Cum supraviețuiește "Moldova-film" în condițiile în care nu se fac filme

Patrimoniul unic al cinematografiei moldovenești, studioul "Moldova-film" degradează.

În prezent, cea mai mare parte din suprafața Moldova-Film este dată în chirie, de cele mai dese ori pentru activități ce nu au tangență cu arta.

Activitatea principală a actualei conduceri a instituției nu se limitează la producția de filme, ci la păstrarea filmelor realizate anterior, menținerea arhivei în starea corespunzătoare, relatează Noi.md cu referire la tv8.md

Uneori, spațiile sînt folosite pentru filmări, concerte și evenimente, în chirie este oferită și recuzita. Unele încăperi au devenit depozit cu ajutoare umanitare pentru refugiații din Ucraina.

Opinia oamenilor de artă cu privire la soarta studioului este împărțită. Unii cred că "Moldova-film" trebuie salvat, păstrat pentru țară și readus la activitatea normală - producția de filme.

Unii cred că infrastructura studioului este complet învechită, teritoriul ar fi mai bine de privatizat și de vîndut. Iar filme pot crea și studiourile comerciale mici, care folosesc resursele mult mai eficient și obțin rezultate bune.

În perioada de glorie, la Moldova-Film lucrau peste 1.100 de persoane. Începînd cu 1952, anul în care a devenit studio de film independent, și pînă la sfîrșitul anilor 80, au fost turnate peste 120 de filme artistice și aproape o mie de documentare. Printre primele filme care au văzut lumina zilei aici este pelicula Andrieș - un film sovietic de lungmetraj pentru copii, ulterior au apărut și altele.

„La început, filmele erau mai mult documentare și așa numitele jurnale - reportaje despre subiecte importante. Deja din 1952, au început să se facă și filme artistice. Unul din ele a fost ”Haiducul”. Acum suntem 43 cu tot cu pază”, a spus directorul general interimar al Moldova-Film, Ala Grecu.

Mîna de oameni care a mai rămas din colosul cinematografic de cîndva își dedică timpul, în mare parte, pentru salvarea filmelor aflate în arhiva instituției. Deoarece peliculele cinematografice se deteriorează în timp, filmele sînt digitalizate. Dar procesul decurge încet.

Din cele peste 2.000 de filme aflate în gestiunea Moldova-Film, au fost digitalizate circa 180. Cu sprijinul Uniunii Europene, a fost procurată o mașină de spălat cu ultrasunet pelicula. Iar dotarea laboratorului digitizare a fost finanțată de guvernul american. După ce se spală, după ce se restaurează, se digitalizează, filmele se întorc înapoi și se pun în boxe unde pot fi conservate timp de încă 50 de ani, sigur.

În prezent, Moldova-Film se întinde pe o suprafață de aproape 6 hectare, în cartierul Telecentru. Este deținută de stat, fiind în proprietatea Agenției Proprietăți Publice, dar ca formă juridică de organizare este Societate pe Acțiuni, începînd cu anul 1999.

Clădirea administrativă, ce are peste 2 mii de metri pătrați, este închiriată de peste 60 de agenți economici. De altfel, studioul Moldova-Film supraviețuiește din darea în chirie a spațiilor, din care anual încasează circa 4,5 milioane de lei.

Un mic studio de film a fost modernizat. Acolo este cald, dotat cu tot fel de echipamente, iluminat și izolat fonic. Acum este solicitat pentru evenimente, concerte și filmări comerciale. Există și un alt platou care poate fi folosit pentru scene de film ori clipuri video.

Ala Grecu este de acord că studioul cinematografic trebuie salvat. Ea a menționa că, în ciuda situației dificile, nu există datorii la salarii. Mai mult, după mulți ani de nefuncționare, studioul intenționează să facă un film din banii economisiți. Detaliile încă nu au fost dezvăluite.

Mai multe informații despre istoria cinematografiei, actorii, regizorii și scenariștii moldoveni puteți afla pe site-ul moldovenii.md în secțiunea "Cultura".