Avizul Comisiei de la Veneția în cazul Proiectului de lege privind reformarea CSJ: Ce a recomandat

A fost publicat avizul comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) al Consiliului Europei pentru Proiectul de lege privind reformarea Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova. În concluziile avizului, Comisia a venit cu patru recomandări cheie și două recomandări suplimentare.

Printre cele cheie, se regăsesc următoarele:

„A. În ceea ce privește verificarea judecătorilor în ședință, reiterează următoarea recomandare a Avizului din 2019, care rămîne valabil:

1. „pentru ca proiectul de lege să fie conform cu Constituția, toate hotărîrile privind transferul, promovarea și revocarea din funcție a judecătorilor ar trebui să fie luate de către CSM. Astfel, CSM-ului ar trebui să i se încredințeze puterea de a lua decizii în baza la recomandarea cuprinsă în raportul Comisiei de evaluare.

Decizia CSM ar trebui să fie publică și pe deplin motivată și ar trebui să fie declanșată automat prin raportul comisiei de evaluare.

2. De asemenea, proiectul de lege ar trebui să asigure că, în contextul recursului împotriva hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii în baza unui astfel de raport în fața unui complet al CSJ compus din judecători nou numiți, nici acesta din urmă și nici contestatorul nu pot fi transferați unei alte instanțe în cazul în care recursul casează decizia CSM.

3. În plus, evaluarea prevăzută în Proiectul de lege nu poate fi acceptabilă decît dacă este interpretat ca un mecanism excepțional unic, instituit pentru a rezolva problema presupusă a corupţiei, unde Comisia de Evaluare ar fi un organism ad-hoc care efectuează cercetările necesare și colectează elementele relevante pentru a produce un raport de fapt ce urmează a fi comunicat CSM.

Ar trebui subliniat mai bine că singurul obiectiv al tuturor evaluărilor este acela de a clarifica dacă există date despre corupție și/sau acțiuni legate de acte ilegale.

În ceea ce privește rezultatele evaluării, dacă evaluarea este pozitivă (sau decizia CSM nu are ca rezultat o eliminare, sau această din urmă hotărîre este casată prin recurs), judecătorul CSJ nu trebuie să fie demis din funcție.

Pe de altă parte, dacă evaluarea este negativă, ar trebui să fie pentru ca CSM să decidă cu privire la demiterea din funcție. În orice caz, Comisia de la Veneția susține că consecințele unei evaluări negative propuse la articolul 143 (6) sînt disproporționate și ar trebui reconsiderate.

B. În ceea ce privește numărul și componența judecătorilor CSJ, prevederea de introducere a compoziției mixtă a CSJ ar trebui aplicată doar treptat și pro futuro fără afectarea judecătorilor de ședință CSJ prin diminuarea numărului de judecători de carieră la 11. În plus, ținînd cont de dimensiunea viitoare a Curții Supreme, proporția 7 (judecători fără carieră) – 13 (judecători de carieră) pare mai adecvată. Comisia salută atitudinea deschisă a autorităților moldovenești de a prelua aceste schimbări considerate.

C. Ar trebui adoptată o abordare graduală în ceea ce privește reducerea numărului de judecători, prin introducerea unor dispoziții tranzitorii care ar stabili o perioadă interimară de puțini ani în care numărul efectiv de judecători poate varia între 33 și 20. Aceasta ar permite adaptarea la celelalte modificări introduse de proiectul de lege (numirea persoanei fără carieră, judecători, evaluarea judecătorilor), acordînd în același timp un timp pentru soluționarea restanțelor pendinte cauzele și plecarea firească a judecătorilor (de exemplu, pensionarea sau demisia), astfel încît să se asigure respectarea principiului inamovibilităţii (care nu poate fi transferat, înlocuit sau destituit din funcție fără anumite garanții legale) judecătorilor.

D. Mecanismul descris la articolul 4 ar trebui revizuit, prin definirea clară a ceea ce este „aplicarea în interesul legii” și în ce împrejurări ar trebui acest mecanism să fie folosit și prin precizarea că o hotărîre adoptată asupra cererii în interesul legii poate fi obligatorie doar pentru alte (viitoare) hotărîri ale CSJ, și nu pentru inferioare tribunale. După caz, alte subiecte direct vizate de problema de drept examinați ar trebui, de asemenea, invitați să își prezinte poziția în cadrul ședinței. În plus, odată ce cererea se constată admisibilă, reprezentanții diverselor profesii juridice ar trebui să fie, de asemenea, experți, cadre universitare, organizații ale societății civile și ombudsman, invitați să-și prezinte punctele de vedere și opiniile în calitate de martori experți sau amicus curiae”.

