„Îmbătrînirea” unei profesii pe care se ține viitorul societății noastre

Deși ministerul susține că întreprinde măsuri pentru a-i atrage pe tineri în sistem, școlile din țară duc lipsă de peste 1500 de pedagogi. Tinerii specialiști refuză să se an­gajeze din cauza salariilor mici, a progra­mului încărcat, dar și a birocrației, o spun chiar ei, informează Noi.md cu referire la vocea.md.

Statistica Ministerului Educației arată că, din numărul total al cadrelor didactice din țară, o pondere importantă o dețin cei cu vîrste cuprinse între 50-59 de ani – 26,8%, în timp ce ponderea cadrelor didactice și de conducere tinere cu vîrsta sub 30 de ani este de 8,7%, iar a celor cu vîrsta de 60 de ani și peste este de 20,1 la sută.

Lipsa de profesori

Conform informațiilor prezentate de or­ganele locale de specialitate în domeniul învățămîntului, în anul de studiu 2021-2022, numărul posturilor didactice vacante din instituțiile de învățămînt preșcolar con­stituie 425, iar din instituțiile de învățămînt primar, gimnazial și liceal din republică se cifrează la 1550.

Avem funcții vacante de educatori, profe­sori de matematică, învățători, profesori de limba și literatura română, fizică, educație fizică, limba engleză/franceză, istoria românilor și universală, chimie/biologie, condu­cători muzicali.

Un exemplu în acest sens este și cel din satul Neculăieuca, raionul Orhei. La gim­naziul din această localitate activează 14 profesori. Doi dintre ei sînt deja pensionari, în timp ce majoritatea colegilor lor se apro­pie de vîrsta de pensionare. Directoarea instituției de învățămînt spune că, în ultimii ani, este foarte complicat să găsească cadre didactice noi. Cea mai tînără profesoară din gimnaziu a venit aici acum șase ani.

„Locuiesc în Orhei și fac naveta în fiecare zi din oraș pînă în sat. Uite așa deja de șase ani. Mă trezesc în fiecare dimineață mai de­vreme. Microbuzul circulă doar la anumite ore, pentru că este o distanță mai mare de la oraș”, ne-a relevat profesoara Adriana Pană.

Directoarea gimnaziului, Rodica Tihon, mai spune că cel mai mare deficit de cadre este la matematică și fizică.

„La ora actuală, aceste obiecte sînt pre­date de pedagogi care sînt de vîrstă pen­sionară. Specialiști la fizică și matematică este foarte greu de găsit. Avem profesori care predau și două obiecte. Biologia și chimia sînt împreună. Pentru istorie și geo­grafie avem un singur specialist. Limba rusă și limba franceză sînt predate de doam­na care a făcut două facultăți”, susține Rodica Tihon.

S-au făcut unii pași, dar nu sînt suficienți

Chiar dacă ministerul de resort a între­prins unele acțiuni viabile privind menținerea cadrelor didactice și atragerea tinerilor pe­dagogi în instituțiile de învățămînt din Re­publica Moldova, acestea nu par a fi sufici­ente. Cele mai importante acțiuni realizate se referă la majorarea indemnizației pentru tinerii specialiști angajați, în anul absolvirii, prin repartizare, în instituțiile de învățămînt, reducerea normei didactice la 75% pentru cadrele didactice tinere din instituțiile de învățămînt general cu păstrarea salariului de funcție (în loc de 35 de ore pe săptămî­nă, aceștia vor activa 27 de ore, respectiv, reducerea normei didactice, de la 18 la 14 ore/săptămînă), alocarea compensațiilor bănești anuale a cîte 4000 de lei, inclusiv personalului de conducere, pentru pro­curarea de suporturi didactice, tehnică de calcul, produse software pentru utilizare în activități de instruire on-line și pentru dez­voltarea profesională etc.

Totuși, mai este de lucru, susține Ghena­die Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei din Republica Moldova.

„Numărul cadrelor didactice cu vîrstă pre-pensionară și pensionară este mult mai mare decît a tinerilor specialiști. Dorința noastră împreună cu ministerul este de a crea anumite condiții pentru a-i atrage. S-au făcut unii pași în acest sens, dar mai este nevoie de eforturi. Este nevoie de sa­larii atractive, nu doar în educație, dar pen­tru toți tinerii. Legea salarizării, care era o speranță pentru cadrele didactice, a ră­mas chiar o speranță. Trebuie neapărat să fie revizuită, rescrisă. Motivarea muncii în educație trebuie să fie abordată la un alt nivel. Nu mă refer la cuvinte pompoase, dar niște acțiuni concrete de mărire a salariilor, de motivare a pedagogilor, de excludere a unor discrepanțe, inclusiv în abordări, în același suport de performanță. Și alte mo­mente legate de grila de salarizare, de ca­tegoriile de salarizare, valoarea de referință, care în învățămînt este de doar 1800-1900 de lei, cînd ar trebui să fie de cel puțin 2200 de lei, ca să avem salarii cît de cît majora­te”, a spus pentru „Vocea poporului” Ghe­nadie Donos.

În prezent, în instituțiile de învățămînt din Moldova activează peste 26 de mii de profesori. În anul de studii 2021-2022, din numărul total de absolvenți, în domeniul pedagogic s-au angajat doar 52 la sută din­tre tinerii specialiști. Totuși, potrivit Minis­terului Educației, cifra a crescut în raport cu ultimii trei ani.