Complexul Hidroenergetic Nistrean influențează regimul hidrologic al rîului, studiu

Principalul efect cauzat de construcția barajelor pe cursul fluviului Nistru se consideră întreruperea conectivității longitudinale a rîului, care, la rîndul său, limitează conexiunea dintre partea de amonte și aval.

De asemenea, determină modificarea părții din amonte din rîu în acumulare de apă, iar către partea din aval regimul hidrologic este controlat de operatorii Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) prin evacuarea apei prin structurile hidrotehnice ale barajelor, transmite Noi.md cu referire la Știri.md.

Constatările se conțin într-un studiu comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Complexul Hidroenergetic Nistrean este format din lacul de acumulare Novodnestrovsk cu CHE-1, lacul de acumulare de liniștire (tampon) cu CHE-2, lacul de acumulare artificial cu centrala hidroelectrică de acumulare a apei prin pompaj (CHEAP).

În aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean, caracteristicile hidrologice descresc: volumele de apă se reduc de la 8,7 km cubi la 7,9 km cubi de apă sau cu 0,8 km cubi, ceea ce constituie 9,2%. Diminuarea resurselor de apă continuă și către gura de vărsare, către care volumele se micșorează cu 1,5 km cub de apă, adică cu 15%.

La nivel lunar, în regim regularizat, tendințele debitelor de apă sînt în descreștere semnificativă în lunile februarie – aprilie: martie – 40%, aprilie – 27%, februarie – 18%; în perioada de vară modificările sînt minore, pentru perioada de toamnă se observă creșteri cu 10-14%.

Cu privire la efectul funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean asupra debitelor maxime anuale, în partea din amonte se observă o ușoară creștere a acestor caracteristici, iar către partea de aval se constată reducerea debitelor maxime cu aproximativ 30%. Acest fapt a determinat reducerea riscului de inundații.

Scurgerea de apă din perioada de primăvară (apele mari de primăvară) este modificată prin reducerea debitului maxim cu circa 38% către aval, a duratei acesteia cu circa 26%, dar și a deplasării perioadei de manifestare cu circa 20-25 de zile. Descreșterea caracteristicilor scurgerii de primăvară are un impact negativ direct asupra dezvoltării ecosistemelor acvatice.

Începînd cu anii ’90 ai secolului trecut, se depune efort de către experții Moldovei și Ucrainei pentru planificarea și realizarea așa-numitei viituri ecologice de primăvară – scopul acesteia este asigurarea cu volume de apă suficiente a albiei fluviului Nistru, pentru a garanta reproducerea peștilor și stabilitatea ecosistemelor nistrene.

Acțiunea Complexului Hidroenergetic Nistrean asupra viiturilor pluviale se manifestă prin modificarea debitului maxim, în sensul descreșterii acestuia cu circa 25-30% în aval de CHN, transformarea hidrografului undei de viitură din triunghi în trapez, în acest fel determinînd o întîrziere a apariției debitului maxim, prin majorarea perioadei de creștere și scăderea ușoară a celei de descreștere a undei de viitură.

Cu toate acestea, creșterea frecvenței viiturilor în regim natural trebuie să determine o pregătire mai serioasă a CHN față de gestionarea acestor fenomene și o protecție a zonelor din partea inferioară de inundații majore.

Ca urmare a construcției Complexului Hidroenergetic Nistrean, a fost modificat semnificativ procesul transportului de sedimente. Dacă pre-CHN debitele de aluviuni în suspensie au fost de 160 kg/s la Moghilev Podolsk și 230 kg/s la Hrușca, atunci post-CHN în aceste regiuni valorile se reduc la 2,8 kg/s, iar la Hrușca – 19,6 kg/s.

Respectiv, sub acțiunea CHN debitele de aluviuni în suspensie s-au micșorat cu 92-98%. Reducerea transportului de sedimente a determinat creșterea transparenței apei, ceea ce influențează dezvoltarea ecosistemelor acvatice.

Studiul a fost comandat de PNUD Moldova și elaborat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului, cu sprijinul financiar al Suediei.