Comisia de la Veneția a făcut și următoarele recomandări suplimentare:

„E. În ceea ce priveşte structura legii, adoptarea unor acte legislative distincte pentru modificarea altor legi organice specifice, în special în ceea ce privește mecanismul excepțional de evaluare a judecătorilor să fie incluși în Legea 26/2022 privind selecția candidaților pentru calitatea de membru în organele autoadministrative ale judecătorilor și procurorilor.

F. În ceea ce privește problema uniformizării aplicării legii, din motive de claritate și securitate juridică, pentru a asigura coerența și specificitatea terminologiei utilizate în Articolul 3, în special în ceea ce privește „generalizarea practicii judiciare”, un mecanism care ar trebui fie eliminat, fie detaliat în continuare. În plus, cuvîntul „neobligatoriu” ar trebui să fie inclus atît la literele (a) și (b) ale articolului 3.71.

Comisia de la Veneția rămîne la dispoziția autorităților moldovenești sau mai departe asistentă la această problemă”.

Pe 22 august 2022, ministrul Justiției al Republicii Moldova a solicitat un aviz Comisiei de la Veneția pentru proiectul de lege privind reformarea Curții Supreme de Justiție. Pe 19 septembrie 2022, ministrul a depus o versiune revizuită a proiectului de lege, în urma unui proces de consultare publică.

Comisia de la Veneția a salutat „spiritul constructiv de cooperare manifestat de către autoritățile moldovenești în cadrul ședințelor, precum și în observațiile scrise transmise pe 7 octombrie, unde s-a declarat că „acest exercițiu fără sprijinul și avizul Comisiei de la Veneția și partenerii de dezvoltare nu va continua”.

În ceea ce privește evaluarea judecătorilor, Comisia de la Veneția reamintește că, deși „pre-vettingul”, verificările de integritate exercitate prin evaluarea declarațiilor de avere sînt destul de comune și necontroversată în principiu, verificarea extraordinară ar putea fi justificată doar în cazul unor circumstanțe excepționale.

Principalele prevederi ale proiectului pentru reformarea CSJ sînt:

1) micșorarea numărului de judecători ai CSJ, de la 33 la 20 de funcții;
2) modificarea componenței CSJ, prin asigurarea accesului la funcțiile de judecător al CSJ atît pentru judecători, cît și pentru non-judecători: avocați, procurori, profesori universitari din domeniul dreptului;
3) reglementarea unor criterii exigente pentru accederea în funcția de judecător al CSJ, astfel încît să asigurăm accesul pentru cei mai buni profesioniști din domeniu dreptului;
4) stabilirea experienței de muncă necesară pentru accederea în funcție de judecător al CSJ:
- cel puțin 8 ani efectiv lucrați în calitate de judecător, pentru persoanele care au activat în calitate de judecător în instanțele judecătorești;
- cel puțin 6 ani efectiv lucrați, pentru persoanele care au activat în calitate de judecător al Curții Constituționale sau Curții Europene pentru Drepturile Omului;
- cel puțin 10 ani efectiv lucrați, pentru candidații selectați din rîndul juriștilor non-judecători;
5) crearea mecanismului de evaluare de către Comisia de evaluare a integrității etice și financiare a actualilor judecători ai CSJ și a candidaților la funcțiile de judecător al CSJ;
6) stabilirea unei condiții noi și obligatorii pentru persoanele care doresc să activeze în funcția de judecător al CSJ după reformarea acesteia, și anume de a fi evaluați pozitiv de către Comisia de evaluare;
7) crearea mecanismului de contestare a rezultatelor evaluării;
8) modificarea competențelor CSJ, pentru transformarea acesteia în curte de casație, rolul căreia va fi de interpretare și aplicare uniformă a legislaţiei în sistemul de justiție și altele.

Avizul Comisiei de la Veneția by Maria-Emilia Hîncu