Ce rol a jucat geografia și stilul de viață în evoluția limbilor

În Antichitate exista o singură proto-limbă, în baza căreia s-au dezvoltat deja toate celelalte limbi, iar geografia și stilul de viață au jucat un rol important în evoluția limbilor.

Despre acest lucru a relatat asistentul universitar, profesorul de filosofie la Universitatea de Stat din Moldova, expert în domeniul filosofiei limbajului, Eugeniu Tocarschii, vorbind în cdrul emisiunii "Без галстуков" cu Alexandr Stahurschi pe canalul TV N4, relatează Noi.md.

Potrivit acestuia, crearea limbilor a fost destul de interesantă din punct de vedere al geografiei.

"Geografia este unul dintre elementele importante aici. Și de ce afirm în acest lucru. De exemplu, un anumit grup de populație începe să locuiască în Mesopotamia, civilizația Sumerian-akkadiană, să o numim așa. Oamenii se stabilesc acolo numai datorită faptului că există un rîu, ceea ce face ideală cultivarea anumitor cereale care pot fi depozitate, folosite iarna și așa mai departe. Acesta este, de exemplu, meiul și, dacă vorbim despre civilizațiile estice, atunci acesta este orezul. Reieșind din acest lucru, desigur, oamenii încep să folosească, să zicem, un mod de viață stabilit. Dacă înainte oamenii erau nomazi, vînători, atunci brusc are loc o așa-numită revoluție neolitică care permite oamenilor să treacă la un stil agrar de existență. Și fiecare dintre acestea, să spunem, triburi s-au stabilit pe un anumit teritoriu și au continuat acolo un stil de viață sedentar", a remarcat Eugeniu Tocarschii.

Potrivit expertului, în mod natural, următorii oameni care s-au întors sau au venit din Africa au văzut că această zonă era deja locuită și au plecat în altă parte și au început să cultive și să îmbunătățească pămîntul în același mod. Ca o consecință a acestui fapt, într-adevăr, timp de multe generații, ei s-au stabilit pur și simplu și au trăit exclusiv în micile lor regiuni. La început a existat o proto-limbă, pe care am vorbit-o cu toții pînă în momentul împrăștierii în diferite teritorii, iar în baza acestei singure limbi s-au dezvoltat apoi toate celelalte. Acești oameni au început să ducă un mod de viață sedentar separat și acolo și-au dezvoltat propriul sistem de comunicare, iar de multe ori acesta a fost într-adevăr influențat de geografie sau de modul de viață.

"Îmi place foarte mult exemplul prin care explic de ce, de exemplu, naționalitățile occidentale au mai mult individualism decît cele orientale. Iar motivul constă în faptul că în Est principala cultură este orezul. De ce anume el a avut un impact? Pentru a recolta orez pe aceste teritorii, era nevoie de un număr foarte mare de oameni. Adică, te duci mai întîi la ferma unei persoane, cu întreaga echipă să culegi orez, iar a doua zi vii la o altă persoană din aceeași echipă și împreună începeți să culegeți orez. În timp ce în Occident doar pentru că nu cultivi orez, ci mei, să îl culegi individual, independent, cu o seceră, și să mergi liniștit să îți cultivi propriul teritoriu. Iar această metodă de viață a influențat chiar și limbile, pentru că știm deja că pînă și termenul de individualism, atom, individum este tradus în limbajul modern ca fiind ceva indivizibil prin însăși structura acestui cuvînt. Adică, atome. Particula "a" este negație, "tome" - divizibilitate. Acest termen în sine își are originea în Occident, oamenii din Orient nu se gîndeau la acest termen.