foști angajați ai ASP, au fost puși sub învinuire doar 8 persoane, dintre care 6 deja au fost scose de sub învinuire, pentru că ar fi fost „pești mici” în această schemă. Cît despre a doua parte, lucrurile se complică:

„Compania bulgară pretinde o sumă impresionantă de la noi. De la venirea mea în funcție noi nu am mai plătit aceste royalty. Eu vreau să vă spun sincer, pretenția financiară va depăși 100 de milioane de lei, în cazul în care noi pierdem. Și avem șanse frumoase să pierdem, (...) chiar dacă noi am venit cu probe foarte clare, cu expertize judiciare că semnăturile au fost falsificate, că un act de donație gratuită nu este apriori acceptat, nici măcar nu au mimat o chestiune în schimbul unui dolar să vîndă cesionarea acestor drepturi”.

Potrivit lui Eșanu, o condamnare penală ar servi drept suficient temei ca să asigure că ASP-ul nu va plăti aceste despăgubiri, dar ar exista anumite tergiversări pe dosar: „Abia în noiembrie 2023 s-au făcut comisiile rogatorii în Lituania și Bulgaria, sigur nu poți trimite în instanță fără comisiile rogatorii?”

Totuși, acesta recunoaște că a refuzat conștient să „alimenteze o schemă de corupție”, iar acum din cauza că procuratura nu și-a făcut treaba la timp și corect, Republica Moldova riscă să fie condamnată într-un arbitraj și să fie obligată să achite 100 milioane de lei.

Dar, șeful ASP a ținut să menționeze: „Cît eu am să fiu la ASP, noi o să contestăm orice decizie, prin care ei pretind să le plătim acești bani, orice formă de contestare va fi pînă la capăt. Dar eu abia aștept să văd un judecător, un executor judecătoresc care pune sechestre pe conturile ASP, chiar vreau să văd asta și cine va avea tupeul să o facă”.

Mircea Eșanu a punctat că în curînd ar putea fi emisă o decizie în arbitraj, în timp ce răspunsurile de la comisiile rogatorii încă nu au venit. Mai mult, între timp, compania bulgară ar fi fost cumpărată de un cetățean ucrainean, cel mai probabil „un interpus în toată această poveste”.